Moldova vulnerabilă în faţa corupţiei
Un Raport de evaluare a Sistemului Naţional de Integritate (SNI), lansat recent de Transparency International-Moldova, estimează vulnerabilitatea la corupţie a 13 domenii şi autorităţi: Legislativul, Executivul, Judiciarul, sectorul public, Poliţia, Comisia Electorală Centrală, Ombudsmanul, Curtea de Conturi, autorităţile anticorupţie, partidele politice, mass-media, societatea civilă şi sectorul privat.
Studiul Transparency International-Moldova relevă că, graţie guvernării democratice din ultimii patru ani, poziţia R. Moldova în clasamentele internaţionale privitoare la buna guvernare, alegerile libere, democraţie, libertatea presei, activismul societăţii civile, libertatea justiţiei, mediul de afaceri şi competitivitatea s-a îmbunătăţit considerabil, deşi corupţia rămâne o problemă, R. Moldova înregistrând scoruri reduse ale Indicelui Perceperii Corupţiei. Raportul mai conchide că, în R. Moldova, democraţia este subminată de corupţia din cadrul partidelor politice şi din sistemul judiciar. Lipsa de transparenţă la capitolul finanţării partidelor politice generează corupţia politică, care se răsfrânge şi asupra activităţii Legislativului, prin intermediul căruia este exercitat controlul asupra sistemului judiciar. Experţii au concluzionat că SNI trebuie reformat, deoarece e imposibil să se obţină succese în combaterea corupţiei în lipsa unui sistem judiciar independent, profesionist şi credibil. Aceştia recomandă accelerarea reformei sistemului judiciar şi a organelor procuraturii, sporirea transparenţei în finanţarea partidelor politice, consolidarea capacităţilor profesionale şi tehnice ale Comisiei Naţionale de Integritate în vederea verificării declaraţiilor de venituri şi proprietate ale funcţionarilor publici, precum şi aplicarea unei politici eficiente de tratare a conflictelor de interese.
Reforma procuraturii şi a avocaturii, care la fel fac parte din sfera justiţiei, se tergiversează
„Cel mai puţin rezistente la corupţie sunt partidele politice, Parlamentul şi Justiţia”, susţine directoarea executivă a Transparency International-Moldova, Lilia Carasciuc, amintind că R. Moldova, prima dintre ţările Parteneriatului Estic, a adoptat Legea privind testarea integrităţii agenţilor publici, dar nu a adoptat şi mecanismul de punere în aplicare a acesteia.
Transparency International-Moldova subliniază, într-un comunicat de presă, că reforma justiţiei a înregistrat anumite progrese în ultimele şase luni, argumentând că circa 10% dintre judecători au demisionat pe motiv că nu au reuşit să facă faţă unui sistem mai puţin tolerant la corupţie. Preşedintele Consiliului superior al Magistraturii, Victor Micu, a subliniat în cadrul conferinţei de lansare a Studiului că problemele cele mai grave din sistem sunt corupţia şi incompetenţa, referindu-se la faptul că adoptarea normei legale privind răspunderea disciplinară se tărăgănează.
Studiul mai dezvăluie că şi reforma organelor procuraturii şi a avocaturii, care la fel fac parte din sfera justiţiei, se tergiversează. În general, potrivit studiului, Judiciarul se confruntă cu probleme majore, iar opinia publică tratează justiţia ca pe una dintre instituţiile cu cel mai înalt nivel de corupţie. Potrivit Barometrului Global al Corupţiei 2013 al Transparency International, justiţia şi poliţia sunt considerate cele mai corupte instituţii în R. Moldova, ele fiind urmate de Parlament şi de partidele politice. Această percepţie afectează nivelul de încredere acordat de societate justiţiei. Potrivit Barometrului Opiniei Publice din noiembrie 2013, doar 15,5% din respondenţi au încredere în justiţie.
Studiul constată că Poliţia constituie un actor important în sistemul organelor de apărare a ordinii de drept. În percepţia cetăţenilor, Poliţia rămâne una dintre instituţiile cu risc sporit de corupţie, deşi volumul estimat al mitei plătite s-a diminuat de circa 2 ori: de la 97 mil. lei în 2008 până la 45,4 mil. lei în 2012, potrivit unei cercetări a Transparency International-Moldova. Coruptibilitatea din această sferă constituie unul dintre factorii care determină nivelul relativ redus (31,16 % ) al încrederii populaţiei în Poliţie.
13 piloni – numeroase probleme
Cu referire la agenţiile anticorupţie, studiul subliniază că acestea nu deţin suficientă independenţă, CNI fiind cea mai vulnerabilă instituţie în acest sens. „Dependenţa acestei autorităţi faţă de factorul politic a fost demonstrată prin modul cum a fost înfiinţată CNI în actuala sa componenţă”, subliniază Studiul.
Şi în cazul CNA independenţa instituţională nu este confirmată în practică. CNA, în mod constant, este supus unor reorganizări, deseori nejustificate. TI – Moldova a sesizat în repetate rânduri publicul despre eventuale influenţe politice asupra activităţii acestei autorităţi atât în procesul discuţiei reformei CCCEC/CNA, cât şi drept urmare a valului de dosare pornite împotriva reprezentanţilor unui singur partid, în urma diferendelor dintre liderii partidelor de la guvernare.
Studiul prezintă concluzii relevante despre problemele cu care se confruntă cei 13 piloni ai SNI. Printre cele mai importante sunt următoarele: Transparenţa activităţii Parlamentului este insuficientă; Verificarea prealabilă a candidaţilor la funcţiile de miniştri nu se efectuează; Prevederile legale ce vizează responsabilitatea judecătorilor nu sunt suficient de clare şi detaliate, iar adoptarea legii privind răspunderea disciplinară se tergiversează; Cazurile de implicare a politicului în activitatea autorităţilor publice sunt frecvente; Organul de urmărire penală al MAI este insuficient de independent; Selectarea membrilor CEC pe criterii politice afectează independenţa instituţiei; Capacităţile Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova de a sistematiza problemele şi de a iniţia propuneri de modificare a politicilor publice sunt reduse; Numirea membrilor CC pe criterii politice reduce independenţa instituţiei; Există practici de implicare a politicului în activitatea autorităţilor anticorupţie; Procesul de finanţare a partidelor politice şi campaniilor electorale este netransparent, iar capacităţile organelor abilitate de a identifica nereguli în acest proces sunt reduse; Mass-media este concentrată excesiv în mâinile unui singur proprietar; Capacitatea ONG-urilor de a mobiliza societatea la colaborare cu instituţiile statului în lupta contra corupţiei este redusă; O parte importantă dintre oamenii de afaceri activează în economia subterană, ceea ce îi face vulnerabili faţă de organele de control.
Evaluarea atestă că R. Moldova a parcurs doar jumătate din drumul spre un Sistem Naţional de Integritate perfect.
Raportul a fost realizat în cadrul proiectului regional „Evaluarea Sistemului Naţional de Integritate”, care cuprinde ţările Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaijan, Georgia, Moldova şi Ucraina, cu suportul financiar al Uniunii Europene şi Fundaţiei Est-Europene, din mijloacele oferite de Guvernul Suediei şi Ministerul Afacerilor Externe al Danemarcei.
ZdG
