Nicolae Baltag, deţinutul politic acuzat de „trădare de patrie” – Ziarul de Gardă
Nicolae Baltag, deţinutul politic  acuzat de „trădare de patrie”

Nicolae Baltag, deţinutul politic acuzat de „trădare de patrie”

vizualizări
16 septembrie 2017 | 14:28

S-a întâmplat la sfârşitul anilor ‘40 şi la începutul anilor ‘50 ai secolului trecut. O perioadă cumplită, în care suferinţa şi moartea, în formele ei cele mai groaznice, au lovit oamenii „vinovaţi” că nu acceptau regimul sovietic. Nicolae Baltag este unul dintre deţinuţii politici din Moldova, învinuit pe atunci de „trădare de patrie” şi închis pentru nouă ani în lagărele din URSS. Acum, fostul deţinut nu mai crede în niciun politician din R. Moldova. El se întreabă unde am ajuns şi încotro mergem?

Pe 26 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administraţiei civile şi a armatei române de pe teritoriul dintre Prut şi Nistru, cunoscut ca Basarabia, şi din partea nordică a regiunii Bucovina. În cea mai mare parte a teritoriului ocupat, sovieticii au proclamat RSS Moldovenească, iar partea sudică a Basarabiei, Bugeacul şi nordul Bucovinei au fost alipite la RSS Ucraineană.

Aflat în pragul împlinirii vârstei de 90 de ani, Nicolae Baltag povesteşte viaţa sa de deţinut politic, trecut prin închisorile cele mai grele ale vremii, timp de nouă ani.

Nicolae Baltag s-a născut şi a copilărit în comuna Goteşti, Cantemir, alături de încă 15 fraţi şi surori. La doar 18 ani a decis să evadeze din regimul sovietic, instaurat în Moldova, şi a trecut Prutul, spre România. „Când am trecut Prutul, am înţeles că România era plină, bătută cu armată sovietică. Din cauza secetei, spicele de grâu şi beţele de porumb nu erau crescute şi nici nu aveai unde te ascunde. Nici nu aveam ce mânca. Ne întreţineam cu ce găseam pe drum”, spune Nicolae.

„Duminică spre luni, am trecut Prutul şi joi am ajuns la Tecuci”, îşi aminteşte Nicolae Baltag. Când au ajuns acolo, prefectul (primarul) nu era, iar adjunctul i-a sfătuit unde să meargă ca să-şi găsească de lucru. Nu au mers spre Bacău, după cum au fost sfătuiţi, dar au pornit spre Bucureşti. „Nu am mai ajuns la Bucureşti, ci la Focşani… Acolo am fost opriţi de poliţie şi interogaţi. A doua zi ne-o dus la Curtea Marţială. Peste două săptămâni, prin decizia unei Comisii de control, ne-au transferat la ruşi. Eu rusa o înţelegeam, dar de vorbit nu vorbeam. Ruşii de la comisie ne-au primit şi ne-au dus la Bucureşti la comenduire. Acolo am stat trei săptămâni”, povesteşte Nicolae Baltag. „Pe 13, ne-au dus la Galaţi, ca să ne spună pe ce termen ne condamnă. Ei dădeau până la 10 ani de închisoare, dar dacă era ceva mai grav, ne împuşcau”. Nicolae era îmbrăcat doar în haine de vară. Azi îşi aminteşte cum, atunci, i s-a dat o căciulă cu urechi şi o manta.

Publicitate
Publicitate

„Ne-au încărcat în tren. Sobă era, dar lemne nu erau, era gheaţă pe perete. După 24 de ore, ne-au dat nişte lemne şi am aprins focul. Când s-a încălzit, toţi ne-am dat de-asupra sobei. M-am descălţat şi eu. Atunci am descoperit că picioarele mele erau degerate”. Baltag a fost consultat de un chirurg, care a zis că trebuie să-i amputeze picioarele. Totuşi, a fost salvat de un alt chirurg, Medvedev Piotr Nikolaevici, tot dintre deţinuţii politici. Îi este recunoscător pentru faptul că şi azi merge pe propriile picioare.

„Ne mutau ca să nu ne facem prieteni”

În lagărul unde a fost deţinut erau vreo cinci mii de deţinuţi. „În ‘51, ne-au despărţit. Deţinuţii politici – într-o parte, iar ceilalţi condamnaţi – în altă parte. Am ajuns în Karelia, la hotar cu Finlanda. Am fost dus de la Leningrad până la insula Sahalin. Pe ăştia tineri nu ne ţineau mai mult de trei-patru luni într-un loc, ne mutau ca să nu ne facem prieteni. Din 1600, au rămas numai 270, ceilalţi toţi au murit. Nu mureau de moarte bună, mureau de foame, de frig, dacă nu dădeau mâncare câte două-trei săptămâni. Ne spuneau că s-au terminat produsele, că nu-s”.

În 1955, a fost eliberat. Şi azi nu-i vine să creadă că a rămas în viaţă, după câte a văzut şi a avut de suferit. „După nouă ani de zile de detenţie, n-am avut dreptul să trăiesc în Moldova. Am fost în Ural, la un prieten de-al meu. Acolo, încă doi ani am lucrat, după care am putut veni acasă”, povesteşte Baltag. A venit la Cahul, acolo s-a căsătorit şi are trei copii. A lucrat toată viaţa la construcţii, iar după 60 de ani de muncă, a ajuns că fie recompensat cu o pensie de 1590 de lei.

„Până în 1940, am trăit omeneşte cu românii, fiecare avea o datorie şi răspundere faţă de ţară şi era sigur că îşi asigură viitorul. Când au venit ruşii, mulţi i-au aşteptat, i-au întâlnit cu flori, şi chiar mulţi din cei care i-au întâlnit cu flori, au fost duşi în Siberia”.

Acum, Nicolae Baltag se declară dezamăgit de situaţia din R. Moldova. „Noi n-am trăit, noi am plutit pe un râu cu apă tulbure, pe care nu ştii, la cotitură, de ce o să dai. Am trăit o viaţă, am trecut prin multe. Pe atunci, atâtea religii nu erau, uitaţi-vă acum câte au apărut. Nu erau atâtea partide, acum avem tocmai 43”. Nicolae Baltag mai este necăjit din cauza luptei dintre guvernanţi. „Ştefan cel Mare nu a apărat nici limba, nici naţionalitatea, ci pământul. Ai noştri, însă, depun flori la monumentul lui şi îşi bat joc de dânsul”.

– Ce credeţi despre tot ce se întâmplă acum în R. Moldova?

– Cred că mergem spre sfârşit.

Publicitate

Nicolae Baltag mai spune că nu ar fi corect faptul că toţi îi învinuiesc pe ruşi de multe rele. „Ruşii, de drept, nu-s vinovaţi. Rusia, de când e ea pe pământ, încă nu a trăit, nu trăieşte şi nici gând nu are să trăiască cu viaţa şi soarta proprie.

– Unii spun că trebuie să ne unim cu România, alţii – cu Rusia, dvs. ce credeţi?

– Asta nu o să fie, ca să ne unim cu ruşii, pentru că s-a ajuns la capătul răbdării.

– Le-aţi povestit copiilor dvs. despre cei nouă ani de închisoare?

– Ei n-au când asculta, ca şi mulţi alţii din generaţia lor, pentru că aşa a fost educaţia. Chiar dacă şi le povestesc, ei ascultă şi tac.

Publicitate
Publicitate
Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

Italia elimină obligativitatea prezentării unui test Covid negativ înainte de a intra în țară pentru toți călătorii vaccinați care vin din UE

Italia a decis să elimine obligativitatea prezentării unui test Covid negativ înainte de a intra în țară pentru toți călătorii vaccinați care vin din statele Uniunii Europene, începând cu 1 februarie, relatează…
Italia elimină obligativitatea prezentării unui test Covid negativ înainte de a intra în țară pentru toți călătorii vaccinați care vin din UE

Președinta Sandu, după desemnarea lui Avornic la funcția de membru CSP din partea societății civile: „Este o sfidare a acțiunilor noastre de reformare a justiției. Sunt foarte dezamăgită”

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, susține că desemnarea lui Gheorghe Avornic la funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) din partea societății civile este o sfidare a acțiunilor de refor…
Președinta Sandu, după desemnarea lui Avornic la funcția de membru CSP din partea societății civile: „Este o sfidare a acțiunilor noastre de reformare a justiției. Sunt foarte dezamăgită”

Analiză. Care sunt următorii pași ai NATO dacă Rusia invadează Ucraina?

Aliaţii din cadrul NATO trimit întăriri în estul Europei ca răspuns la comasarea de către Rusia a peste 100.000 de militari la graniţa cu Ucraina, se arată într-o analiză Reuters, care prezintă provocările şi d…
Analiză. Care sunt următorii pași ai NATO dacă Rusia invadează Ucraina?