Mai sunt pâinea și carnea crescute acasă semne ale bunăstării țăranului?
În copilăria noastră carnea de porc și pâinea erau semne ale bunăstării. În condițiile unui deficit total, un porc crescut acasă, într-o familie unde erau 5 copii, însemna ceva. Mai erau și alte vietăți pe lângă casă, dar valoarea energetică a cărnii de porc nu era de neglijat. Apropo, porcul ne-a fost tovarăș de nădejde în anii ’90, când pensiile și salariile veneau cu țârâita. Dar, treptat, porcul a început să dispară din peisajul nostru rural, iar acum te-ai mai mira dacă mai auzi de Ignat – țipăt de godac! La fel și pâinea coaptă acasă.
Ion Cernei este jurnalist cu o experiență de aproape 40 de ani în presa națională. A activat la Agenția „Moldpres”, iar ulterior, timp de 21 de ani – la ziarul „Cuvântul”, care se edita la Rezina. Începând cu această ediție, Ion Cernei va scrie în Ziarul de Gardă despre viața din satele R. Moldova, despre problemele, bucuriile și nevoile oamenilor de la sate. Dacă aveți idei sau propuneri de subiecte care pot fi abordate în această rubrică, vă rugăm să le trimiteți la următoarele adrese de email: ion.cernei@gmail.com sau zdg.redactia@gmail.com.
Zilele trecute cineva îmi aduse drept argument al bunăstării că gata, piața ne e soluția, or sătenii nu mai cresc porcine, gospodinele nu mai coc pâine decât la sărbători, iar cele tinere nici colțunași nu fac – îi cumpără înghețați lemn din magazin și-i toarnă într-o oală cu apă clocotindă. Dar cum consolidează un lighean de colțunași unitatea de familie, dar și de neam – nici cel mai fantasmagoric vodevil nu i-ar repeta magnifica splendoare. Dar, la modul serios, am căutat să aflu dacă vremurile acestea deloc simple nu ne afectează modul în care ne obținem pâinea cea de toate zilele.
„Dacă suntem unul sau doi în familie – coacem sâmbătă”
Până la 1994 în raionul Telenești erau patru brutării. Acum există doar una, la Budăi, care coace pâine pe drojdii din vin, adică au revenit la tehnologia tradițională. Este apreciată pâinea de la Orhei, unde două fabrici mari aprovizionează șapte raioane din zona de centru. Acum 25 de ani în Telenești trăiau circa 73 de mii de oameni, iar acum sunt circa 68 de mii de locuitori.
„Remarc din start – piața pâinii este una dură. Se poate întâmpla că seara cantitatea de pâine proaspătă adusă dimineața la 10.00 este deja epuizată. Nu sunt cozi, dar pâinea de calitate nu se reține mult pe raft”, ne spune Alexandru Tăburceanu, vicepreședintele raionului Telenești, în trecut inginer agricol și primar de Chițcani.
Faptul că lumea preferă pâinea de la magazine, vicepreședintele raionului Telenești îl explică prin aceea că ar fi mai convenabil. „Într-o familie de 2-3 persoane pâinea era coaptă mai des în zilele de weekend. Până la războiul din Ucraina, sătenii cumpărau în piață făină de acolo în săculeț din polietilenă țesută, pe care era scris „Борошно”, cu conținut de gluten mai mare decât în grâul nostru. Acum făina asta nu mai este în piață. Războiul a perturbat activitatea economică a acestei țări, așa că noi coacem din ceea ce avem. Cu regret, grâul nostru are atâtea stresuri cauzate de secetă, înghețuri, că te-ai mira cum rezistă”, ne spune Tăburceanu.
Timofei Moraru, directorul SRL „Victoria-Agro” de la Sărătenii Vechi, care deține peste 600 de hectare de grâu, ne spune că satul tradițional coace pâine acasă, dar că acum tradiția intră în coliziune cu proza vieții. „Am avut roada anului 2021 cu 5 tone roadă la hectar și cu conținut de gluten mai mare de 30%. În 2022 am obținut doar 2 tone la hectar. Din roada anului 2021 am achitat cotașii și pentru anul trecut. Problema care o are raionul este moara – fie mergem la Mihalașa, o suburbie a Teleneștilor, fie la Măgdăcești, cale de 70 km, or cele mai multe întreprinderi de morărit care au apărut după 1990 sunt închise. Pe sătenii mei îi asigurăm cu transportul nostru”, ne spune liderul agricol.
Ion Ambrosie, fermier specializat în creșterea legumelor în sol protejat la Nucăreni, ne spune că pentru necesitățile gospodăriei cumpără făină gata, în saci. „Mă costă de 3-4 ori mai puțin decât să cultiv grâu, porumb, să-l macin prin moară. Acum suntem în economie de piață, deci făină găsim în orice cantități. Eu și familia mea suntem adepții unei alimentații sănătoase, deci pâinea, carnea, legumele trebuie să le avem în gospodăria noastră!”
Elizaveta Gașper de la Furceni, raionul Orhei, ne spune de ce nu mai coace decât de sărbători. „Mai ales cei tineri nu mai văd rostul să coci pâine dacă magazinul îți oferă 5-6 denumiri. Se cumpără mai întâi pâinea cu stafide, apoi cea feliată, după care la rând este cea din grâu integral, de două ori mai scumpă, dar și asta este cumpărată într-o veselie. Îi înțeleg, fiindcă frământatul este munca lui Sisif. Eu pâine voi coace de Paști, tot atunci voi coace jambonul în aluat. Am fost și suntem singura familie în zona de Centru a republicii unde preparăm jambonul”.
„Soluția sunt fermele specializate…”
Constantin Ciobanu, primarul de Chiștelnița, raionul Telenești ne spune că creșterea și comercializarea porcinelor a devenit în ultimii ani domeniul a câțiva săteni, zootehnicieni și medici veterinari. „De cele mai dese ori săteanul își procură porcul cu o greutate de până la 90 kg de la producător. Suntem satul cu cele mai multe porcine pe cap de locuitor, totodată avem cele mai multe oi și cele mai multe vaci de lapte – peste 70, când în alte sate numărul de vite ajunge la 20 de capete. Conceptul nostru reprezintă o fermă de 25-30 de animale, care are impact minim asupra mediului. Este o logică, or sub supravegherea specialistului un animal crește normal în greutate, are carnea sănătoasă”, ne relatează primarul de Chiștelnița.
„Simboluri ale bunăstării, dar și ale dăinuirii…”
Într-o dimineață de luni, vânzătorii de carne de la piața Telenești s-au plâns că nu au vândut nimic. A doua noutate proastă este că s-a închis IS „Moldsuinhibrid” de la Păhărniceni, Orhei, unde se puteau procura purcei de rasă la preț acceptabil pentru săteni. Ion Moraru, medic veterinar și șef de farmacie în piață, ne spune că au scăzut prețurile en-gros, cel mai probabil pentru că pe piață este acum o avalanșă a produselor de carne din Ucraina. Medicul veterinar spune că anterior creștea acasă nu mai puțin de 10 capete, dar s-a dezis, din motiv că e prea mic prețul pe care-l oferă comercianții en-gros care-ți iau porcul de acasă.
Cum vede Ion Moraru soluția? „Statul trebuie să finanțeze prin AIPA noi ferme zootehnice, dar să fie puse în circuit rase de porci de elită – Duroc, Landrace, Hampshire, porci vietnamezi cu potențial economic enorm, inclusiv la creștere ecologică. Este un domeniu neexploatat încă, dar care ar permite creșterea animalelor în spațiu deschis. Asta ne-ar deschide acces spre piața europeană”, ne spune medicul veterinar. Ion Moraru a precizat că produsele crescute acasă sunt simboluri nu numai ale bunăstării, dar și ale dăinuirii. „Sănătatea, longevitatea pot fi asigurate doar de produsele crescute cu mâna ta!”, crede medicul-veterinar.
