Victime pe frontul muncii

Zilnic, în R. Moldova are loc cel puţin un accident de muncă. O dată la 6 zile, câte un angajat  îşi pierde viaţa la serviciu. Specialiştii de la Inspecţia Muncii spun că majoritatea accidentelor de muncă au loc în construcţii, prevalând, în special, căderile de la înălţime. Dacă muncitorul ar fi conştient că ar putea fi supus unui eventual pericol, ar solicita patronului să i se respecte condiţiile de siguranţă. La noi, însă, în goană după bani, mulţi muncitori uită de riscurile la care sunt supuşi.

La mai multe şantiere de construcţie din Chişinău, normele de siguranţă a muncitorilor sunt neglijate cu desăvârşire. Fie că aceştia sunt nevoiţi să doarmă la locul de muncă, pe paturi improvizate, fie că sunt forţaţi să lucreze la înălţime în lipsa echipamentului de siguranţă.

Recent, printre edificiile instituţiilor de stat aflate în construcţie, s-a numărat şi cel al Ministerului de Interne. În procesul unor lucrări de modernizare, am constatat că niciun muncitor care lucra la înălţime nu purta cască de protecţie şi nu era echipat cu centură de siguranţă, aşa cum prevăd normele de protecţie a muncii.

Muncitorii sus, căştile — jos

În cadrul programului “Reporter de Gardă”, pus pe post la Moldova 1 pe 8 septembrie, au fost elucidate mai multe cazuri tragice, legate de accidentele de muncă.

Reporterii de gardă i-au filmat pe muncitori cum urcă la înălţime fără a respecta normele de siguranţă. La apariţia reporterilor, muncitorii au negat că s-ar fi urcat la înălţime fără cască de protecţie şi centură de siguranţă.

ZdG: — De ce nu aveţi centură de siguranţă şi cască de protecţie? Aţi urcat tocmai sus.

Muncitor: — Ei da! Ţi s-a părut ţie. Nu ai ochelari de soare sau ce?

ZdG: — Muncind în aşa condiţii, sunteţi conştienţi că vă riscaţi viaţa ?

Muncitor: — Tot normal. Nu îţi fă griji.

ZdG: — Aveţi cască ?

Muncitor: — Avem tăt.

În timp ce reporterul discuta cu muncitorii, s-a apropiat un carabinier, arătându-se nemulţumit de faptul că reporterii filmează clădirea Ministerului de Interne. “Hai, ieşiţi. Nu filmaţi nimic aici.” “De ce ?” “Aşa! Ia ieşi încolo dacă ţi-am zis că aici nu se filmează.”

Am încercat să aflăm de ce angajatorii trec cu vederea eventualele riscuri la care sunt supuşi muncitorii. În acest scop, am încercat să discutăm cu reprezentanţii fimei de construcţii. “La băieţi li-i cald, înţelegi? Acuşi le aducem la toţi cască şi poţi să-i filmezi pe toţi cu cască.”

ZdG: — Am văzut că muncitorii lucrează de câteva zile fără cască de protecţie şi centură de siguranţă.

— Toţi sunt profesionişti. Sunt alpinişti. Băieţi, dacă vă dăm voie să vedeţi cum se ridică ei pe schelă, trebuie să faceţi un reportaj de show. Noi avem termen aici, ca să înţelegeţi corect. Nu vrem ca pe baza noastră să arătaţi ceva. Amuşi se începe contradictoriu. Îi cald afară. Băieţii lucrează de dimineaţă până seara. Pe de o parte, este tehnica securităţii, care este o problemă. Dar este şi alt moment – termenul, susţine un reprezentant al companiei de construcţii.

Imediat după discuţia cu responsabilii de desfăşurarea lucrărilor de modernizare, un muncitor a adus căştile de protecţie. Toţi şi-au pus casca pe cap şi s-au apucat de treabă. În ziua imediat următoare, însă, aceeaşi poveste – muncitorii nu respectau normele de protecţie.

A căzut în golul ferestrei şi a decedat

Specialiştii de la Inspecţia Muncii susţin că deseori accidentele mortale la locul de muncă se produc deoarece muncitorii nu poartă echipamentul de siguranţă. Victor Ţurcan, şeful Direcţiei monitorizarea aplicării legislaţiei muncii din cadrul Inspecţiei Muncii, susţine că un caz specific sectorului de construcţii este căderea în gol. În luna iunie curent a avut loc un astfel de caz la o întreprindere din mun. Chişinău. Lucrările se efectuau la înălţimea de 20 de metri, iar muncitorul în cauză efectua lucrări de zidărie. Fiind în stare avansată de ebrietate, el nu s-a asigurat cu centura de siguranţă, care era în dotare, şi, deplasându-se pe schele, a căzut în golul ferestrei de la înălţimea de 20 de metri, fapt ce i-a provocat decesul.

Turcan spune că în această situaţie nu putem afirma că angajatorul nu a respectat cerinţele de securitate, deoarece muncitorul avea echipament de siguranţă. “Însă o parte din vină îi revine conducerii întreprinderii, pentru că nu a supravegheat în ce stare se aflau muncitorii la locurile de muncă.”

Şeful Departamentului protecţia muncii din cadrul Confederaţiei Sindicatelor, Gheorghe Burbulea, susţine că deseori patronii nu asigură lucrătorii cu echipament de protecţie deoarece acesta costă scump. “Sancţiunile pe care le poate aplica Inspecţia Muncii sunt foarte mici. De aceea patronii nu acordă atenţia cuvenită stării securităţii şi sănătăţii în muncă. Nu se folosesc mijloace individuale de protecţie, echipamente de protecţie colectivă. Uitaţi-vă ce se face în construcţii în tot oraşul. Pentru a evita căderile de la înălţime nu este nicio plasă de protecţie. Lumea lucrează fără centuri de siguranţă, fără alte sisteme de siguranţă. De aceea cele mai multe accidente de muncă mortale se întâmplă în construcţii. ”

Accidentele ascunse de către patroni

De la începutul anului curent, Inspecţia Muncii a înregistrat 248 de accidente la locul de muncă. Dintre acestea 40 au fost accidente mortale. Comparativ cu anul precedent, numărul  accidentelor mortale este în creştere cu 5 la număr. Ponderea cea mai mare a accidentelor de muncă este în construcţii, cauza ce prevalează fiind căderea de la înălţime. Specialiştii de la Inspecţia Muncii recunosc că numărul accidentelor de muncă este mult mai mare decât cifra oficială, şi aceasta din cauză că agenţii economici refuză să comunice accidentele grave pentru a evita să achite indemnizaţiile unice.

Conform art. 18 din Legea securităţii şi sănătăţii personale, în cazul accidentelor mortale persoanele care au dreptul la despăgubire primesc o indemnizaţie unică egală cu salariul mediu anual al angajatului, care se calculează pe doi ani de muncă, înmulţit cu anii pe care nu i-a trăit până la vârsta de 62 de ani. Deci, suma aceasta, în majoritatea cazurilor, depăşeşte un milion de lei. Iar în cazul unui accident grav persoana accidentată primeşte o indemnizaţie unică egală cu salariul mediu pe ţară pentru luna premergătoare înmulţit la procentul de pierdere a capacităţii de muncă. De asemenea, este o sumă considerabilă. Victor Ţurcan de la Inspecţia Muncii menţioneză că angajatorii nu comunică anume despre accidentele grave şi mortale, deoarece se eschivează de la aceste plăţi materiale considerabile.

Turcan a mai adăugat că a făcut o analiză pe anul trecut, în urma căreia a constatat că nu au fost comunicate 200 de accidente grave. “Conform Codului contravenţional, agenţii economici care nu comunică la timp accidentele de muncă riscă o amendă de până la 1500 de lei.”

Pictor – constructor – invalid

Potrivit unei note informative privind activitatea Inspecţiei Muncii în primul semestru al anului 2011, inspectorii au efectuat controale la 2600 de agenţi economici. În urma vizitelor de verificare au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost consemnate peste 40 mii de încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative din domeniul muncii. Inspectorii recunosc că numărul încălcărilor în domeniul muncii ar  fi mult mai mare dacă s-ar efectua controale la fiecare agent economic.

În urma accidentelor grave mulţi dintre muncitorii accidentaţi rămân invalizi şi nu se mai pot angaja în câmpul muncii. Nicolae Ocinschi din oraşul Orhei a lucrat 25 de ani ca pictor. Odată cu vârsta au apărut probleme de vedere, fapt ce l-a direcţionat spre domeniul construcţiilor. Recent a suferit un accident grav la locul de muncă, în urma căruia nu exclude că va rămâne invalid.

„Am lucrat la Orhei 25 de ani ca pictor. După aceea am fost nevoit să las casa, ţara şi să plec în străinătate din cauza stării familiale. Apoi am revenit în ţară şi m-am angajat aici, la “Orhei VIT”. Am lucrat un an şi am trecut, cu părere de rău, printr-o cumpănă.”

„Nu mai ţin minte nimic”

Nicolae povesteşte că ziua de sâmbătă, 26 martie curent, a fost declarată zi de muncă pentru lucrătorii secţiei de construcţie din cadrul întreprinderii pe acţiuni “Orhei VIT”. În aceeaşi zi, el s-a accidentat grav.

„Lucram într-o încăpere. Pe la ora 10.00 vine şeful de construcţii şi spune că are nevoie de doi oameni că să întindă o peliculă. Am mers eu împreună cu un coleg de muncă. Ne-a spus să ne urcăm în electrocar, pe care se afla un container. Ne-am apucat să întindem pelicula. La un moment dat, containerul a alunecat şi noi am căzut. Nu mai ţin minte nimic. Mi-am pierdut cunoştinţa. A venit ambulanţa, care mi-a pus mâna şi piciorul în gips. Eu am căzut cu faţa în jos. Nasul rupt. Mi-au cusut buza.”

Muncitorul accidentat a urmat un tratament medical. Medicii l-au asigurat că îşi va reveni în urma traumatismelor suferite, dar el se simte rău în continuare şi nu mai poate lucra fizic. “După patru luni, medicii mi-au spus că o să treacă. O să vă luaţi concediu plătit, în caz de necesitate – şi concediu din cont propriu şi o să treacă, mi s-a spus. Dar, după cum vedeţi, încă nu a trecut. Mă simt rău. Nu pot călca cu toată greutatea corpului pe picior. ”

Întreprinderea se face vinovată de accident

Iniţial, reprezentanţii întreprinderii pe acţiuni “Orhei VIT” evitau să comenteze acest accident la locul de muncă din cauză că s-ar prejudicia imaginea întreprinderii. Ulterior, Nicolae Fidelschi, specialist în protecţia muncii din cadrul întreprinderii, a făcut un comentariu legat de acest caz.

„În cazul dat nu s-au respectat cerinţele de siguranţă pentru că nu s-a folosit echipamentul necesar pentru îndeplinirea lucrărilor la înălţime. După producerea acestui accident s-au luat măsuri concrete pentru a evita alte accidente de muncă la întreprindere. Am făcut instruire suplimentară cu toţi lucrătorii noştri şi am hotărât să procurăm echipament tehnic pentru munca la înălţime.”

Inspectorii muncii din oraşul Orhei au investigat circumstanţele accidentului la locul de muncă în care a fost implicat Nicolae Ocinschi. Rezultatele arată că întreprinderea se face vinovată în totalitate de producerea accidentului. “S-a constatat că accidentul a avut loc din cauză că pentru ridicarea personalor date s-a folosit un autoîncărcător a cărui destinaţie este numai transportarea şi depozitarea producţiei, materiei prime şi a altor materiale din întreprinderea dată”, explică Tudor Stăvilă, inspector principal la Inspecţia Muncii din Orhei.

Stăvilă a subliniat că este strict interzisă ridicarea persoanelor la înălţime cu asemenea mecanisme. În cazul dat, s-a stabilit vinovăţia deplină a întreprinderii, cu toate consecinţele.

Nicolae Ocinschi spune că, în pofida accidentului pe care l-a suportat şi a durerilor pe care le mai are, s-ar întoarce la locul de muncă, deoarece este unica persoană care aduce bani în casă. Sănătatea, însă, nu-i mai permite să se deplaseze decât cu bastonul.