Atenție la mesele de Paști. Ce spun nutriționiștii?
Ce riscuri presupune consumul excesiv de produse alimentare și băuturi în perioada sărbătorilor pascale, în special în cazul persoanelor care au respectat Postul Mare? La solicitarea ZdG, Maria-Victoria Racu, șefa Secției Sănătatea nutrițională și a copiilor, a Agenției Naționale Sănătate Publică (ANSP). face următoarele recomandări:
Sărbătorile pascale sunt adesea asociate cu un consum abundent de alimente și cu trecerea bruscă de la alimentația vegetariană, de post, la cea animalieră. Acest fapt aduce cu sine consecințe neplăcute, precum acutizarea bolilor cronice, în special a celor digestive (gastrite, colecistite, pancreatite, indigestii sau constipații), dar și creează un teren favorabil pentru dezvoltarea sau agravarea bolilor netransmisibile, precum diabetul zaharat sau bolile de inimă, dat fiind faptul că în această perioadă există riscul acumulării kilogramelor în plus, dar și a variațiilor mai accentuate ale glicemiei.
Pentru a preveni apariția acestor consecințe, ar trebui să ținem cont de următoarele recomandări ale ANSP:
1. Trecerea de la alimentația vegetariană la cea animalieră, în special la persoanele care au ținut post va fi treptată: pentru reajustarea proceselor digestive la carne, ouă, lapte și grăsimile animaliere, organismul are nevoie de 7-14 zile. Produsele animaliere se vor introduce în meniu treptat – inițial produsele lactate fermentate, ouă și pește, apoi carnea de pasăre, iepure sau vită slabă, iar la sfârșitul săptămânii luminoase se poate opta pentru carnea de porc, miel sau lapte.
2. Favorizarea digestiei se va realiza prin practici de cumpătare și de echilibru alimentar: 50% din meniu urmează să fie alcătuit din legume și fructe proaspete, dar și verdețuri de sezon, iar salata se va asezona cu ulei presat la rece, nu cu maioneză. Aportul de alimente se va limita la 350-400 grame la o singură masă și va fi urmat de efort fizic ușor și hidratarea corespunzătoare, cu 2-2,5 l apă/zi. Băuturile dulci se vor exclude, iar consumul de mezeluri, sosuri, conserve sau dulciuri se va limita.
3. Produsele tradiționale se vor pregăti și alege cu precauție: ouăle, vopseaua pentru ouă, carnea, produsele din carne și cozonacii se vor cumpăra doar din locuri autorizate, unde se respectă toate regulamentele sanitare de comercializare. Ouăle urmează să fie proaspete, marcate corespunzător și să fie cu coaja curată, intactă și uniformă. Fierbeți ouăle tari și păstrați-le la frigider maxim 7 zile. Prioritizați metodele naturiste de vopsire. Cozonacul trebuie să aibă coaja uniformă, uscată, fără pete lipicioase sau porțiuni arse pe suprafață. Optați pentru cozonacul cu ingrediente naturale și decor din nuci sau fructe uscate, fără grăsimi vegetale. Alegeți cozonacul sau pasca cu un termen scurt de valabilitate.
4. Asigurarea bunelor practici de siguranță alimentară va preveni intoxicațiile alimentare: în acest sens, Organizația Mondială a sănătății recomandă 5 pași-cheie. Aceștia sunt:
· menținerea mâinilor și a suprafețelor curate înainte și în timpul preparării alimentelor;
· separarea produselor crude de cele preparate;
· gătirea termică corespunzătoare a alimentelor;
· refrigerarea potrivită;
· utilizarea apei și a ingredientelor sigure pentru consum.
Astfel, bucatele pregătite se vor păstra la frigider timp de maxim 48 de ore, iar produsele cu maioneză sau cremă – maxim 24 de ore. Orice tip de bucate – crude sau preparate se păstrează la temperatura camerei timp de MAXIM 2 ore.
5. Evitați consumul excesiv de alcool! Organizația Mondială a Sănătății ne atenționează că limita sigură de consum a alcoolului este ZERO grame/zi.
Astfel, pentru sănătatea Dvs., cea mai bună opțiune este evitarea consumului de alcool.
