Orasul genocidului
Masacrul de la Srebrenica, denumit și genocidul de la Srebrenica se referă la uciderea în iulie 1995 a peste 8.000 de musulmani bosniaci, bărbați și băieți, din orașul Srebrenica din Bosnia și Herțegovina și din împrejurimi, de către unități ale Armatei Republicii Srpska (VRS) aflată sub comanda generalului Ratko Mladić în timpul războiului din Bosnia. Ultimul este cunoscut și ca Războiul din Bosnia și Herțegovina, un conflict armat internațional care s-a desfășurat din martie 1992 până în noiembrie 1995, producând mii de victime.
Majoritatea celor uciși erau băieți adolescenți și bărbați adulți, dar printre victime s-au numărat și băieți sub 15 ani, bărbați peste 65 de ani și chiar câțiva nou-născuți. Lista preliminară a Persoanelor Dispărute sau Ucise la Srebrenica alcătuită de Comisia Federală Bosniacă pentru Persoane Dispărute conține 8.373 de nume, dintre care 500 sub 18 ani și include câteva zeci de femei și fete.
Foarte multe lucruri au fost spuse în ultimele săptămâni despre acest masacru extraordinar. Bune și rele, cu o tentă politică sau cu una de umanizare. Răni vechi au fost deschise, iar politicienii nu au ezitat să reatribuie vina celor care se fac responsabili de masacrul care a avut loc acum două decenii.
Dar ce rămâne în urmă ? Ce se întâmplă până la următorul „11 iulie” ? Astăzi, la câteva zile după comemorare Srebrenica este un oraș gol. VIP-urile și echipajele de televiziune care au inundat recent orașul au plecat deja, iar cei ce a rămas în urmă sunt oamenii din Srebrenica care se luptă să supraviețuiască. Cine sunt acești oameni și cum se descurcă ei?
La 20 de ani de la genocid, proiectul fotografic SREBRENICA TODAY este un portret vizual al orașului și oamenilor săi, al industriei și agriculturii. Crâmpeie din viața cotidiană ne permit să vedem potențialul pe care l-a avut acest oraș, în timp ce Nodul Gordian politic lasă în urma sa ruine, oameni sărăciți și șomeri, cărora li se adaugă și o industrie și agricultură distruse.
Dar există și o altă parte a medaliei, una pozitivă, care reușește să-și păstreze strălucirea în ciuda tuturor conflictelor politice și personale. O nouă generație, tânără, care vrea să trăiască o viață „normală” și este gata să lupte pentru ea, pașnic, prin proteste în cele mai mari orașe ale Bosniei, sau prin inițiative sociale, culturale pozitive în întreaga țară. SREBRENICA TODAY arată că în pofida tuturor problemelor această scânteie de optimism și pozitivism dăruiește oamenilor speranță, care dacă va fi alimentată va construi un viitor mai bun pentru toți.
Fotografii și istorii semnate de fotograful bosniac Dejan Petrović
