Principală  —  IMPORTANTE   —   VIDEO/ Crezul preoților împotriva Convenției…

VIDEO Crezul preoților împotriva Convenției de la Istanbul: „Iată eu am fecior și când el s-a căsători, eu vreau să fiu socru mare, nu socru mic”

Convenția de la Istanbul „legalizează căsătoriile între persoane de același sex”, „încurajează copiii ajunși la o anumită vârstă să-și schimbe orientarea sexuală”, sau „redefinește termenul de gen și familie”. Acestea sunt doar câteva falsuri și confuzii despre Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice în care cred mai mulți preoți din nordul țării. Experții demontează însă aceste mituri și explică că, de fapt, singurul scop al Convenției este eradicarea fenomenului violenței asupra femeilor.

70% dintre femeile și fetele din R. Moldova au trecut, cel puțin o dată pe parcursul vieții, printr-o formă a violenței, arată un studiu al coaliției naționale „Viața fără violență în familie”. Odată cu ratificarea Convenției de la Istanbul, R. Moldova și-a asumat angajamentul ca violența împotriva femeilor să fie pedepsită conform legii. Deși are drept obiectiv prevenirea violenței și protejarea victimelor, textul Convenției a generat mai multe mituri și reacții ce au fost răspândite de politicieni sau persoane care fac parte din anumite grupuri religioase. Ultima în acest sens este adresarea unor preoți de Bălți și Fălești către arhiepiscopul Marchel ca să fie eliberați de obligațiunea de a se ruga pentru conducerea țării care a promulgat Convenția de la Istanbul. ZdG a mers la Bălți și Fălești pentru a discuta cu semnatarii adresării și a înțelege care este mărul discordiei.

Totodată, am căutat răspunsuri la întrebările:
Convenția de la Istanbul distruge valorile și tradițiile creștine?
Legalizează căsătoriile între persoanele de același sex?
Convenția obligă statele părți să introducă educația privind orientarea sexuală și identitatea de gen în școli?

„Când e vorba de gen, acolo se pierde demnitatea omului. Așa înțelegem noi”

Primul popas îl facem în satul Mărăndeni, raionul Fălești, la biserica în care slujește protoiereu mitrofor Anatolie Negură. În curtea bisericii curățenia de toamnă e în toi. Părintele muncește cot la cot alături de câțiva enoriași – femei și bărbați. Nici nu reușim să-i spunem scopul venirii noastre la Mărăndeni că preotul ne și răspunde. „Da, am semnat declarația către Arhiepiscopul Marchel și nu numai eu am semnat, ci mai mulți preoți. Am semnat pentru că nouă nu ne plac câteva puncte din convenția ceea”, spune preotul. „Nu ne place când e vorba de gen. Când e vorba de gen, acolo se pierde demnitatea omului. Așa înțelegem noi”, specifică preotul.

Anatolie Negură, protoiereu mitrofor

*În preambulul Convenției de la Istanbul se condamnă toate formele de violență împotriva femeilor și se accentuează că violența împotriva femeilor este o manifestare a relațiilor istoric inegale de putere dintre femei şi bărbați, inegalitate de gen.

Vedeți mai jos cele trei fraze din Convenție care conțin cuvântul „gen”

  • Recunoscând natura structurală a violenței împotriva femeilor drept violență de gen şi faptul că violența împotriva femeilor este unul din mecanismele sociale cruciale, prin care femeile sunt forțate într-o poziție subordonată comparativ cu bărbații”.
  • Recunoscând faptul că femeile şi fetele sunt expuse unui risc mai mare de violență de gen decât bărbații”.
  • „Gen” va însemna rolurile, comportamentele, activitățile şi atributele construite social, pe care o societate dată le consideră adecvate pentru femei şi bărbați”.

„Cândva o să ai un băiat. El va crește și peste ceva timp îți va spune – mamă, eu nu am vrut să fiu băiat, dar am vrut să fiu fată”

Preotul recunoaște că nu a citit Convenția cap-coadă și că în crezul său s-a axat pe segmentele care conțin cuvântul „gen”. „Punctele cu gen nouă nu ne plac, restul tot ce e scris e bun. Noi suntem împotriva pedepsirii femeii de către bărbat fără «tolc» (motiv, n.r.). Întotdeauna am fost pentru ca în casă să fie liniște și pace, dar când e vorba de amestecat că eu vreau să fiu fată, eu vreau să fiu băiat, aici deja nu merge treaba. Noi așa înțelegem genul”, motivează Anatolie Negură.

Pentru a înțelege modul de gândire al slujitorului bisericii, citim împreună una dintre frazele care conțin sintagma „gen”: „femeile şi fetele sunt expuse unui risc mai mare de violență de gen decât bărbații”.

Preotul Anatolie Negură: „Cum adică? Nu, aici nu se vorbește despre violență, aici se vorbește despre gen”.

Și continuă. „Nouă așa ni s-a lămurit mai detailat, îți lămuresc și eu matale – cândva o să ai un băiat. El va crește și peste ceva timp îți va spune – mamă, eu nu am vrut să fiu băiat, dar am vrut să fiu fată. Și iată Convenția asta dă voie copiilor să facă asta. Acolo așa scrie”.  

  • *Convenția specifică: „Recunoscând faptul că copiii sunt victime ale violenței domestice, inclusiv în calitate de martori ai violenței în familie”.  

Preotul nu poate să ne arate unde anume prezenta Convenție specifică despre o eventuală schimbare a orientării sexuale a copiilor, dar motivează că așa li s-a lămurit în interiorul eparhiei. „Nu știu. Eu mai ascult și pe internet ce se vorbește și acolo tot așa se explică”, mai spune preotul.

„E bine ca femeia să-și cunoască locul său”

Convenția de la Istanbul presupune prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice”, citim preambulul Convenției. Preotul pare să nu înțeleagă: „Adică matale ai în vedere că bărbatul trebuie să fie întotdeauna sus? Să pună femeia sub capac, cum spune o vorbă moldovenească, și ea nimic? Nu, noi nu suntem de acord cu asta”, spune preotul.

Discuția despre violența asupra femeilor degenerează într-un alt subiect: locul și rolul femeii. „Eu nu pot lămuri până la capăt treaba asta cu genul, dar e bine ca femeia să-și cunoască locul său”, declară preotul.  

ZdG: Și care ar fi rolul femeii?
Anatolie Negură: Rolul ei este de a naște copii și de a-i educa ca să devină oameni cu literă mare, adică creștini adevărați. Dar acum, cu părere de rău, mamele nu se mai ocupă de educația copiilor, căci ele sunt ocupate cu alte activități.
ZdG: Asta înseamnă că femeile nu au voie să aibă un loc de muncă?
Anatolie Negură: Nu, cum să nu aibă, doar să nu fie prea mult legată de locul său de muncă, căci cheia gospodăriei e în mâna mamei.
ZdG: Dar bărbații nu trebuie să se ocupe de educația copiilor?
Anatolie Negură: Dar de ce nu? Și bărbații să se ocupe de educația copiilor. Știți, noi am făcut toți ștrengării copilărești și mama spunea – vine tat-tu diseară și o să vezi ce o să fie. Era respect și o frică oarecare de faptul că vine tata, căci palma mamei e moale, iar palma tatei e foarte aspră.
ZdG: Adică susțineți violența?
Anatolie Negură: Cum adică? Nu am înțeles în ce fel îmi puneți întrebarea aceasta.
ZdG: Cunoașteți astfel de cazuri când femeile sunt bătute de bărbați, copiii de tați?
Anatolie Negură: E clar. Cazuri de astea sunt, dar când te amesteci în familie… Se spune că familia e o pădure.  

„Scoateți cuvântul gen și noi vom sta în genunchi pentru rugăciune”

Tocmai din acest motiv, preotul propune și o cale de soluționare a conflictelor ce apar într-o familie, a violenței domestice. „Prin rugăciune și prin dorință toate se lămuresc”, specifică părintele. Dar are preotul și o părere de rău: oamenii nu se mai roagă unii pentru alții.

Anatolie Negură: Bărbatul nu se roagă pentru femeie, femeia nu se roagă pentru bărbat, iar tata și mama nu se roagă pentru copii, iată de aceea e dezechilibru în societate. Fiecare vrea să fie mai mare decât celălalt. În Vechiul Testament se spune că Sara i se adresa lui Avram cu „Domnul meu”. Și era plecată lui Avram.
ZdG: Asta înseamnă că femeia trebuie să fie supusă?
Anatolie Negură: Nu supusă, ascultătoare. Să fie ascultătoare și cu bună înțelegere. Femeia să nu se ridice asupra bărbatului, nici bărbatul asupra femeii, dar așa, la egal.
ZdG: Asta spune și Convenția – ambii să se bucure de drepturi și de o viață fără violență. Egalitate.
Anatolie Negură: Egalitate, dar când vine vorba de gen, cuvântul acesta „gen”, eu nu pot să vă spun mai adânc lucrurile astea, dar ascultam într-o seară un interviu și o parte bărbătească spunea că cuvântul acesta gen se transformă, se explică mai detaliat și merge spre asta…
ZdG: Adică singura ce nu vă convine în această Convenție este cuvântul gen?
Anatolie Negură: Da. Să scoată cuvântul gen. Cuvântul gen trebuie scos. Trebuie să fie egalitate, ascultare și supunere. Nu doar femeia, ci și bărbatul către femeie. Așa era cândva. Așa era, dar de când ne-am democratizat, de atunci a dispărut lucrul acesta.

Preotul afirmă că, dacă parlamentarii semnatari renunță la cuvântul „gen”, renunță și el la declarația adresată Arhiepiscopului Marchel. „Scoateți cuvântul gen și noi vom sta în genunchi, cu mâinile ridicate în fața sfintei mese și ne vom ruga pentru sănătate, pentru rugăciune, pentru spor și pentru tot”, adaugă Anatolie Negură. „Dacă vă place ce am spus, bine. Nu vă place – tot e bine”, ne zice preotul la plecare.

„Să le spuneți că-i urâm de moarte”

Crezul preotului se răsfrânge și asupra felului de a gândi al enoriașilor. La ieșirea din curtea Bisericii, ne abordează o vârstnică ce mătură frunzele la biserică.

Să-i spuneți Maiei Sandu și deputaților care au iscălit legile astea prostești că îi urâm de moarte. Să iasă din joc, să iasă de la conducere”, spune ea cu furie. „Noi suntem oameni creștini, nu dobitoace cum vor ei să ne facă”, mai adaugă femeia, care susține că enoriașii nu-i pot ierta conducerii țării „că se amestecă în credință”.

Să-i spuneți Maiei Sandu și deputaților care au iscălit legile astea prostești că îi urâm de moarte

Vor să ne pună legi musulmane, dar noi suntem creștini. Mai mult nu vreau să vorbesc despre prostii, căci nu-mi stă în fire. Sunt o femeie bătrână”, punctează femeia și se întoarce la munca din ogradă. La întrebarea de unde se informează și cine i-a spus despre așa-zisele „legi prostești”, aceasta spune că „toți se uită la televizor și tot satul vorbește despre asta”.

„Toate întrebările le adresați către arhiereu sau către blagocin. Avem supunere față de ei”

În continuare, drumul ne ține spre satul Ilenuța din același raion. În ograda bisericii și-a făcut locuință protoiereul Ghenadii Țugui. De peste gard, preotul ne salută și ne întreabă cu ce gând am venit în sat. Îi spunem că vrem să vorbim despre declarația pentru care a semnat și despre Convenția de la Istanbul. „Încă nu s-a terminat nebuneala asta ori abia începe?”, ne întreabă preotul. Zice că imediat ne explică care-i socoteala cu nemulțumirea sa, dar mai întâi să-și îmbrace hainele preoțești. Revenit peste câteva minute, deja în veșmântul cleric, Ghenadii Țugui spune că s-a răzgândit și nu mai vrea să vorbească cu noi.

Ghenadii Țugui, protoiereu

Ghenadii Țugui:Eu nu vreau să comentez nimic.
ZdG: Voiam să vă întreb dacă ați citit Convenția, de ce sunteți împotrivă, de ce ați semnat.
Ghenadii Țugui: Toate întrebările le adresați către arhiereu sau către blagocin. Avem supunere față de ei.
ZdG: Nu vă permit să vorbiți?
Ghenadii Țugui: De ce nu-mi permit să vorbesc? Am libera exprimare, dar nu vreau să vorbesc.
ZdG: De ce sunteți împotriva Convenției?
Ghenadii Țugui: Sănătate să aveți. Este episcop și blagocin care răspund pentru toate.

„Iată eu am fecior și când el s-a căsători, eu vreau să fiu socru mare, nu socru mic”

Pentru eliberarea obligației de a se ruga lui Dumnezeu pentru conducerea țării a semnat și Nicolae Fusu, preot în satul Pînzăreni. Nu l-am găsit la biserică, așa că am apelat la angajații grădiniței din apropiere. L-au telefonat și am vorbit cu el. S-a arătat dispus să vină în 5 minute. În scurt timp, pe bicicletă, preotul și-a făcut apariția. Nu a  așteptat să adresăm întrebarea până la capăt că a și răspuns că nu vorbește despre acest subiect.

Nicolae Fusu, preot

Nicolae Fusu: Cum, voi de asta m-ați chemat? De asta m-ați scos din lucrul meu de acasă? Nu dau niciun răspuns.
ZdG: Dar ce vă împiedică să vorbiți?
Nicolae Fusu: Foarte multe mă împiedică și mai mult… De asta m-ați chemat?
ZdG: Voiam să vă întreb dacă ați citit Convenția și ce ați înțeles?
Nicolae Fusu: Eu am înțeles foarte multe. Este problema mea personală. Eu sunt   contra și la revedere.
ZdG: Referitor la Convenție, voiam să vă întreb ce nu…
Nicolae Fusu: Eu v-am spus și mai spun de o sută de ori: Nu dau niciun răspuns.  

„Eu vă spun sincer că am căutat Convenția asta, dar nu am găsit-o și am citit ceea ce a scris mitropolia”

De la Fălești luăm calea spre Bălți. Mihail Sărăcuța este paroh la catedrala episcopală „Sfântul Ierarh Nicolae”. La telefon, Mihail Sărăcuța recunoaște că nu a citit Convenția pentru că, inițial, nu a găsit-o, iar ulterior a citit tot ce a scris mitropolia referitor la acest subiect. „Mitropolia are jurist, jurist bun. El a explicat toate”, spune preotul. Preotul este nemulțumit că aleșii poporului nu s-au consultat cu fețele bisericești înainte de a ratifica Convenția. „Noi nu suntem în altă țară, trebuia să discute cu noi și pe urmă să vadă ce fac, dar ei, pe ascuns, au făcut toate acestea” argumentează preotul.

Mihail Sărăcuța, paroh

La întrebarea de ce fețele bisericești ar fi împotriva unei convenții ce-și propune să combată violența asupra femeilor, Mihail Sărăcuța a spus că, de fapt, prin ratificarea acestei convenții s-ar urmări alte interese.

Mihail Sărăcuța: Ei au mai primit și niște legi cu gay și lesbiene.
ZdG: Ce au minoritățile sexuale cu această Convenție? În convenție nu se vorbește despre gay și lesbiene.
Mihail Sărăcuța: Este despre violență la început, dar așa, printre rânduri, mai este ceva.
ZdG: Adică?
Mihail Sărăcuța: Adică pentru copiii noștri. Iată eu am fecior și când el s-a căsători, eu vreau să fiu socru mare, nu socru mic.
ZdG: Nu văd legătura, nu înțeleg. Haideți să ne vedem să răsfoim împreună Convenția ca să înțelegem dacă se regăsește ceea ce spuneți dvs.
Mihail Sărăcuța: Eu vă spun sincer că am căutat Convenția asta, dar nu am găsit-o și am citit ceea ce a scris mitropolia. Noi mai mult credem în site-ul Mitropoliei decât în altele.

„Nu vreau să grăiesc cu ZdG. Din principiu”

Tot la telefon am vorbit și cu Arhiepiscopul Marchel. Acesta a refuzat să se întâlnească cu ZdG pentru o discuție, mai întâi pentru că nu ar fi în Bălți, apoi pentru că noi, jurnaliștii ZdG, nu am fi obiectivi.

Î.P.S. Marchel, arhiepiscop de Bălți și Fălești

Arhiepiscopul Marchel: Eu nu sunt în Bălți.
ZdG: Dar unde vă putem găsi?
Arhiepiscopul Marchel: Of, chiar să-ți spun și ce fac? Eu nu sunt în Bălți și sunt ocupat. Nu cred că e posibil să ne întâlnim și cu atât mai mult cu Ziarul de Gardă…
ZdG: De ce nu vreți să vorbiți cu noi?
Arhiepiscopul Marchel: Ziarul de Gardă, când ați fost voi obiectivi? Nu vreau să vorbesc cu voi.
ZdG: Dar la telefon să vorbim, voiam să vă întreb despre declarația…
Arhiepiscopul Marchel: Nu, nu, nu Marina. Eu deam pe voi, jurnaliștii, nu vă cred, nici să luați foc cu gura. Dacă ziceți să vorbim, atunci eu pun alături camera mea, dictafonul meu.
ZdG: Da, haideți să organizăm.
Arhiepiscopul Marchel: Nu, nu. Uite, eu nu vreau să grăiesc cu voi. Uite ăsta e principiu.  Nu te supăra, dar nu vreau.

Arhiepiscopul Marchel a mai declarat că nu poate spune mai multe decât cele expuse pe pagina mitropoliei și a episcopiei de Bălți. Deși a refuzat să discute cu jurnaliștii despre Convenție, Marchel s-a întâlnit cu Igor Dodon, președintele PSRM, formațiune care are aceleași viziuni cu ale clericilor. Dodon i-a mulțumit lui Marchel pentru poziția sa împotriva Convenției de la Istanbul. Anterior, Marchel l-a susținut deschis pe Igor Dodon atunci când acesta a candidat la funcția de președinte al R. Moldova.

Patru ani de discuții pentru ratificarea Convenției

Parlamentarilor din R. Moldova le-a trebuit patru ani pentru a ratifica Convenția de la Istanbul. De-a lungul acestei perioade, Convenției i-au fost atribuite mai multe falsuri. La 6 octombrie, Biserica Ortodoxă din Moldova, prin persoana Mitropolitului Vladimir, se adresa repetat Președinției, Parlamentului și Guvernului R. Moldova împotriva ratificării Convenției de la Istanbul.

La 14 octombrie, proiectul de ratificare a Convenției de la Istanbul a fost aprobat, în lectură finală cu 54 de voturi ale deputaților din Fracțiunea parlamentară „Partidul Acțiune și Solidaritate”.

Trei deputați de la Partidul „ȘOR” au votat împotrivă, iar deputații fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au părăsit sala de ședințe, în semn de protest.

Deputat PSRM: „Legislația R. Moldova este perfectă în domeniul prevenirii violenței”

Nu e prima dată când socialiștii se exprimă împotriva ratificării Convenției de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor. Pe 26 aprilie, liderul Partidului Socialiștilor din R. Moldova, Igor Dodon, a declarat în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune „Primul în Moldova” că PSRM nu va permite ca R. Moldova să ratifice Convenția de la Istanbul, deoarece „documentul impune statele semnatare să protejeze și interesele minorităților sexuale”. „În ce privește această Convenție de la Istanbul (…) este un document internațional, iar când o țară îl semnează, își ia niște obligații suplimentare în ceea ce privește drepturile, în afară de femei și alții, și legat de minoritățile sexuale. (…) Noi vom face tot posibilul ca această Convenție să nu fie ratificată. Este poziția principială a PSRM”, declara Dodon.

Chiar și acum, după ratificare, Grigore Novac, deputat PSRM susține că prevederile Convenției ar fi periculoase pentru societatea R. Moldova. Mai mult decât atât, Novac spune că prezenta convenție nici nu ar fi utilă pentru combaterea violenței, așa cum „legislația R. Moldova ar fi perfectă în acest domeniu”.

grigore novac
Grigore Novac, deputat BCS

„Convenția, per ansamblu, nu aduce nimic nou decât noțiuni total străine convingerilor majorității R. Moldova și chiar și o doză de absurditate în ceea ce ține de noțiunea de gen”, punctează Novac. Totodată, Novac consideră că în spatele susținerii acestei Convenții ar sta interese financiare. „Organizațiile care sunt concret interesate au și primit finanțare pentru lobarea acestei convenții, este cu totul altceva”, declară parlamentarul.

Expert: „Strategie de PR politic”

Adriana Zaslaveț, coordonatoare de proiect la Centrul de reabilitare a victimelor „Memoria” susține că acest document cere sancționarea actelor de violență împotriva femeilor, dar totodată și măsuri de protecție a victimelor.

Adriana Zaslaveț, coordonatoare de proiect la Centrul de reabilitare a victimelor „Memoria”

„Acum statul va fi obligat să răspundă rapid și să înțeleagă că violența are un efect negativ asupra persoanelor care trăiesc zi de zi cu această problemă și, de asemenea, victima va fi prioritar asistată”. „Conform datelor statistice, fiecare a treia persoană menționează despre faptul că a fost victimă a violenței în familie”, accentuează Zaslaveț.

„Scopul termenului „gen” care se regăsește în textul Convenției nu este de a înlocui sau modifica definiția biologică a cuvântului „sex”, ci de a desființa stereotipurile din societate” accentuează experta. Adriana Zaslaveț califică declarațiile politicienilor ce se împotrivesc prevederilor Convenției, ca fiind iresponsabile, iar scopul este, de fapt, să-și facă PR politic.

Deputat PAS: „Acest termen este practic indicat la fiecare al doilea articol din acea lege”

Termenul de „gen” a apărut încă în cadrul normativ național în Legea nr.5 din 2006, și anume Legea cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați. Acolo este foarte clar stipulat termenul de „gender”, și anume: aspectul social al relațiilor dintre femei și bărbați care se manifestă în toate sferele vieții. Acest termen este practic indicat la fiecare al doilea articol din acea lege. Nu este pentru prima oară când noțiunea de „gen” apare în legislația R. Moldova. Referitor la îngrijorările absolut nefondate ale oponenților politici, vreau să spun că nu au nicio legătură cu textul Convenției și nicio tangență cu realitatea. Dacă facem referire la Constituție, și anume art. 48, al. 2, se stipulează într-o manieră foarte clară – „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între bărbat și femeie”. Deci, este foarte clar indicat în Constituție ceea ce ține de căsătoriile în R. Moldova.”, enumeră Doina Gherman, deputată PAS și una dintre semnatarele ratificării Convenției.

Doina Gherman, deputată PAS

Cum este abordată noțiunea de „gen” în Convenția de la Istanbul?

În Convenție, termenul „gen” este definit drept „concepțiile sociale, care includ roluri, comportamente, activități și caracteristici, pe care o anumită societate le consideră adecvate pentru femei și bărbați”.

Promovează Convenția căsătoria între persoane de același sex?

NU!

În prevederile Convenției nu se abordează problema căsătoriei între persoane de același sex. În Convenție se recunoaște și se incriminează doar căsătoria forțată drept o formă de violență.

Obligă Convenția statele părți să introducă în școli educația privind orientarea sexuală și identitatea de gen? 

NU!

Nu, Convenția nu prevede educarea copiilor în materie de orientare sexuală sau identitate de gen. Convenția promovează o educație fără stereotipuri discriminatorii față de femei și bărbați.

Contestă Convenția în vreun fel cultura și tradițiile țărilor?

NU!

Nu, Convenția cere concret statelor părți ca „obiceiurile, cultura, religia sau tradițiile să nu fie considerate în niciun caz justificări ale unor acțiuni violente”.

Se opune Convenția valorilor familiei sau obligă ea statele părți să definească termenul „familie” într-un anumit mod?

NU!

Nu, Convenția nu definește conceptul de „familie” și nu impune statelor părți să definească „familia” într-un anumit mod.

Impune Convenția modificări în constituțiile naționale?

NU!

Nu, Convenția nu vizează modificarea constituțiilor naționale, iar problemele constituționale nu sunt abordate de Convenție.

Prin ratificarea Convenției, autoritățile R. Moldova se angajează ca violența împotriva femeilor să fie pedepsită în mod corespunzător, să fie alocate resurse pentru asigurarea funcționalității centrelor de criză pentru victimele violenței, linii telefonice de urgență care să fie disponibile 24 din 24 de ore, adăposturi pentru victimele violenței, servicii de consiliere psihologică şi juridică, dar și alte măsuri.

Până în prezent, Convenția Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenței împotriva femeilor şi a violenței domestice a fost semnată de 46 din 47 de state-membre ale Consiliului Europei, inclusiv UE, iar 34 de țări (printre care și R. Moldova) au și ratificat-o (anterior Convenția a fost ratificată și de Turcia, care însă ulterior și-a retras semnătura).