Problemele justiţiei în timpul reformei
Sistemul judiciar din R. Moldova se confruntă cu o serie de probleme, chiar dacă este supus unui şir de reforme, menite să-l salveze de corupţie şi incompetenţă. Reforma Judiciarului nu a luat amploarea cuvenită, iar instituţiile statului s-au axat doar pe promulgarea de legi, dar nu şi pe aplicarea lor în practică. Acestea sunt doar câteva concluzii care pot fi desprinse din evaluarea făcută de Transparency International (TI) Moldova Judiciarului din R. Moldova, inclus în cadrul celor 13 piloni din cadrul Sistemului Naţional de Integritate (SNI).
Edificarea unui sector al justiţiei accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist şi responsabil faţă de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului, se declară una dintre priorităţi în guvernare, constată TI Moldova. Totuşi, Judiciarul în R. Moldova, compus din instanţele judecătoreşti, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Procuratura Generală (PG) şi Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), continuă să se confrunte cu probleme majore. Opinia publică tratează justiţia ca una dintre instituţiile cu cel mai înalt nivel de corupţie. Potrivit Barometrului Global al Corupţiei pe anul 2013, efectuat de TI, justiţia şi poliţia sunt considerate cele mai corupte instituţii în R. Moldova, ele fiind urmate de Parlament şi partidele politice. Această percepere, susţin autorii studiului, afectează şi nivelul de încredere acordat justiţiei. Potrivit Barometrului de opinie publică din noiembrie 2013, doar 15,5% dintre respondenţi au foarte multă încredere şi oarecare încredere în justiţie.
Reforma – fără amploarea cuvenită
Judiciarul parcurge un proces de reformare, demarat în anul 2012, ghidat de Strategia de Reformare a Sectorului Justiţiei (SRSJ) pentru anii 2011-2016. La general, reformarea sectorului justiţiei nu a luat amploarea cuvenită, relatează TI Moldova. Potrivit Raportului trimestrial nr. 4 de monitorizare a SRSJ, elaborat de Asociaţia Promo-LEX şi Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă (AGER), „din 257 de acţiuni planificate pentru a fi realizate până la finele anului 2013, 144 au fost realizate, iar 113 sunt în continuare nerealizate. Din cele 45 de acţiuni care urmau a fi finalizate în trimestrul IV, 2013, doar 11, sau 24%, au fost realizate”, constată TI Moldova.
Autorii evaluării au ajuns la concluzia că autorităţile continuă să se concentreze pe acţiuni de ordin legislativ, fără a asigura punerea în aplicare a legilor adoptate, dar şi că intervenţiile legislative sunt dezechilibrate. Astfel, la finele anului 2013, Parlamentul a adoptat mai multe proiecte de legi ce ţin de sectorul justiţiei, printre care cel care se referă la salarizarea judecătorilor, la testarea integrităţii profesionale, confiscarea extinsă sau îmbogăţirea ilicită. „Impactul acestor legi poate fi evaluat doar după punerea normelor în aplicare. Totuşi, pornind de la formula notorie a corupţiei, nivelul de corupţie în sectorul justiţiei nu poate fi diminuat fără mecanisme eficiente de responsabilizare, inclusiv – disciplinară, a judecătorilor”, afirmă TI Moldova.
Banii din justiţie
Autorii evaluării mai constată că, la general, există legi care ar asigura salarii şi condiţii de muncă în Judiciar. Totuşi, deşi acestea există, ele nu sunt lipsite de carenţe, gestionarea bugetului alocat instanţelor judecătoreşti fiind atribuită, în mod confuz, mai multor autorităţi, şi CSM-ului, şi Ministerului Justiţiei, constată experţii, care au depistat probleme şi mai grave în cadrul CSP. În cazul acestui organ, legea nu prevede dotarea cu buget propriu, membri detaşaţi, personal auxiliar şi sediu, iar din acest motiv, CSP nu a reuşit să se afirme ca organ veritabil de autoadministrare.
„În pofida majorărilor de buget, Judiciarul continuă să semnaleze ca problemă asigurarea neadecvată a finanţării, deşi problema de bază pare a fi gestionarea ineficientă a resurselor alocate, inclusiv – capacitatea insuficientă a sistemului, la nivel individual şi instituţional, de a asigura planificarea şi evaluarea reală a necesităţilor bugetare”, se mai spune în evaluarea TI Moldova. Totodată, experţii consideră că este necesară şi o reformă în domeniul salarizării procurorilor, care au, acum, salarii mult mai mici decât cele ale judecătorilor.
Judiciarul, transparent şi nu prea
Independenţa sistemului judiciar este asigurată, într-o anumită măsură, prin modul de numire a judecătorilor şi procurorilor. La general însă, se menţionează în evaluare, Judiciarul nu este perceput ca sistem independent, percepţiile publicului demonstrând, în mod special, o dependenţă faţă de politic. Percepţiile sunt determinate şi de modul în care prevederile legale se pun în aplicare, în special de modul în care Parlamentul efectuează numirea membrilor CSM şi CSP din rândul profesorilor de drept, afirmă TI Moldova.
Relativ la transparenţa organelor de drept, autorii evaluării consideră cadrul legal naţional ca fiind unul suficient pentru a asigura publicului accesul la diferite informaţii. Totuşi, constată TI Moldova, în practică, prevederile legale privind transparenţa nu se pun în aplicare, şi inclusiv SRSJ a reţinut nivelul insuficient al transparenţei Judiciarului, cum ar fi: aplicarea insuficientă a tehnologiilor informaţionale, dar şi transparenţa insuficientă a instituţiilor de autoadministrare.
„Transparenţa CSM, în practică, necesită sporită prin îmbunătăţirea modului de prezentare a informaţiei şi a conţinutului paginii web a CSM, în special prin plasarea şi actualizarea constantă a informaţiei şi introducerea unui sistem performant de căutare a hotărârilor CSM şi a altor informaţii de pe pagina web, publicarea pe site-ul CSM, de rând cu agenda şedinţei CSM, a materialelor adiţionale care urmează a fi supuse examinării în cadrul şedinţei CSM şi a proceselor-verbale ale şedinţelor CSM, transmiterea on-line a şedinţelor CSM pe pagina web a CSM, precum şi arhivarea acestora pentru accesare ulterioară”, propune TI Moldova, care constată şi faptul că „transparenţa CSP rămâne redusă, organul neavând un website propriu.
Integritatea actorilor din sistem
Cadrul legal naţional conţine prevederi menite să asigure integritatea judecătorilor şi procurorilor. În practică însă, constată TI Moldova, în pofida reglementărilor, există numeroase cazuri de eşec de integritate a reprezentanţilor Judiciarului, acestea fiind semnalate în mod constant şi de mass-media. Totodată, judecătorii şi procurorii se supun verificărilor de către SIS, doar că, se menţionează în studiu, „îngrijorează faptul că, în pofida semnalărilor SIS, sunt promovaţi sau menţinuţi în funcţii judecători şi procurori cu o reputaţie deteriorată. Cel mai recent caz cu rezonanţă este cazul adjunctului procurorului municipiului Chişinău, menţinut în funcţie în pofida avizului negativ al SIS”, menţionează TI Moldova.
Totodată, organele de autoadministrare nu întotdeauna reuşesc să convingă publicul că veghează cu adevărat asupra integrităţii. TI Moldova aminteşte aici de „cel mai cu rezonanţă caz de eşec al integrităţii, cazul „Pădurea Domnească” de la finele anului 2012, când Procurorul General a fost demis, însă acest lucru s-a întâmplat, mai degrabă, sub presiunea societăţii civile, decât sub presiunea valorilor de integritate, asupra cărora Judiciarul nu insistă în practică”, remarcă autorii evaluării.
TI Moldova precizează că încrederea diminuată a publicului în Judiciar este determinată şi de faptul că judecătorii rareori sunt traşi la răspundere penală pentru infracţiunile de corupţie, investigaţiile în acest sens fiind rare şi în cazul procurorilor. Deşi în ultimul an au existat mai multe asemenea anchete, inclusiv condamnarea unui judecător, „eforturile sunt percepute drept unele minore, senzaţia generală fiind că Judiciarul îşi protejează personalul, mai multe persoane cu grave probleme de integritate rămânând în funcţii de conducere”.
Recomandări pentru sistemul de drept
În acest context, TI Moldova vine cu mai multe recomandări. Astfel, se recomandă consolidarea rolului CSM în procesul de gestionare a resurselor alocate Judiciarului, inclusiv prin eliminarea competenţelor MJ în acest sens, completarea cadrului legal cu prevederi exprese, prin care s-ar prevedea dotarea CSP cu buget propriu, eficientizarea gestionării, în practică, a resurselor alocate, inclusiv sporirea capacităţii sistemului, la nivel individual şi instituţional, de a asigura planificarea şi evaluarea reală a necesităţilor bugetare, consolidarea sistemului de securitate în sediile instanţelor judecătoreşti prin asigurarea funcţionalităţii poliţiei judecătoreşti, eventuala reformare a sistemului de salarizare a angajaţilor Procuraturii, examinarea şi adoptarea de către Parlament a proiectului de Lege cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, dar şi punerea în aplicare plenară a prevederilor legale în partea ce ţine de răspundere, inclusiv răspunderea individuală a judecătorilor şi procurorilor.
Precizăm că evaluarea Judiciarului face parte din proiectul TI Moldova „National Integrity System Assessments in European Neighbourhood East Region”, desfăşurat în cinci ţări membre ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaijan, Georgia, Ucraina şi Moldova), proiect finanţat de Comisia Europeană şi Fundaţia Est-Europeană.
V.M.
