Ordonanța de protecție: Câte au fost emise și câte au fost încălcate în 2019?

Anual, în R. Moldova, peste 2300 de femei sunt supuse sau declară că sunt supuse violenței, în jur de 20 fiind omorâte. Femeile ar putea fi salvate de furia soților violenți, dacă ordonanțele de protecție ar fi aplicate eficient. Or, ordonanțele de protecție îi obligă pe agresori să părăsească imediat locuința și să nu se apropie de victimă. Cum funcționează de fapt ordonanța de protecție în R. Moldova?

Ordonanța de protecție este un act judiciar emis de instanță, care trebuie pus în aplicare imediat. În baza acestui act, agresorul este somat să înceteze actele de violență aplicate împotriva victimei. Cererea de eliberare a ordonanței de protecție este depusă fără achitarea unor taxe și poate fi înaintată de orice persoană a cărei viață este în pericol. În astfel de cazuri, instanța de judecată este obligată să emită ordonanța în 24 de ore de la recepționarea solicitării. Cererea poate fi transmisă în instanță atât de victimă, cât și de avocat, procuror, asistent social sau polițist. Dacă victima este minoră, părinții, avocatul sau autoritatea tutelară poate înainta o astfel de cerere din partea persoanei abuzate.

Potrivit legislației în vigoare, ordonanța poate impune mai multe măsuri de protecţie a victimei. Agresorul poate fi obligat să părăsească temporar locuința comună ori să stea departe de locul de trai al victimei. Prin obligarea de a „păstra distanța” judecătorul poate determina agresorul să stea departe de victimă, de casa acesteia (chiar dacă e și casa lui), de locul de muncă sau de grădinița/școala pe care le frecventează copiii. Mai mult, agresorul poate fi obligat să nu contacteze victima, copiii ei sau alte persoane apropiate victimei. Totodată, judecătorul îi poate interzice agresorului orice contact cu victima, fie telefonic, prin mesaje (SMS), notițe, corespondență prin poșta obișnuită, e-mail, prin persoane terțe, sau prin livrare de flori sau cadouri. Agresorul mai poate fi obligat să contribuie la întreținerea copiilor comuni, instanța îi poate solicita să achite plățile de întreținere a copilului până la identificarea unei alte modalități (mai stabile) de asigurare a necesităților copiilor de către tatăl lor. Acestuia i se stabilește un regim temporar de vizitare a copiilor săi minori și îi este interzis să păstreze sau să poarte armă. Trebuie să plătească cheltuielile şi daunele cauzate de actele sale de violenţă, inclusiv cheltuielile medicale şi cele de înlocuire sau de reparare a bunurilor distruse sau deteriorate. Dacă instanța de judecată determină că este necesar, agresorul poate fi obligat să participe la un program special de tratament sau de consiliere pentru reducerea caracterului violent al comportamentului său.

Măsurile dispuse prin ordonanța de protecție sunt stabilite de judecător pe termen de până la 3 luni. Acestea încetează odată cu dispariția pericolului care a determinat luarea acestor decizii și pot fi prelungite, în caz de nevoie, prin depunerea unei cereri repetate. Totodată, dacă până la expirarea termenului ordonanței, pericolul din partea agresorului a dispărut, documentul poate fi retras printr-o cerere de anulare a măsurilor de protecție către aceeași instanță de judecată.

În primele trei luni ale anului 2019, în R. Moldova, instanțele de judecată au emis 157 ordonanţe de protecţie ca măsură de prevenire și de protejare a victimelor violenţei. Dintre acestea, 89 au fost pentru victime femei, 2 – pentru victime copii, 58 – pentru victimele femei şi copii, iar 8 – pentru victimele bărbaţi.

Potrivit Inspectoratului General de Poliție (IGP), aproximativ 40% din ordonanțele de protecție au fost încălcate. Din cele 157 de ordonanțe emise, în doar 87 de cazuri victima a beneficiat de liniștea garantată de lege, în toate celelalte cazuri – acuzații au revenit, încălcând prevederile legale.

În cazul încălcării prevederilor ordonanței de protecție, legislația admite aplicarea pedepselor contravenționale și penale. Astfel, dacă agresorul nu respectă condițiile stabilite în ordonanţa de protecţie, victima poate sesiza poliția, cerând tragerea la răspundere a agresorului pentru nerespectarea intenționată a hotărârii judiciare. Mai mult, atunci când interdicțiile stabilite în ordonanță nu sunt respectate, poate fi solicitată prelungirea termenului ordonanței, dar și pedepsirea penală a agresorului.

Pentru neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executarea măsurilor stabilite de instanţa de judecată în ordonanţa de protecţie a victimei violenţei în familie, agresorul este pedepsit cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 160 la 200 de ore sau cu închisoare de până la 3 ani.

Din 16 martie 2017, ordinul de restricţie de urgenţă este o altă măsură de protecție temporară, care vine în ajutorul victimelor violenței, urmărind scopul de a descuraja agresorul în aplicarea forței. Pentru emiterea unui astfel de ordin, victima trebuie să sesizeze poliția care, la rândul său, are obligația de a evalua riscurile și de a aplica ordinul de restricție de urgență după propria sa convingere. Prin intermediul ordinului, agresorul este înlăturat imediat din locuința familiei și îi sunt stabilite interdicţii, asigurându-se astfel securitatea victimei şi altor membri ai familiei.

În primele trei luni ale anul 2019, poliţia a eliberat 1015 ordine de restricţie de urgenţă, în privinţa agresorilor familiali, dintre care 107 au fost încălcate. La fel ca și în cazul ordonaței de protecție, legislația pedepsește încălcările ordinului de restricție, doar că de această dată, pedepsele sunt contravenționale. Astfel, pentru neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executarea cerinţelor ordinului de restricţie de urgenţă, agresorul este sancţionat cu amendă de la 3000 la 4500 de lei sau cu arest pe un termen de 3-10 zile.

În prezent, poliția desfăşoară activităţi de prevenire a violenței în familie în privinţa a 3997 de agresori, care au un comportament violent în relaţiile familiale. În 2019, 546 agresori au fost luaţi la evidenţa poliției, iar alți 688 au fost scoși. Din numărul total de agresori aflaţi la evidenţă, 3791 sunt bărbaţi şi 206 sunt femei.

În 2018, au fost înregistrate 2655 cazuri de violență în familie, dintre care 998 cazuri de infracţiune, iar 1657 cazuri au întrunit elemente ale componenței de contravenție, adică au avut un grad scăzut de pericol social.

Din cele 998 de infracţiuni comise sunt înregistrate 30 omoruri, 905 infracţiuni ce vizează violenţa în familie, 39 violuri, precum şi 24 acţiuni violente cu caracter sexual.

Potrivit analizei infracţiunilor în bază de gen, 778 de femei au ajuns victimele violenței domestice, 47 dintre acestea fiind minore. De asemenea, violența în familie a afectat 220 de bărbaţi, dintre care 20 de minori. Totodată, datele IGP arată că printre agresori se numără 908 bărbaţi şi 90 de femei. În cazurile de violență în familie cu un nivel de gravitate mai redus, au avut de suferit 1561 femei și 96 bărbați.

Pe întreg tertoriul R. Moldova, poliția a înregistrat 29879 infracţiuni, violenței în familie revenindu-i 3,34% din numărul total al acestora.