Pensionarii cu pensii mici sunt discriminaţi

În fiecare an, aşteptăm cu sufletul la gură şi cu mare îngrijorare cu cât se va majora pensia în raport cu devalorizarea leului. Dar, de fiecare dată după majorare, rămânem cu aşteptări şi regrete. De ce? Pentru că din start ni se spune una, dar la sfârşit ne alegem cu altceva. Părerea noastră, a celor care trăim din pensii, e că la noi calculul pensiilor şi majorarea lor este gândită pentru altcineva, şi nu pentru oamenii de rând. Am obosit de atâta informaţie despre pensiile care ne vor ajuta să ne bucurăm de o viaţă decentă. Promisiuni false…

Urmărește ZdG în Google News Adaugă ZdG ca sursă preferată

Haideţi să analizăm în ce condiţii fiecare dintre noi a contribuit la economia R. Moldova şi cu cât.

Cât munceam în sistemul sovetic, ni se spunea că orice profesie e o cinste. Adevărat, fiecare la locul unde a muncit a contribuit cu cât a putut. Contribuind la economia statului, eram remuneraţi cu o anumită rată. Erau cazuri când cel care muncea era remunerat după efortul depus. De exemplu: măturătorul, inginerul, medicul, învăţătorul, savantul şi mulţi alţii erau remuneraţi după rată. Să analizăm cum era remunerat un pedagog, profesie foarte râvnită pe atunci, fiind considerată de prestigiu. În primul an de muncă, rata era de 18 ore pe săptămână, ca şi tânăr specialist. Mai departe, dacă erau ore în plus, erau repartizate pedagogilor cu vechime în muncă, nu mai mult de 2 ore pe săptămână. Când se apropia vârsta de pensionare, pedagogul trebuia să aibă mai multe ore, ca să primească o pensie mai mare. Dacă erau ore şi direcţia şcolii se învoia să-ţi repartizeze câteva în plus, era bine. Dar dacă în instituţia dată nu erau ore, „dragul” meu învăţător rămânea cu aşteptarea. Acum mă întreb şi vă întreb: când omul lucrează cu entuziasm, în tinereţe sau la bătrâneţe? Iată aşa, domnilor conducători, aţi gîndit, aţi calculat pensia „dragului învăţător”.

Acest exemplu e aplicabil şi altor profesii: inginer, savant, muncitor sau colhoznic. Dragi conducători de toate culorile, ne vorbiţi nu de pensiile mari şi pensiile mici, dar ne vorbiţi de pensiile medii.

Acuma daţi să vorbim ce categorii de pensonari avem şi ce pensii primesc. URSS ne-a îmbogăţit cu o mulţime de pensionari militari şi muncitori care au lucrat în regiunile nordice ale URSS. Aceştia au pensii de la 3 la 7 mii de lei. Dar aceşti pensionari n-au contribuit cu nimic la economia R. Moldova. Să vedem acum care sunt pensiile băştinaşilor, cei care au contribuit la economia acestui stat. De la 400 până la 2000 de lei. Ne adresăm conducătorilor, spunând că e greşit să acordaţi pensii mai mari celor care nu le merită. Şi metodologia de calculare a pensiei este greşită. Astăzi, majorarea pensiilor în procente, bucură pe cei cu pensiile mari şi sărăceşte pe cei cu pensii mici.

Voi încerca să explic printr-un calcul simplu cum se majora pensia pe când la guvernare erau comuniştii şi cum se majorează pensia azi, când la putere sunt democraţii. După asta, voi prezenta un calcul simplu, dar efectiv, făcut de un oarecare moş Ion.

Să comparăm două pensii medii, nu neapărat cea mai mare şi cea mai mică. Să ne referim la majorarea pensiei cu 20%, efectuată de comunişti timp de 5 ani.

Calculăm diferenţa dintre pensii: 12441 – 1741 = 10700

Iată calculul pensiei cвnd la putere erau comuniştii.

Acuma voi face un calcul la majorarea pensiei cu 8% timp de 5 ani, cвnd la guvernare sunt democraţii.

Calculăm diferenţa dintre pensii: 7346 – 1028 = 6318

Acuma vom face un calcul după logica lui moş Ion.

Moş Ion zice: “Fiecare a contribuit la pensie cum a putut, care mai mult, care mai puţin, şi a primit pensia meritată. Dar după ce ieşim la pensie noi toţi suntem egali. Fie că erai director sau ministru, muncitor sau măturător, majorarea pensiei ar trebui făcută cu o sumă egală, pentru toţi pensionarii. Moş Ion propune ca pensiile să fie majorate cu o sumă concretă tuturor. Bunăoară, cu 200 de lei, că suntem săraci şi mai mult nu avem de unde. Calculăm.

Calculăm diferenţa dintre pensii: 6000 – 1700 =4300

Iată calculul pensiei după logica lui Moş Ion.

Acuma să vedem cвnd statul R. Moldova procedează astfel оncвt şi lupul să fie sătul, şi oaia оntreagă. Să vedem care este rezultatul peste 5 ani оn cheltueli şi cвnd poporul va fi mai mulţumit.

1.După calculul comuniştilor diferenţa dintre pensia de 5000 şi pensia de 700 este de 10700.

2.După calculul democraţilor diferenţa dintre pensia de 5000 şi pensia de 700 este de 6318.

3.După calculul lui Moş Ion diferenţa dintre pensia de 5000 şi pensia de 700 este de 4300.

Concluzia: Calculul lui Moş Ion ne arată că după 5 ani statul face economie de 2018 lei. Acum vrem să aflăm ce zic pensionarii care au оnceput de la pensia de 700 lei.

Dumitru Zapolschi, 
din partea mai multor pensionari care au sfătuit şi au ticluit 
acest text şi care speră că de el va ţine cont şi Ministerul 
Muncii şi Protecţiei Sociale