„Au căutat carențe până în măduva oaselor”. Fostul director al SPPS, Iaroslav Martin, achitat în dosarul privind folosirea de către familia sa a unei vile închiriate de instituție

Fostul director al Serviciului Protecție și Pază de Stat (SPPS), Iaroslav Martin, a fost achitat în dosarul de abuz de putere, în care a fost învinuit că a utilizat în scop personal o vilă de la Pensiunea din Holercani, în timp ce conducea instituția. În instanță, procurorii au susținut că Martin a provocat SPPS un prejudiciu în proporții considerabile, în sumă de peste 92 de mii de lei.

În plus, în cel de-al doilea episod de abuz de putere, privind atribuirea plăților salariale, indemnizației antitero și a cheltuielilor pentru mijloacele de transport, așa cum au cerut și procurorii, procesul penal a fost încetat, „pentru că fapta comisă constituie contravenție”. Totodată, a fost înlăturată răspunderea, „din motiv că a expirat termenul de prescripție pentru atragerea sa la răspundere contravențională”.

Magistrata Olga Bejenari din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a hotărât luni, 16 martie, achitarea lui Iaroslav Martin în episodul cu privire la locațiunea vilei de pe teritoriul I.P. „Pensiunea Holercani”, pentru că „nu întrunește elementele infracțiunii” – ceea ce „duce la reabilitarea deplină a inculpatului pe acest episod”.

Acțiunea civilă depusă de SPPS, cu privire la încasarea din contul inculpatului a sumei de 111 262 de lei, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiuni, a fost lăsată soluționare, „cu posibilitatea depunerii separate a unei cereri de chemare în judecată”.

Contactați de ZdG, reprezentanții Procuraturii Anticorupție au comunicat că instituția va contesta sentința în partea penală și civilă.

ZdG a scris, în aprilie 2021, despre închirierea vilei în articolul „Carantină de lux. Unii demnitari s-au izolat anul trecut la vilele de la Holercani de frica virusului. Nota de plată – 2 milioane de lei bani publici”.

Învinuirile: închirierea unei vile și mai multe călătorii în Ucraina cu familia, din contul SPPS

Martin a fost învinuit de Procuratura Anticorupție pentru faptul că, în perioada 1 iulie – 31 octombrie 2020, aflându-se în municipiul Chișinău, precum și în raionul Dubăsari, în satul Ustia, deținând funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, „dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestor urmări, a folosit situația de serviciu și atribuțiile funcționale indicate în interesul material, dar și în scopul realizării altor interese personale sau intereselor unor terțe persoane, dar anume a membrilor familiei lui, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută”.

Mai exact, conform procurorilor, la data de 1 iulie 2020, acesta a încheiat în calitate de director al SPPS un contract cu Întreprinderea de Stat „Pensiunea din Holercani”, pentru transmiterea în locațiune către SPPS a unei vile cu suprafața de 204,6 metri pătrați. Chiria pentru perioada valabilității contractului, adică patru luni, a fost în mărime de 82 838 de lei.

Procurorul pe caz a menționat că încheierea contractului nu ar fi fost justificată, deoarece SPPS dispunea deja de un alt edificiu pe teritoriul pensiunii – blocul nr. 4, cu o suprafață de 294 de metri pătrați, deținut în baza unui contract de comodat din 11 martie 2009, valabil până în 2029.

„De asemenea, contractul de locațiune nu a fost avizat de subdiviziunile financiare, juridice sau de achiziții ale instituției, nu indica scopul utilizării bunului, iar în perioada 01.07.2020 – 31.10.2020 nu au avut loc în vilă ședințe oficiale sau activități de serviciu. În opinia acuzării, aceste circumstanțe demonstrează că inculpatul a folosit intenționat atribuțiile funcției și resursele instituției în interes personal, dar și al membrilor familiei sale, provocând Serviciului de Protecție și Pază de Stat un prejudiciu în proporții considerabile. Probele invocate în susținerea acuzației includ contractul de locațiune, registrele de evidență a transportului și vizitatorilor obiectului „Nistru”, precum și răspunsul oficial al SPPS din 14 noiembrie 2023.

La fel ar rezulta și din declarațiile reprezentantului părții vătămate, care sunt susținute și coroborate cu declarațiile martorilor acuzării și cu procesele-verbale de cercetare a registrelor de evidență ale obiectului „Nistru”. Martorii au indicat că inculpatul și familia sa (soția și fiicele, n.r.) se aflau frecvent pe teritoriul pensiunii, inclusiv pe timp de noapte și în zilele de odihnă, folosind vila, fără a exista date că în acea perioadă ar fi fost desfășurate activități de serviciu ale SPPS”, a menționat acuzarea.

Astfel, PA a indicat că, „prin utilizarea în scop personal, cât și pentru membrii familiei sale”, a vilei cu suprafața de 204,6 metri pătrați ar fi fost cauzate daune în proporții considerabile Serviciului de Protecție și Pază de Stat, manifestate prin achitarea plăților de chirie și a serviciilor comunale, în sumă totală de 92 556 de lei.

În cazul celui de-al doilea episod de abuz de putere care i-a fost imputat lui Martin este vorba despre mai multe deplasări de serviciu în Ucraina, cu cheltuieli acoperite de SPPS, dar în care șeful Serviciului ar fi mers cu familia. SPPS ar fi fost prejudiciat cu 23 879 de lei, au calculat procurorii.

Potrivit procurorilor, în perioada 28 octombrie – 3 noiembrie 2019, Iaroslav Martin a fost delegat în deplasare de serviciu în Ucraina, în orașul Kiev, la invitația instituției omoloage din Ucraina, în legătură cu faptul că, la data de 16 octombrie 2019, Sergii Rudi a fost numit șef al Departamentului de Protecție de Stat al Ucrainei. Astfel, atunci a fost dispusă asigurarea cheltuielilor pentru diurnă, Carte Verde și combustibil, iar deplasarea conducerii SPPS urma să fie efectuată cu automobilul de serviciu.

„Cunoscând cu certitudine despre faptul că nu are fixate întâlniri în perioada 28 – 3 noiembrie 2019, cu omologul său din Ucraina, Sergii Rudi, la data de 28 octombrie, cu automobilul din gestiunea SPPS, împreună cu membrii familiei, a traversat frontiera de stat prin punctul de trecere „Briceni-Rossosani Auto”, spre direcția Ucraina, reîntoarcerea în R. Moldova fiind prin același punct de trecere a frontierei de stat, în aceeași componență, la data de 1 noiembrie, adică cu două zile mai devreme decât perioada pentru care a fost delegat. Potrivit răspunsului din data de 2 noiembrie 2022 a Departamentului de Protecție de Stat al Ucrainei, în perioada de timp Sergii Rudi nu a avut careva întrevederi cu Iaroslav Martin sau careva evenimente la sediul Departamentului, cu participarea lui Iaroslav Martin”, au argumentat procurorii.

Martin a fost învinuit că, „prin această deplasare neîntemeiată și fără careva scop de serviciu în Ucraina, adică fiind efectuată în scop personal”, utilizând automobilul din gestiunea SPPS, au fost cauzate daune în proporții considerabile Serviciului de Protecție și Pază de Stat, în sumă totală de 11 301 de lei.

O altă călătorită alături de familie, în timpul serviciului și cu utilizarea mașinii SPPS, ar fi avut loc în ianuarie 2020, pentru cinci zile, conform PA.

„Ca urmare a acțiunilor ilegale ale lui Martin Iaroslav, prin deplasarea neîntemeiată și fără careva scop de serviciu în Ucraina, adică fiind efectuată în scop personal, în perioada de timp de la data de 3 ianuarie 2020 până la data de 8 ianuarie 2020, utilizând automobilul din gestiunea Serviciului, dar și prin aprobarea personală a tabelului lunar de evidență a timpului de lucru și de calculare a salariului directorului SPPS, au fost cauzate daune în proporții considerabile Serviciului în sumă totală de 3 491 de lei”, au susținut procurorii.

Cea de-a treia călătorie în aceleași circumstanțe ar fi avut loc, pentru cinci zile, în august 2020, și ar fi provocat SPPS o pagubă de 9 086 de lei, a indicat PA.

Acuzarea a cerut amendă de 117 500 de lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții pentru 9 ani, dar și încetarea procesului penal pe alt capăt de acuzare

În dezbateri judiciare, acuzarea de stat, reprezentată de procurorul Stanislav Odajiu, a pledat pentru recunoașterea vinovăției inculpatului în comiterea faptelor imputate acestuia. Procurorul a arătat că, la momentul comiterii faptei, art. 327 alin. (2) lit. b) și lit. b¹) Cod penal sancționa folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de demnitate publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile, iar ulterior, prin legea din 6 iunie 2024, intrată în vigoare la 7 septembrie, art. 327 din Codul penal a fost modificat, fiind abrogată lit. b¹).

Astfel, cu referire la capătul de acuzare privind deplasările peste hotarele R. Moldova fără scop de serviciu, Odajiu a susținut că a fost analizat prin prisma prevederilor în redacția în vigoare la momentul săvârșirii faptelor. Ulterior, prin legea în vigoare la 7 septembrie 2024, au fost modificate dispozițiile Codului penal, fiind stabilit expres că daunele în proporții considerabile trebuie să depășească 10 salarii medii lunare pe economie prognozate.

„Prejudiciul total imputat inculpatului Iaroslav Martin pentru deplasările efectuate cu automobilele
de serviciu constituie 23 879 de lei, sumă care nu depășește pragul legal. Prin urmare, în conformitate cu principiul legii penale mai favorabile prevăzut Cod penal, fapta nu mai întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 327 Cod penal, iar procesul penal pe acest capăt de acuzare urmează a fi încetat.

Deși faptele nu mai întrunesc elementele infracțiunii, acestea conțin elementele contravenției prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod contravențional, care sancționează abuzul de serviciu atunci când acțiunea nu întrunește elementele unei infracțiuni”, a menționat Stanislav Odajiu.

Procurorul a solicitat recunoașterea vinovăției lui Martin pentru săvârșirea abuzului de putere, în partea ce ține de utilizarea în scop personal, inclusiv pentru membrii familiei, a vilei de pe teritoriul Î.S. „Pensiunea din Holercani”. Pentru acest capăt de acuzare, procurorul solicitat aplicarea unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 117 500 de lei, cu privarea acestuia de dreptul de a ocupa funcții publice și funcții de demnitate publică pe un termen de 9 ani.

De asemenea, s-a solicitat admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de Serviciul de Protecție și Pază de Stat, cu încasarea din contul inculpatului a sumei de 111 262 de lei, reprezentând prejudiciul material cauzat instituției.

Avocat: „O parte din spațiu era utilizată de șoferii președintelui R. Moldova și pentru tehnică specială, astfel încât pretinsul prejudiciu ar fi fost oricum mult mai redus”

În ședința de judecată, Iaroslav Martin nu a recunoscut faptele și vina în comiterea infracțiunilor imputate, „pledând inclusiv și pentru faptul că nu i-a fost explicată învinuirea, care nu îi este clară”, se arată în sentință.

Apărarea a invocat mai multe încălcări procedurale, printre care: încălcarea principiului legalității procesului penal, limitarea dreptului apărării de a consulta integral materialele dosarului înainte de trimiterea cauzei în instanță, formularea unei învinuiri generale și nemotivate, precum și depășirea termenului de menținere în calitate de bănuit fără formularea unei acuzații clare și întemeiate. De asemenea, s-a susținut că acuzarea a interpretat extensiv și defavorabil legea penală, contrar principiilor consacrate de Constituție și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Avocatul lui Martin a mai susținut că deplasările peste hotare ale șefului SPPS au avut caracter de serviciu, fiind efectuate „în interesul securității statului și în baza deciziilor președintelui R. Moldova, conform Regulamentului privind modul de îndeplinire a serviciului în cadrul SPPS”. Potrivit acestui regulament, directorul SPPS poate fi detașat la decizia președintelui, inclusiv fără formalități precum delegațiile scrise, acestea fiind prevăzute doar pentru subalterni. Astfel, în opinia apărării, lipsa unei foi de delegație nu ar putea demonstra caracterul personal al deplasărilor. Totodată, apărarea a arătat că, dacă inculpatul ar fi solicitat formal diurne și cheltuieli de deplasare, „costurile pentru instituție ar fi fost semnificativ mai mari, ceea ce ar demonstra că SPPS nu a suferit un prejudiciu, ci dimpotrivă ar fi economisit resurse”.

În privința utilizării vilei din Holercani, apărarea a susținut că acuzarea ar fi „exagerat situația”, deoarece „o parte din spațiu era utilizată de șoferii președintelui R. Moldova (Igor Dodon, n.r.) și pentru tehnică specială, astfel încât pretinsul prejudiciu ar fi fost oricum mult mai redus”. Apărarea a mai afirmat că denunțul și acțiunea civilă au fost depuse „fără probele obligatorii prevăzute de lege și chiar fără competența legală a persoanelor care le-au inițiat”, invocând existența unor conflicte de interese şi motive personale din partea unor reprezentanți ai conducerii SPPS. În aceste condiții, s-a solicitat pronunțarea unei sentințe de achitare, întrucât fapta imputată nu ar fi întrunit elementele infracțiunii, iar acuzarea nu ar fi demonstrat vinovăția inculpatului dincolo de orice dubiu rezonabil.

„Contrar legii și standardelor CEDO, pretinsa învinuire abstractă i-a fost adusă la cunoștință abia la sfârșitul anului 2023, ce denotă că, mai bine de doi ani, statul i-a încălcat dreptul la apărare și i-a căutat „nod în papură”, dar nu i-a dat posibilitatea să se apere și să cunoască ce acuzație este adusă contra sa (…). Un volum întreg se referă la aducerea martorului Titica pentru a fi audiat, un alt volum conține informații „operative” despre el și membrii familiei sale, adică i-au căutat carențe până în „măduva oaselor”.

Susține că Serviciul de Protecție și Pază de Stat nu este „un paznic la harbuji”, dar este un organ de stat cu atribuții speciale în domeniul securității naționale, cu obligații de a asigura securitatea, cu obligația de a utiliza măsuri publice și secrete, măsuri autonome, pe care le decide directorul pentru a atinge scopul. Nu totul este scris în lege, iar multe lucruri sunt o discreție a directorului, care are responsabilități și buget pe care trebuie să le atingă”, a declarat fostul șef al SPPS în instanță.

Instanța: Faptele există, dar fără intenție

Judecătoarea Olga Bejenari a constatat că faptele pentru care Iaroslav Martin a fost trimis în judecată „există și au fost săvârșite de el, dar evident în lipsa tuturor semnelor obligatorii ale componenței de infracțiune incriminate, și anume în lipsa vinovăției exprimate prin intenție, precum și al scopului special al acestei infracțiuni, cu precizarea că într-un caz, lipsa unor elemente a infracțiunii s-a remarcat după sesizarea instanței, prin efectul modificărilor din legea penală”.

„Inculpatul a menționat că scopul deplasărilor a fost vizitarea unei expoziții împreună cu familia sa şi cu familia cumnatei sale, Marcela Potîngă, iar implicarea acesteia în conducerea automobilului a fost minoră și temporară, fără acordul său și fără caracter decisiv. De asemenea, a precizat că procedurile vamale au fost respectate, implicându-se angajați ai vămii care au preluat actele și au gestionat mașinile, astfel că inculpatul nu a utilizat bunurile SPPS în mod abuziv sau în scop personal nelegal (…).

Referitor la contractul de locațiune a vilei nr. 11 Holercani, inculpatul a declarat că acesta a fost semnat după ce a trecut prin toate verificările interne ale Secției Juridice și că, în contextul semnării, se urmărea locațiunea întregii proprietăți, cu o suprafață totală de 204 metri pătrați. Inculpatul nu cunoaște motivul pentru care în contract a fost indicată doar vila nr. *, dar a precizat că vila era asigurată cu pază SPPS și că accesul la aceasta se realiza în cadrul unui sistem complex, care include hotel și zone de recreere, destinat atât persoanelor protejate, cât și altor vizitatori. În privința accesului familiei sale sau a cumnatei sale, inculpatul a subliniat că nu a avut cunoștință de trecerile acestora prin posturile de acces și că nu a urmărit utilizarea vilei în mod nelegal (…).

Totuși, instanța observă, cu referire la deplasările efectuate, că însăși inculpatul nu neagă deplasările sale, ci doar invocă superficial deplasarea din motive de serviciu, însă nu a argumentat de ce nu a respectat condițiile impuse privind deplasarea angajaților unei instituții publice peste hotarele țării, or în același timp el admite aflarea acestuia la serviciu, pentru care a fost și remunerat (…).

Prin urmare, instanța reține că martorul a confirmat, pe de o parte, că vila a fost folosită în scop de protecție și odihnă, conform atribuțiilor SPPS în perioada iulie – noiembrie 2020, iar în ea au fost cazați nu doar inculpatul Martin Iaroslav cu familia sa, ci și angajații SPPS sau șoferul președintelui R. Moldova (Igor Dodon, n.r.) cu familia sa, unde se afla inclusiv ultimul. Aflarea persoanelor cu funcție de demnitate publică, precum președintele R. Moldova, în contextul perioadei de pandemie „Covid” într-adevăr exclude utilizarea acestei locații în scop personal de către inculpat sau, cel mult, creează un dubiu rezonabil neînlăturat privind scopul real pentru care a fost primită în locațiune această vilă”, a indicat instanța.

În ceea ce privește deplasările externe, inclusiv perioada 28 octombrie – 3 noiembrie 2019, instanța a reținut că, deși acestea au fost „formal justificate prin ordine de serviciu și foi de parcurs, există indicii că evidențele privind cheltuielile de deplasare (combustibil, indemnizații, transport) nu oferă o corelație clară între necesitatea deplasării și sumele decontate”.

„Aceasta ridică semne de întrebare privind modul de utilizare a resurselor instituției pentru deplasări externe, fiind un aspect care susține existența unor abuzuri în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu de către Iaroslav Martin (…).

Instanța apreciază că probele prezentate confirmă legalitatea închirierii vilei Holercani și corectitudinea plăților efectuate, iar evidențele privind deplasările externe, la rândul lor indică un abuz în modul de utilizare a resurselor instituției de către Martin Iaroslav, fiind relevante pentru analiza responsabilității acestuia în cadrul atribuțiilor de serviciu (…).

Instanța consemnează aproximativ 11 situații distincte în care sunt menționați membri ai familiei (…). În aceste condiții, instanța apreciază că informațiile desprinse din registrul examinat confirmă faptul că inculpatul Iaroslav Martin a avut acces la vila nr. * în perioada respectivă, însă nu susțin concluzia acuzării potrivit căreia imobilul ar fi fost utilizat în mod sistematic sau predominant în scop personal de către inculpat şi familia sa. Dimpotrivă, caracterul sporadic al mențiunilor referitoare la membrii familiei sau la alte persoane indică mai degrabă vizite ocazionale, care nu permit a se reține că bunul închiriat ar fi fost folosit constant ca spațiu de locuire sau de agrement familial, pe când inculpatul într-adevăr își exercita atribuțiile de serviciu în calitatea de director al SPPS (…).

La caz au fost constatate de instanță lipsa tuturor elementelor infracțiunii incriminate într-un episod incriminat și s-a stabilit existența elementelor unei contravenții în acțiunile lui Martin Iaroslav în alt episod. În același timp este invocat un prejudiciu nerecunoscut de către persoana acuzată. Astfel, instanța consideră că există divergențe asupra întinderii prejudiciului în contextul contravenției, dar în același timp nu poate soluționa acțiunea civilă în partea achitării inculpatului, deoarece potrivit legii, nu se poate pronunța.

Având în vedere circumstanțele prezentei cauze, soluția de achitare și de încetare, nu exclude stabilirea, în baza unui standard de probă mai redus, a răspunderii civile a inculpatului cu privire la aceleași fapte. Totuși, instanța civilă va verifica doar dacă a fost comis un delict civil, iar în hotărârea adoptată în procesul civil, instanța de judecată nu poate face declarații prin care să constate vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cu excepția faptei contravenționale, în care instanța a constatat vinovăția inculpatului Iaroslav Martin.

Din aceste considerente, instanța nu se va pronunța asupra acțiunii civile, lăsând-o fără soluţionare, cu posibilitatea depunerii separate de către partea civilă a unei cereri de chemare în judecată conform legislației procedurale civile”, a concluzionat Bejenari.

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 8 august 2025, Iaroslav Martin a fost condamnat, pentru fals în acte publice, la o pedeapsă cu amendă de 100 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a exercita funcții publice pe un termen de 8 ani. Sentința nu este definitivă, fiind contestată cu apel. Totodată, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 23 iulie 2025, fostul șef al SPPS a fost achitat de învinuirea privind depășirea atribuțiilor de serviciu, „din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiuni”. Nici această sentință nu este definitivă, fiind contestată cu apel.