Spitalul de Psihiatrie – refugiu pentru cei care nu vor la armată

La Spitalul Clinic de Psihiatrie (SCP) din or. Codru vin mai mulţi tineri sănătoşi ca să obţină un certificat medical prin care s-ar atesta că sunt afectaţi de boli psihice. Un asemenea diagnostic îi poate scuti de înrolarea în armată. De obicei, solicitanţii unor astfel de certificate nu cunosc faptul că, fiind internaţi la acest spital, ei riscă să devină bolnavi cu adevărat, dat fiind faptul că, în diverse cazuri, tratamentul poate fi administrat şi în mod forţat.

Potrivit unor angajaţi ai spitalului, tinerii mai achită neoficial circa 100—200 de euro pentru eliberarea unui certificat fictiv. Potrivit aceloraşi surse, chiar dacă plăteşti, este greu să eviţi o internare în spital pentru o perioadă de 2—5 săptămâni.

Când am ajuns la spital, am descoperit mai mulţi tineri urmărind printre gratiile de la geamuri ce se mai întâmplă prin curte. Sunt pacienţi ai secţiei nr. 9. Unii te cheamă să-ţi vorbească ceva, alţii îţi cer o ţigară. Mă apropii. Îi întreb de ce sunt internaţi. De obicei, răspunsul e unul neclar: „Suntem cu voikomatul (n.r. – comisariatul militar)”.

Unul dintre pacienţi, mai vorbăreţ, îmi spune că, uneori, sunt „luaţi de medici pentru a-i însoţi la laborator pe bolnavii mai dificili, când aceştia trebuie să dea vreo analiză. Alteori, aducem mâncarea în secţie”. Cantina spitalului se află la circa 600 metri de blocul în care sunt trataţi pacienţii.

„S-a îmbolnăvit la cap”, chiar dacă a plătit

Pe perioada internării, orice pacient este obligat să accepte tratamentul psihiatric, chiar dacă s-ar putea să fi ajuns la spital fiind perfect sănătos psihic. La 2 septembrie, l-am întâlnit pe Andrei R., un pacient temporar al secţiei nr. 9 a Spitalului de Psihiatrie. Acesta mi-a relatat povestea unui fost coleg de salon, Vlad, care i-a recunoscut că „a venit şi el după un certificat, ca să scape de armată”, dar a fost nevoit să stea la spital. Vlad a fost internat timp de 40 de zile, timp în care „i se administra tratament psihiatric forţat, sub supravegherea asistentei medicale. Aceasta aştepta lângă pat până când Vlad înghiţea toate pastilele”.

Andrei R. mi-a mai povestit că, înainte de a fi externat, Vlad se simţea rău de tot. Devenise dependent de pastile. „S-a îmbolnăvit la cap”, după cele 40 de zile cât a fost închis în secţie. De obicei, solicitanţii de certificate false, fiind internaţi la spital şi urmând tratamente forţate, regretă că nu au acceptat serviciul militar de alternativă, care presupune o activitate de muncă în folosul statului, or, certificatul medical pe care îl obţin la externare devine un impediment serios în cazul angajării în câmpul muncii sau al înmatriculării la studii.

Constantin D., unul dintre angajaţii Spitalului de Psihiatrie, spune că şi el l-a ajutat pe un nepot de-al său să obţină un certificat care l-ar scuti de satisfacerea serviciului militar. „Nepotul a stat 10 zile internat în secţia nr. 13, pentru că acolo sunt bolnavii aflaţi într-un stadiu mai puţin avansat al bolii”. Potrivit lui Constantin, acum doi ani, Procuratura efectuase o anchetă, după care medicii care eliberează documente fictive au devenit mai prudenţi. De obicei, dacă vreun tânăr se adresează, cerând un certificat, acestuia i se sugerează „să vină cu părinţii”.

Conform art.169 al Codului Penal, „internarea ilegală într-o instituţie psihiatrică” a unei persoane sănătoase psihic se pedepseşte cu închisoare de până la 3 ani şi cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere în instituţii medicale sau de a exercita alte activităţi profesionale pe un termen de pană la 3 ani.

„200 de euro, dar să nu ştie nimeni”

Fiind solicitaţi de reporterul Ziarului de Gardă, mai mulţi angajaţi din cadrul Spitalului de Psihiatrie au confirmat că obţinerea unui certificat medical fals nu ar fi o problemă dificilă. În cazul în care nu deţii o îndreptare de la medicul de familie, prezenţa unui părinte, pentru a „discuta cu medicul”, este obligatorie. Doi angajaţi ai spitalului mi-au indicat chiar şi mărimea taxelor vehiculate: ,,Ştiu că un certificat bun se făcea cu 200 de euro, dar nu trebuie să afle nimeni”. Tot ei mi-au sugerat să mă adresez, pentru mai multe informaţii, la dl Catrinici.

Sub acoperire, reporterul Ziarului de Gardă l-a căutat la telefon pe Ion Catrinici, şef adjunct al Secţiei de expertiză medico-legală psihiatrică din cadrul SCP, solicitându-i un certificat ce l-ar scuti de armată. În urma solicitării, Catrinici a răspuns: „Nu fac asemenea certificate. Cine ţi-ar da aşa ceva?”, după care a închis telefonul.

Ulterior, solicitat de Ziarul de Gardă, Catrinici a declarat: „Este exclusă fabricarea unor acte false de către mine”.

Potrivit medicului-şef adjunct al SCP, Mircea Cucu, în perioada 2007—2008 la spital au fost internaţi 760 de pacienţi cu tulburări mintale şi de comportament având vârste cuprinse între 16 şi 27 de ani. Acesta a mai precizat că majoritatea pacienţilor au studii şi sunt încadraţi în activităţi sociale.

Preşedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului în R. Moldova, Ştefan Urâtu, susţine că „este dreptul tinerilor să decidă dacă vor sau nu să facă serviciul militar. Dar internându-se la Spitalul de Psihiatrie, fiind sănătoşi mintal, ei îşi riscă propria piele. Ar fi o crimă, comisă de medici, dacă ar interna, pe lângă pacienţi bolnavi, oameni sănătoşi”.

Medicul Vadim Chicu, locotenent-colonel al Armatei Naţionale, susţine că, în perioada 2007-2008, în R. Moldova, 970 de recruţi au fost inapţi de a-şi satisface serviciul militar din cauză că suferă de „tulburări mentale şi de comportament”. Tot el a mai spus că, în Comisia centrală de expertiză medico-militară a Forţelor Armate, nu au fost înregistrate cazuri de simulare a maladiilor psihice de către recruţii supuşi expertizei medico-militare.

Trucul tinerilor de a se da bolnavi psihic

La Centrul Militar din Hânceşti, tânărul Valentin Alexandrov a fost chemat pentru a fi examinat de comisia medicală. El a auzit de la camarazii săi, care şi-au satisfăcut deja serviciul militar, că în armată eşti bătut cu scaunul în cap. Spune că nu s-a gândit mult şi a găsit o cale de a scăpa de armată. În timpul examinării medicale, Valentin recunoaşte că a făcut-o pe prostul în faţa comisei medicale. Atunci când a fost întrebat de medici câţi ani are, a spus că nu ştie. „Aproape la orice întrebare răspundeam: nu ştiu”.

Alţi doi colegi de ai lui Valentin Alexandrov, aflaţi la moment la Spitalul de Psihiatrie, povestesc că au aplicat aceleaşi tehnici de eschivare de la armată, ca şi Valentin. Din cele observate, tinerii păreau sănătoşi psihic. Discutând cu ei, am aflat că le este mai bine aici, pentru că „stau internaţi de la 10 la 30 de zile, apoi sunt liberi”. Sunt conştienţi de faptul că, odată ce vor fi înscrişi în baza de date a persoanelor bolnave psihic, s-ar putea să nu poată fi angajaţi la anumite locuri de muncă. Valentin, însă, spune că şi pentru această problemă are o soluţie: „Mă gândesc să plec la muncă peste hotare”.

De ce nu vor tinerii la armată ?

La Centrul militar de pe str. Milano, nr. 10, din mun. Chişinău, vin mai mulţi tineri pentru a fi supuşi controlului medical. O comisie specială decide dacă sunt sau nu apţi de armată. Unii dintre tinerii veniţi la Centrul militar şi-au spus părerile vizavi de condiţiile de satisfacere a serviciului militar.

Roma Certan zice că, în primăvară, ar trebui să fie înrolat în Armata Naţională. El recunoaşte că nu doreşte să ajungă ostaş, deoarece condiţiile din armată sunt dificile. „Nu avem o securitate individuală în armată”, explică Roma, precizând că ar exista „bătaie peste măsură, deoarece fiecare încearcă să-şi demonstreze autoritatea”. Roma admite că serviciul militar te face mai bărbat, dar nu vrea să iasă de acolo „cu oasele rupte”.

Ruslan Postică este licean. El spune că mai bine ar absolvi o facultate decât ar pierde timpul în armată. El este decis să refuze, făcând trimitere la experienţa unui prieten de-al său. Ruslan spune că acesta ar trebui să fie demobilizat peste vreo lună. „Când a fost înrolat, avea vreo 90 de kilograme. Peste un timp, când a venit acasă pentru 5 zile, era slab şi palid la faţă”. Ruslan vrea să evite problemele şi dificultăţile pe care le-a suportat prietenul său. Eventual, urmând ore la catedra militară, el crede că ar putea obţine livretul militar, pentru a se considera şi el bărbat în toată legea.

Pe Dumitru Untilă, din satul Cruzeşti, mun. Chişinău, l-am întâlnit la Centrul militar. Venise după adeverinţa de recrut. Despre armată spune: „Vreau să-mi satisfac serviciul militar, pentru că am solicitat înscrierea la cursuri de şofer din cadrul Armatei Naţionale. Că altfel nu mai veneam”.

Comandantul Centrului Militar din mun. Chişinău, colonel Victor Bordeian, susţine că la centrul militar este înregistrat un număr neînsemnat de cazuri de eschivare de la serviciul militar. De obicei, când sunt depistate astfel de situaţii, acestea sunt comunicate poliţiei. Tot el menţionează că tinerii care se eschivează de la armată se pedepsesc în conformitate cu articolul 353 al Codului Penal, „Eschivarea de la serviciul militar, în termen, cu termen redus sau ca rezervişti concentraţi ori mobilizaţi”, cu privaţiune de libertate pe un termen de până la 3 ani.

(N.r: La solicitarea unor surse, numele de familie ale interlocutorilor au fost schimbate, în scopul asigurării securităţii acestor persoane.)

Iurie SANDUŢA