Alegerile de duminică analizate de mai mulți experți politici: „Surpriza Maia Sandu” și „votul oarecum ilogic al diasporei”

Candidatul PAS, Maia Sandu și candidatul independent susținut public de PSRM, Igor Dodon, se vor duela în turul doi al scrutinului prezidențial din 15 noiembrie. Maia Sandu a câștigat detașat primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie, acumulând 487 635 de voturi, echivalentul la 36.6 %, în timp ce pentru contracandidatul său, Igor Dodon, și-au dat votul 439 866 de alegători.

Unii experți susțin că rezultatele primului tur de scrutin au fost oarecum o „surpriză” pentru că Maia Sandu l-a învins pe oponentul său, rezultat condiționat în mare parte de votul din diaspora, care s-a mobilizat masiv, depășind numărul de voturi exprimate în primul tur de scrutin din 2016. Alții spun că „Igor Dodon are șanse să remonteze rezultatul din primul tur”. Totuși, mai mulți experți sunt de părere că este dificil de a face previziuni referitor la ceea ce va urma în turul doi de scrutin al alegerilor prezidențiale din 15 noiembrie, întrucât șansele candidaților sunt aproximativ egale și rezultatele depind de mai mulți factori.

Expertul în politici publice și dezvoltare locală, Sorin Ioniță, consideră că victoria de etapă a Maiei Sandu nu reprezintă deloc o surpriză, pentru că „ea şi-a făcut treaba aşa cum trebuie şi a colectat eficient voturile pro-Vest ale moldovenilor, atât acasă cât şi în diaspora. Dacă va confirma şi în turul doi de scrutin, asta nu va fi de fapt decât amânarea cu patru ani a victoriei din 2016, care i-a fost furată prin fraudă electorală masivă la Nistru”.

Expertul spune că există alte lucruri care au surprins în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie:

„Surprizele, după mine, sunt două. Cea mai mică e că preşedintele Dodon şi partidul lui socialist, altfel o maşinărie bine organizată la rele, s-au dovedit mult mai puţin abili decât vechiul oligarh Plahotniuc în a cumpăra voturi de la liderii din Transnistria. Unde altădată se revărsau de acolo microbuzele cu zeci de mii de cetăţeni aliniaţi pe tabel la urne, acum s-au prezentat pe acelaşi sistem doar vreo 14 000. E drept că Dodon a luat trei sferturi din aceste voturi, dar insuficient ca să facă diferenţa. Nici susţinerea Rusiei n-a contat la mare lucru, deşi în sprijinul său vorbiseră foarte contondent şi neuzual ministrul de externe Lavrov şi şeful spionajului extern Narîşkin care au avertizat contra unor „revoluţii colorate” la Chişinău.

Cea mai mare surpriză e scorul peste aşteptări al lui Renato Usatîi, un personaj fabulos, combinaţie de Donald Trump şi Ostap Bender cum numai în fosta URSS poţi găsi: escroc de geniu cu gură bogată care trăieşte simultan în realităţi paralele, ca într-un joc de oglinzi. Deşi are doar 42 de ani, Netflix poate face deja un film de aventuri (prost) din viaţa acestui băiat care a reuşit să ia aproape 17 % în primul tur, rupând o grămadă de voturi rusofile de la Dodon. L-a bătut spectaculos pe preşedinte pe diaspora Est, de exemplu, colectând voturile moldovenilor din Rusia, ceea ce confirmă că se apropie mazilirea lui Dodon; Maia Sandu a luat diaspora Vest, mult mai mare”.

Solicitată de Ziarul de Gardă, președinta Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Mondiale de la București, Angela Grămadă, ne-a spus că după rezultatele primului tur de scrutin este dificil de a face previziuni pentru turul doi al alegerilor prezidențiale, întrucât șansele sunt aproximativ egale și rezultatele depind de mai mulți factori:

„Aceștia sunt de origine internă și externă. Nu mă refer la interferențe externe, dar la acele restricții tot mai dure impuse de autoritățile statelor europene unde am avut o prezență mare la vot în primul tur și de cum va evolua situația epidemiologică în interiorul țării. De asemenea, am văzut că membrii Comisiei Electorale Centrale ne dau asigurări că vor elimina mai multe detalii tehnice care au îngreunat votul pe 1 noiembrie și că vor mări numărul de cabine, ceea ce mă face să fiu optimistă în ceea ce privește organizarea turului doi.

Dacă este să ne referim la elementele de campanie și mesaje, aici cei doi candidați vor trebui să evolueze într-un timp foarte scurt și este important cui se vor adresa în afara electoratului devotat. Mesajele trebuie să fie incluzive, nu exclusive, să se vadă că este o analiză minuțioasă a nevoilor tuturor, fără a sugera anumite categorii sociale. Cine va reuși să facă acest lucru are mai multe șanse de a convinge alegătorii să ofere și în continuare susținere sau să contribuie la motivarea acestora de a se prezenta la alegeri”.

Analistul Cornel Ciurea, este de părere că rezultatele din primul tur, favorabile Maiei Sandu, au fost condiționate în mare parte de votul din diaspora, care este un „vot oarecum ilogic”:

„Acest vot este oarecum ilogic pentru că problemele Moldovei nu pot fi puse exclusiv în cârca Președintelui Dodon. Este mai curând un vot de blam unei țări din care migranții noștri au fost nevoiți să plece. Maia Sandu percepe acest vot drept o opțiune în favoarea schimbării. 

De asemenea, analistul politic consideră că turul doi va fi în egală măsură influențat de mobilizarea suplimentară a alegătorilor și a capacităților celor doi de a negocia cu candidații ieșiți din cursă pentru obținerea declarației de sprijin:

„Negocierele din culise, anume acest al doilea factor se poate dovedi decisiv. Lipsa abilităților de negociator ale Maiei Sandu vor fi compensate de asistența din partea occidentalilor, dar factura electoratului de stânga, loial Violetei Ivanov și lui Renato Usatîi, va face extrem de dificilă misiunea de a-l mișca spre candidatul dreptei. În aceste condiții, va conta mult disponibilitatea lui Dodon de a accepta compromisuri, iar președintele țării are șanse să remonteze rezultatul din primul tur”.

Politologul Dionis Cenușă, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, consideră că primul tur a fost o surpriză pentru că diaspora a votat mai activ decât în 2016, dar și pentru că Maia Sandu l-a învins pe Igor Dodon:

„Pentru a menține aceeași traiectorie în turul doi este necesară o mobilizare a votanților, precauții epidemiologice și mai avansate, dar și o comunicare politică eficientă contra dezinformării și manipulării opiniei publice”.

Duminică, 1 noiembrie, în R. Moldova a avut loc primul scrutin al alegerilor prezidențiale.

În primul tur de scrutin Maia Sandu a acumulat 487.635 de voturi, echivalentul la 36.16%, în timp ce pentru Igor Dodon și-au dat votul 439.866 de alegători (32.61%). Respectiv, pentru lidera PAS au votat cu 47.769 de persoane mai mult decât pentru Igor Dodon.

Renato Usatîi a acumulat în cadrul alegerilor de ieri 227.938 de voturi, echivalentul la 16,90%.

Până la această oră mai mulți candidați și-au anunțat susținerea și au îndemnat alegătorii să voteze în turul doi de scrutin pentru lidera PAS, Maia Sandu.