VIDEO/ Un an cu Maia Sandu: „Cred că trebuie să-i aducă și să-i pună la pușcărie pe Șor, pe Plahotniuc, pe Platon și să le ia toate averile să le dea la lume” – Ziarul de Gardă
  • VIDEO/ Un an cu Maia Sandu: „Cred că trebuie să-i aducă și să-i pună la pușcărie pe Șor, pe Plahotniuc, pe Platon și să le ia toate averile să le dea la lume”

    VIDEO/ Un an cu Maia Sandu: „Cred că trebuie să-i aducă și să-i pună la pușcărie pe Șor, pe Plahotniuc, pe Platon și să le ia toate averile să le dea la lume”
    24 decembrie 2021 | 16:51

    Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea propășirii Republicii Moldova, să respect Constituția şi legile țării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei” se auzea, la 24 decembrie 2020, la ceremonia de învestitură a Maiei Sandu în calitate de președintă a R. Moldova.  

    „Dragi cetățeni, nu am alt proiect mai important în următorii patru ani decât reușita Moldovei. Nu am altă grijă decât binele Moldovei”, după care au urmat promisiuni de reforme în toate domeniile: politic, social, economic, dar și în politica externă.   

    ZdG a notat promisiunile, a urmărit prestația președintei în primul an de mandat, iar acum, la distanță de un an, le-a trecut prin filtrul alegătorului și al experților. Toți au caracterizat activitatea președintei, asociind-o cu cea a Guvernului și a Parlamentului.

    În campania electorală din 2020, Maia Sandu promova 5 obiective naționale:

    Publicitate
    Publicitate

    1. Dreptate, ordine și disciplină

    Vom face dreptate la noi în țară. Judecătorii și procurorii corupți vor fi dați afară din sistem. Hoții vor fi pedepsiți, iar averile acestora vor fi confiscate. Funcționarii care vor cere mită sau vor hărțui oamenii de afaceri, vor fi pedepsiți și eliberați din funcție. Toate instituțiile statului vor lucra pentru oameni și nu împotriva lor. Toți vor fi egali în fața legii.

    2. Locuri de muncă acasă și familii unite

    Voi promova investiții în economie ca să creăm cât mai multe locuri de muncă bine plătite acasă. Voi sprijini deschiderea întreprinderilor de prelucrare a producției agricole în fiecare raion pentru mai multe locuri de muncă în orașe și sate și pentru ca fermierii să aibă unde vinde producția. Vom simplifica semnificativ regulile de activitate pentru întreprinderile mici și mijlocii, iar statul va sprijini deschiderea noilor afaceri. Vom susține afacerile prin creșterea accesului la finanțare și programe de instruire a antreprenorilor.

    Voi susține familiile cu copii, prin reducerea impozitelor plătite din salariu. Astfel, familiile vor avea 2 000 de lei în plus pentru fiecare copil. De asemenea, vom majora ajutorul pentru copiii din familii social vulnerabile pană la cel puțin 1 000 de lei pe lună.

    3. Pensie minimă de 2 000 de lei

    Mă angajez să creștem pensia minimă la nivelul pragului sărăciei absolute – 2 000 de lei pe lună. Vom opri hoțiile și vom relansa economia, iar banii obținuți ne vor permite să creștem toate pensiile. Voi aduce bani europeni pentru crearea „Fondului de Argint”, din care vom asigura servicii de îngrijire pentru bătrânii nevoiași și singuri (asistență medicală la domiciliu, prânzuri calde, alte servicii de îngrijire). Vom compensa integral costurile medicamentelor pentru pensionarii cu cele mai mici pensii.

    Publicitate

    4. Două miliarde de lei anual pentru proiecte de modernizare a satelor

    Cu ajutorul partenerilor europeni, vom aduce cate 2 miliarde de lei anual pentru dezvoltarea satelor: pentru crearea locurilor de muncă în sate, pentru apeducte și canalizare, pentru reparația școlilor și grădinițelor, pentru gestionarea deșeurilor. Primăriile vor putea accesa direct fondurile pentru dezvoltarea comunităților.

    5. Scoaterea Moldovei din izolare și apropierea de Uniunea Europeană

    Voi promova o politică externă în folosul oamenilor și voi scoate țara din izolare internațională. Voi veghea îndeplinirea pașilor pentru integrarea europeană. Voi reface relațiile bune cu România, Ucraina, UE, SUA, Rusia și alte țări. Voi reprezenta Moldova cu demnitate pe plan internațional și voi avea grijă ca ambasadele și consulatele să ajute cetățenii noștri de peste hotare și să promoveze exporturile moldovenești peste tot în lume. Voi munci ca Moldova să aibă sprijin internațional, acces la investiții și ajutor financiar pentru infrastructură și dezvoltare.

    „S-au schimbat multe în acest an. În primul rând, cu pensia”

    La alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, locuitorii din satul Bardar, Ialoveni i-au oferit Maiei Sandu un capital de încredere reflectat în cele 95,8% din voturi, fiind localitatea în care președinta a obținut cel mai mare scor electoral. Am revenit la Bardar peste un an pentru a afla dacă acțiunile și realizările președintei au fost pe măsura așteptărilor celor care au votat-o. Dacă acum un an, electoratul se arăta plin de speranță, în acest an, l-am găsit îngăduitor, dar și ușor critic.

    În mijlocul satului se vinde pește viu mășcat. Bărbatul, care de ani de zile se ocupă de această activitate, refuză să vorbească. „M-am săturat de politică că numai vorbim și vorbim, dar nimic nu se face”, spune bărbatul. Gheorghe, trecând cu bicicleta, se oferă singur să vorbească.  

    Gheorghe s. Bardar, Ialoveni

    Ce a reușit Maia Sandu în primul an de mandat?

    – S-au schimbat multe în acest an. În primul rând, cu pensia. Oamenii aveau câte 35, 40 de ani lucrați și aveau o pensie mizeră cu totul. Nici acum nu este prea mare, dar măcar ceva, dacă tot ai muncit”.

    „Să se dezică definitiv de Rusia asta a noastră”

    Gheorghe leagă această reformă, atât de persoana Maiei Sandu, cât și de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), din care făcea parte președinta. „Eu cred că este un merit al președintei și al partidului”, se arată convins Gheorghe.

    Ștefan, un tânăr din localitate, recunoaște că nu poate enumera reușitele și eșecurile președintei. Spune doar că așteptările sunt mari. „Nu poate o singură femeie în decurs de un an să ridice țara din ceea ce au adus-o de zeci de ani alții. Așteptăm, vor fi rezultate bune. Sperăm”, zice Ștefan. Tânărul îndrăznește chiar să-i dea și un sfat președintei.


    Ștefan s. Bardar, Ialoveni

    „Să se dezică definitiv de Rusia asta a noastră care își bate joc de noi cu gazul ista. În mijlocul iernii se gândesc să ne închidă nouă gazul. Asta e absurd. Deja se construiește linia Iași-Ungheni. Eu știu că nu-i destulă linia aceasta ca să alimenteze R. Moldova, dar pe parcurs, dacă s-or mai trage așa linii, o să ajungă să alimenteze toată R. Moldova și să ne dezicem de Rusia asta”, explică Ștefan.

    Tot un Ștefan, doar că pensionar, se bucură că încă nu are ce-i reproșa președintei. „Măcar nu a făcut așa greșeli mari ca Dodon. Eu nu știu ce crede lumea, dar eu nu vreau să o critic tare. Mai trebuie oleacă de timp”, zice, îngăduitor, bărbatul.

    „Pe dânsa o sapă și dintr-o parte, și din alta. Un an – e un termen prea mic”

    Valentina invită președinta în satul ei. „E bine că Maia Sandu merge în țări străine, dar trebuie să mai vină și pe la sate. Mai ales, în satele care au votat-o. Las-o să vină să se intereseze cum trăiește lumea, ce pensii au, poate să-i ajute. Mai în scurt, să vină la sate să ne vadă”, punctează pensionara.

    Era zi de luni, iar oamenii stau în rând la poștă pentru a primi pensia. Nici Liuba nu-și critică prea dur președinta. „Mai nimic „nu a dovdit”( n.r. – nu a reușit). Pe dânsa o sapă și dintr-o parte, și din alta. Un an – e un termen prea mic”, își justifică femeia părerea.

    „Au stat ani de zile și nu am făcut nimic, dar acum are un an de zile. Poate s-a face cu timpul. Vedeți că numai s-a furat, s-a furat, dar înapoi nu s-a pus. Și au venit cu haznaua goală și încă „bodaproste” (mulțumesc, n.r.) că mai dau ceea ce mai dau. Din nimic nu faci nimic”, crede femeia.

    Valentina s. Bardar, Ialoveni

    – Ea vrea să facă, dar sunt și de cei care îi încurcă”, se aude un bărbat din mulțime.

    Cine?

    – Ei, sunt acolo mulți. Amestecătură. Începând cu unul și terminând cu altul. Pentru că acolo toți – nănaș, fin, cumătru, miliționer (polițist, n.r.), popă.

    Bărbatul care a sărit în apărarea Maiei Sandu este Grigore, care-și amintește de cele promise de Maia Sandu în perioada electorală. Bărbatul spune că, mai mult decât orice, așteaptă confiscarea averilor de la cei care nu-și pot justifica originea banilor. „După părerile mele, aș spune să curețe pe cei care au avut averi și lux și să se mai împarte cu lumea asta care lucrează”, speră Grigore.

    Grigore s. Bardar, Ialoveni

    „Da, trebuie întâi să curețe tot sistemul și pe urmă să facă treabă mai departe”, adaugă Ana, pensionară și ea. „Eu pe dânsa o susțin și am susținut-o, pentru că ea vrea pentru popor, dar nu are cu cine încă. Până nu o să curețe tot sistemul, nu o să fie chip”, adaugă Ana. Femeia spune că „nici nu se culcă până nu ascultă politica”. Așa află despre vizitele externe ale Maiei Sandu. „Mai mare dragul să o privești și să o ascultați. Dar cum e primită ea de lume…”. mai adaugă Ana. „Ea se străduiește și de acolo vorbește, ia bani. Împrumută pentru lume, din Europa că nu are de unde, că ei dacă au furat tot și nu au lăsat nimic în sistem…”. Tocmai de asta, femeia consideră că există altă metodă de lupta cu sărăcia.

    *Pentru ZdG, Maia Sandu a declarat că se lucrează la un proiect de lege ce se referă la modificarea cadrului legal pe partea de confiscare a averilor, care să simplifice procedurile de confiscare, ținând cont de faptul că actuala Constituție nu permite aceasta. „Pot fi făcute ajustări, astfel încât acest proces să devină mult mai simplu”, a declarat președinta.

    Ana s. Bardar, Ialoveni

    „Eu iaca îs o „prostaia” femeie, (femeie simplă, n.r.), dar cred că trebuie să-i aducă să-i pună la pușcărie pe Șor, pe Plahotniuc, pe Platon și să le ia toate averile să le dea la lume”, îi transmite Ana președintei.

    „Și Maia Sandu, și Guvernul trebuie să fie mai atenți la numirile noi în funcții publice”

    După părerea lui Ion, principala realizare a Maiei Sandu este restabilirea bunelor relații cu partenerii externi. „Cum am putea trăi izolat? În sărăcia noastră, avem nevoie de ajutoare și, desigur, mai mulți împreună, asta înseamnă o forță”, spune Ion. Bărbatul afirmă că președinta i-a căpătat încrederea și astfel, el este dispus să mai aștepte schimbările majore. „Of, Doamne, dacă la noi din 1918 sunt probleme. Am mers ca racul, tot înapoi și înapoi. Și acum a trecut un an, nu se fac lucrurile așa repede. Cu încetul se face oțetul, așa spune vorba noastră”, zice bărbatul.

    Ion s. Bardar, Ialoveni

    „Trebuie de răbdat, căci poate tot noi suntem vinovați că am ajuns la situația asta. Și nu e frumos să dăm vina pe alții. Se vede că toți împreună nu am făcut ceva la timp și din această cauză trebuie să răbdăm. Speranță este”, spune interlocutorul. Dar „ ca să fiu obiectiv”, acesta adaugă: „Și Maia Sandu, și Guvernul trebuie să fie mai atenți la numirile noi în funcții publice, căci aceasta trezește la lume un fel de repulsie. Cineva nu se gândește până la capăt”, zice bărbatul, referindu-se la promovarea și demisia ulterioară a avocatei poporului și la promovarea la Curtea Supremă de Justiție a magistratului Dorel Musteață, actualul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. „Iată acum și cu avocatul acesta (Avocatul Poporului) și cu Musteață. Sigur că este prezumția nevinovăției, chiar presupunem că nu-s vinovați oamenii, dar oricum, dacă ei-s în gura lumii, totuna scade autoritatea”, consideră bărbatul.

    *Avocata Natalia Moloșag a fost numită Avocată a Poporului, fiind votată de 57 de deputați. Reprezentanți din societatea civilă au învinuit-o pe Moloșag că s-ar afla în conflict de interese cu puterea, așa cum anterior, Moloșag, în calitate de avocată, a reprezentat în instanță interesele Maiei Sandu. Mai târziu, Avocata Poporului a fost surprinsă în spațiul public, inclusiv la evenimente organizate de către Oficiul Avocatului Poporului, alături de Dumitru Godorog, un cetățean pe care anterior l-a apărat în instanța de judecată și care a fost condamnat pentru proxenetism în anul 2017 la 4 ani de închisoare. După ce în spațiul public au apărut aceste informații, Moloșag a fost nevoită să-și dea demisia.

    *La două zile după ce magistratul Dorel Musteață a fost promovat la Curtea Supremă de Justiție, fostul parlamentar Alexandru Slusari a declarat că Dorin Damir, finul de cununie al lui Vladimir Plahotniuc, l-a ajutat cu aproape 14 mii de euro pe noul judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ) Dorel Musteață la procurarea unui apartament, în 2017.

    Tot Alexandru Slusari susținea că președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dorel Musteață, ar fi cumpărat, în 2017, două apartamente în centrul capitalei, în blocurile construite pentru judecători și pentru angajați ai sistemului judecătoresc, la prețuri preferențiale, cu 40 de mii de euro, imobile care nu se regăsesc în declarația de avere și interese personale depusă de magistrat.

    Într-un comentariu pentru ZdG, judecătorul CSJ Dorel Musteață a comunicat că acuzațiile lui Alexandru Slusari sunt eronate și că, de fapt, în 2017 a cumpărat un singur apartament în sectorul Rîșcani al capitalei, pe care el personal l-a achitat în trei rate. Dorel Musteață susține că niciodată nu a discutat și nu s-a întâlnit cu Dorin Damir.

    „Dacă Guvernul va reuși, desigur și imaginea președintelui Sandu va rămâne una ridicată”

    După ce am auzit vocea alegătorilor din Bardar, am solicitat și unor experți să caracterizeze activitatea președintei. Ion Tăbârță, analist politic, enumeră că șeful statului nu are prerogative de politică internă, căci administrarea treburilor interne se află în gestiunea Guvernului.

    Ion Tăbârță, analist politic

    „Șeful statului iese în prim-planul vieții politice interne când nu este un Guvern ales. El este acel actor politic sau acea instituție proactivă care trebuie să genereze procesele politice din R. Moldova. Și anume în această direcție au fost îndreptate acțiunile președintei Sandu în prima jumătate de an a mandatului. Am văzut că ceea ce a promis ea cetățenilor, și anume declanșarea alegerilor parlamentare anticipate pentru a putea fi curățată clasa politică moldovenească, a fost realizată. La capitolul politicii interne are nevoie să fie asistată de Guvern. Or, reușita Guvernului nu tot timpul s-a ridicat la nivelul prestației doamnei președinte și pentru a putea realiza acele promisiuni este nevoie de acțiuni anume din partea Guvernului. Pentru că o serie de acțiuni promise de ea nu sunt tocmai prioritățile șefului statului. S-a promis, desigur, pentru că asta așteaptă și asta cere electoratul din R. Moldova, iar o serie de promisiuni ulterior s-au regăsit și în platforma electorală a PAS pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

    Era de așteptat că după euforia acelui rezultat și acelor promisiuni, când avem acest act al guvernării în realitate, să existe anumite dezamăgiri, anumite deziluzii, însă aceasta nu se răsfrânge asupra ratingului dnei președinte.  Mai degrabă acest lucru se vede clar la Guvern și aici putem să remarcăm că anume se încearcă pe reforma în sectorul schimbării în justiție, altceva că nu există o strategie clară. Altceva e că una s-a promis și alta este situația reală de pe teren, să spunem așa, cum ar fi – evaluarea externă (a judecătorilor și a procurorilor, n.r.), însă nu putem să nu remarcăm anumite tentative de a schimba lucrurile în domeniul justiției. Deocamdată nu putem spune că avem schimbări spectaculoase, doar anumite începuturi de schimbare în domeniul Procuraturii, dar și aici nu știm clar dacă este începutul curățării Procuraturii sau, mai degrabă, este o reglare de conturi între diferite clanuri ale Procuraturii, iar guvernarea sau, mai degrabă, un clan al procuraturii se folosește de o anumită susținere din partea guvernării și acum, pur și simplu, lichidează alte clanuri. Atât timp cât nu vom avea o procuratură funcțională în baza legii, până atunci noi nu putem spune despre reușita reformei în justiție. Cu toate că este o reformă complexă și este o problemă cronică deja pentru statul R. Moldova.

    Problema mandatului președintelui Maia Sandu este că oamenii nu fac această diferențiere, că instituția Președinției nu prea are atribuții în domeniul politicii interne și aceste atribuții sunt în responsabilitatea Guvernului. Și cetățenii așteaptă aceste schimbări anume de la președintele Sandu, cu toate că aceste schimbări ar trebui să fie livrate lor de către Guvern. Îmbunătățirea nivelului de trai, că de fapt aceasta așteaptă oamenii, trebuie să vină din partea Guvernului. Și dacă Guvernul va reuși, desigur și imaginea președintelui Sandu va rămâne una ridicată în continuare în rândurile cetățenilor”, punctează Tăbârță.

    „Președinta este bine intenționată, dar este foarte prost consiliată”

    Cristina Țărnă, juristă, critică ultimele mișcări din domeniul justiției.

    Cristina Țărnă, juristă

    „Vorbind despre reforma justiției și combaterea corupției în decurs de un an, eu cred că electoratul a înțeles un pic altceva decât ceea ce se întâmplă exact acum. Or, o reformă a justiției prin celebra și mult așteptata evaluare extraordinară a judecătorilor promisă încă în 2019, suntem deja în 2021, și tot ce avem pe hârtie sunt 5 pagini de concept generalist extrem de discutabil și cu grave probleme de constituționalitate. Avem niște schimbări, niște intervenții la legea procuraturii, unele din 2019 care au fost deja declarate neconstituționale în ceea ce ține concursul de numire în funcția de procuror general. Au fost modificări la formarea CSM, la fel – neconstituționale. Acum mai nou, au fost făcute modificări la evaluarea procurorului general. Curtea noastră Constituțională a respins verificarea  constituționalității și nu a vrut să dispună un control, iar Comisia de la Veneția mai nou a criticat-o în termeni destul de duri. Or, neconstituționalitatea și dubiile care planează în jurul legitimității, constituționalității acestor legi pune la îndoială succesul reformelor, în general.

    Și intervențiile recente cu privire la majorarea salariilor judecătorilor la Curtea Constituțională, la fel, ne pun pe gânduri în contextul în care deja ne-am deprins cu neconstituționalitatea la multe din aceste inițiative. Probabil că, la un an de mandat a  președintei, ceea ce trebuie să realizăm cu toții este că reforma justiției, lupta împotriva corupției trebuie să se facă, însă nu cu orice preț. Trebuie să fie făcută procedural corect, cu respectarea principiilor internaționale și acest lucru este posibil. Eu nu cred că pentru a reforma justiția sau pentru a combate corupția trebuie să uzăm exclusiv de metode mai puțin constituționale. Cred că aceasta este posibil și aceasta este concluzia primului an de mandat.

    Cât privește alte inițiative, deocamdată, cam toate au fost , după mine, nereușite – în ceea ce ține în domeniul justiției, în domeniul procuraturii – fie au fost declarate neconstituționale, fie au fost criticate de Comisia de Veneția. Iar un concept privind evaluarea extraordinară a judecătorilor, mai detaliat, nu am văzut. Ni s-a promis că o să fie votate toate legile până la sfârșitul anului, dar în afară de acel concept de cinci pagini, nu am prea văzut altceva. Motivul din care marea majoritate a acestor inițiative legislative sunt neconstituționale sau ajung să fie criticate, cel puțin, în mediul juriștilor, în mediul experților constituționali este că le lipsește transparența decizională. Mai ales că majoritatea dintre ele se votează în grabă, se supun discuțiilor publice între prima și a doua lectură, deci, practic, e o asigurare de fațadă a transparenței. Iar asta, după mine, este un fel de sfidare a principiilor democratice veritabile pe care trebuie să fie bazat statul de drept.

    Eu cred că președinta este bine intenționată, dar este foarte prost consiliată. Dacă ăștia-s oamenii care vor să ne facă reforme în justiție, mie mi-e frică de justiția care va fi reformată de ei. Dar vreau să reformeze justiția? Sigur că vreau. Dar cum? Numai nu așa”, punctează Țărnă.

    „A pus presiune politică (pozitivă) pe Guvern și pe Parlament”                                          

    Veaceslav Ioniță, expert economic, susține că realizarea obiectivelor nr.2 și nr.3 a fost posibilă datorită „presiunii politice către Guvern”.

    Veaceslav Ioniță, expert economic

    „Pensia minimă majorată înseamnă un efort enorm din partea statului ce rezolvă o problemă de eroare de sistem și de discriminare a pensionarilor. De aceea, putem să spunem că acest angajament al președintei a fost realizat. Dacă sincer, nu am crezut că chiar vor realiza. Este unul dintre puținele cazuri când o promisiune cu impact financiar major chiar și se execută, deci chiar au îndeplinit-o. Ceea ce le-aș reproșa este comunicarea proastă.

    Sper foarte mult că acum atenția spre autoritățile locale va fi mai focusată. Deja a fost implementat un lucru – în acest an s-a modificat legea și taxa pentru posesorii de autoturisme va merge toată la nivel local. Bănuiesc că Guvernul, pentru a executa angajamentul președintei Maia Sandu a decis ca 100% din această taxă să meargă la nivel local. Ca să înțeleagă toți: deci, șoferii plătesc două plăți. Prima este taxa pentru faptul că am mașină, ceea ce se plătește anual și noi o simțim și ne revoltăm că dăm banii. Vreau să vă spun că acum toți acești bani vor rămâne în localitatea dvs. La anul, cred că suma va fi de 800 de milioane de lei – o sumă incredibilă. Ca să înțelegeți, în 2009, noi dădeam pentru drumuri 120 de milioane pentru toată țara. Acum doar primăriile vor avea 800 de milioane de lei.

    Ceea ce ține de volumul de granturi, în 2022 va fi cu mult mai mult decât ceea ce a planificat Guvernul. Guvernul a planificat ceva mai mult de un miliard de lei. Eu sper foarte mult că, destul de ușor Guvernul va avea posibilitate să atragă două miliarde și jumătate de lei. Și acești bani vor ajunge la nivel local prin fonduri, dar și prin programe de revitalizare a tot ce înseamnă școli, apă, canalizare. Din acest motiv, eu cred că două miliarde de lei este un obiectiv care va fi posibil de atins chiar în 2022. Iar ceea ce ține de crearea locurilor de muncă – aici situația este foarte proastă. Deocamdată aici nu văd mare progres. Deci, la capitolul forță de muncă – stăm la pământ. În prezent, numărul de salariați în Moldova, oficial, este mai mic decât numărul celor care lucrează peste hotare. Ca să creezi ceva trebuie să ai investiții și trebuie să te concentrezi pe sectorul IT, agricultură, transporturi. Dacă cele două obiective pot fi realizate imediat și deja se văd rezultate, cu forța de muncă…

    Majorarea pensiilor a fost posibilă pentru că a existat voință politică și cred că a fost o presiune enormă, pozitivă, din partea președintei.Eu o numesc pozitivă și cred că Guvernul și Parlamentul nu au avut nicio șansă să se opună. Deci, aceasta a fost o decizie politică foarte puternică. În privința investițiilor la nivel local, mi-i greu să spun, dar decizia de a aloca 100% din fondul rutier este o decizie cu încărcătură politică enormă. Nu știu cine a luat-o, dar mă tem că în PAS există doar o persoană care poate să ia o astfel de decizie. Nu cred că există altcineva. Bănuiesc că tot e Maia Sandu.

    Ceea ce ține de locuri de muncă, știu că până în prezent toate schemele de monopol la exporturile de cereale cum au fost, așa și sunt. Și din păcate, mulți oameni care controlau și erau clientelă politică și erau protejați de către autoritățile statului, în continuare sunt protejați. Deci, dacă Maia Sandu vrea să afle din ce cauză la noi agricultorii sunt atât de nenorociți, eu îi pot răspunde foarte simplu – cei care erau protejați de către structurile statului și aveau beneficiul de a fi monopoliști și își băteau joc de agricultori, aceia mai activează și acum”, susține Ioniță.

    „Există, totuși, o înțelegere a faptului că în curând nu vom avea o vizită oficială a Maiei Sandu la Moscova”

    Angela Grămadă, expertă în politică externă, susține că acum, prin persoana Maiei Sandu, R. Moldova își consolidează poziția pe plan internațional –  poziția de stat dornic de a adera la Uniunea Europeană.   

    Angela Grămadă, expertă în politică externă

    „Cred că Maia Sandu a avut un mandat destul de aglomerat și cu aceasta ar trebui să înceapă orice analiză. Mai ales că a coincis și cu o perioadă foarte grea pentru toată lumea, nu doar pentru R. Moldova, cea a pandemiei și asta și-a pus amprenta pentru că, pe lângă faptul că trebuia să-și onoreze promisiunile din campania electorală, a trebuit să facă foarte mulți pași în direcția asigurării R. Moldova cu asistența medicală de care aveau nevoie cetățenii. Evident că nu a intrat doar în atribuțiile ei să reprezinte statul în această direcție, dar, într-adevăr, și-a îndeplinit cu succes tot ce și-a propus în acest sens. Evident că într-adevăr există o deschidere a Occidentului față de R. Moldova, și o deschidere nu doar de intensificare a dialogului de cooperare, dar și o asistență tehnică și financiară pe care putem să o primim, putem să o accesăm pentru că există un cu totul alt context în interiorul țării și asta favorizează oarecum această acțiune de politică externă.

    Sunt și câteva dosare pe care poate ar trebui să le abordăm altfel sau să le gestionăm altfel, dar acestea sunt specificități pe care orice președinte nu le-ar fi putut îndeplini chiar într-un singur an de zile.

    Mă refer la relația bilaterală cu Federația Rusă și la relația cu Ucraina. Deși avem o intensificare a dialogului cu Ucraina și există și schimbarea de guvernare și în Ucraina, și în R. Moldova, avem câteva dosare-problemă pe care autoritățile de la Chișinău sau Kiev nu au reușit să le deblocheze în întregime, chiar dacă la partea de infrastructură avem câteva documente semnate și avem un roadmap (foaie de parcurs, n.r.) și este cumva îndeplinit de oficiali și autoritățile celor două state. Am văzut că de foarte multe ori s-a vorbit în discuțiile bilaterale despre faptul că este nevoie să se asiste cele două state vecine în ceea ce privește contracararea crimei la frontieră, adică vorbim despre comerț ilegal, comerț ilicit, trafic de bunuri și servicii, și nu numai.

    Vedem o încercare a autorităților ucrainene de a fi mult mai atente la ceea ce se întâmplă pe perimetrul transnistrean, pentru că înțeleg altfel decât anterior amenințările de securitate și vulnerabilitățile care vin din R. Moldova. Există și multe intenții de a accelera comerțul bilateral între cele două state, dar, în același timp, avem un dosar-problemă, cel care se referă la gestionarea râului Nistru și centralele de la Novodnestrovsk. Și noi nu putem să omitem acest dialog. Aici este vorba despre ce au făcut autoritățile anterioare de la Chișinău și modul în care au înțeles să promoveze interesele partidului, în detrimentul celor naționale. Avem încercarea Ucrainei de a valorifica potențialul energetic al râului Nistru, în detrimentul propriei securități civile, pentru că nu doar R. Moldova ar avea de suferit și deja suferă din cauza degradării situației ecologice, dar va fi influențată foarte mult și regiunea Odesa.

    Ceea ce ține de relația cu Rusia – am avut o vizită oficială a ministrului de externe Nicu Popescu la Moscova. După părerea mea, a fost o vizită destul de bună, dacă aș aprecia-o, dar, în același timp, o vizită care a făcut astfel încât să evidențiem care sunt problemele în dosarul bilateral Rusia – R. Moldova. Și aici se referă la situația cetățenilor moldoveni care se află temporar pe teritoriul Federației Ruse, pentru că anterior nu s-au făcut foarte multe lucruri bune în ceea ce privește drepturile și libertățile lor, drepturile și libertățile economice, în primul rând, și, în al doilea rând, e vorba de asigurări sociale.

    De asemenea, faptul că s-a vorbit despre dosarul transnistrean și faptul că noi am accentuat la Moscova, nu la Chișinău, intenția R. Moldova de a soluționa conflictul transnistrean prin respectarea integrității teritoriale a R. Moldova este iarăși un lucru foarte important. Și, probabil, chiar dacă nu s-a discutat despre securitatea energetică atât de mult în această vizită oficială, cred că atât președinta Maia Sandu, cât și Ministerul Afacerilor Externe au fost totuși implicați în aceste negocieri. Nu neapărat cu Federația Rusă, cât cu partenerii occidentali care au putut să ajute R. Moldova în ceea ce privește securitatea energetică. De asemenea, există totuși o înțelegere a faptului că în curând nu vom avea o vizită oficială a Maiei Sandu la Moscova, deși opoziția insistă în această direcție, dar motivele sunt cu totul altele – Dodon mergea la Moscova pentru a-și consolida electoratul, iar Maia Sandu ar trebui să meargă la Moscova pentru a acționa în sensul intereselor naționale, deci, nu a unui grup de cetățeni concret care îi susțin interesele partidului.  

    Cred că acum, R. Moldova, prin președinta Maia Sandu, dar și prin alte instituții ale statului, încearcă să-și consolideze, într-adevăr, poziția pe care anterior noi am ratat-o din anumite considerente interne, dar și externe”, precizează Grămadă.         

    La 24 decembrie 2020, Maia Sandu a preluat în mod oficial mandatul prezidențial, după ce a câștigat alegerile prezidențiale din 15 noiembrie, devenind astfel prima femeie președinte din istoria R. Moldova. Pentru Sandu au votat, în turul doi de scrutin, 57,75% dintre cetățenii R. Moldova care au participat la scrutin (942 de mii de oameni).

    Publicitate
    Publicitate
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Şeful marinei germane a demisionat după ce a cerut „respect” pentru Putin

    Viceamiralul Kay-Achim Schönbach a stârnit un scandal diplomatic după ce a declarat că ceea ce își dorește Putin este „respect” și că peninsula Crimeea e pierdută pentru Ucraina, scrie Deutsche Welle. „I-am ce…
    Şeful marinei germane a demisionat după ce a cerut „respect” pentru Putin

    Sfaturi practice pentru a reduce facturile pe timp de iarnă

    „Criza gazelor” și, respectiv, majorarea tarifelor la gazele naturale şi energia termică face actuală mai mult decât oricând discuția privind utilizarea eficientă a energiei. Dacă până în acest moment nu dădeam…
    Sfaturi practice pentru a reduce facturile pe timp de iarnă

    Depresia: cauze, forme, tratament

    Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, 350 de milioane de oameni suferă de depresie. Aceasta poate duce la suicid, iar statisticile arată că dintr-un milion de persoane, câte își pun capăt zilelor într-un…
    Depresia: cauze, forme, tratament