„La Civic Fest, aştept să cunosc cât mai multe istorii de succes, bune practici, iniţiative inovatoare”
Interviu cu Sergiu Gurău, antreprenor social, directorul întreprinderii sociale „Floare de cireş“
— Cum a fost cea mai recentă acţiune la care aţi participat în calitate de voluntar?
— În ultimele şase luni, am participat în calitate de invitat să-mi împărtăşesc cunoştinţele şi experienţa în domeniul antreprenoriatului social la mai multe evenimente, organizate cu participarea reprezentanţilor sectorului asociativ sau a funcţionarilor publici. Sunt mândru că organizaţia pe care o conduc are la activ o istorie de succes – întreprinderea socială „Floare de cireş” SRL, care, de doi ani, îşi demonstrează viabilitatea. Mai mult ca atât, exemplul nostru poate fi replicat în mai multe localităţi ale R. Moldova. E cazul să menţionez că, personal, mă implic în calitate de voluntar pentru a ajuta echipa întreprinderii sociale în prestarea serviciilor de catering, particip la dezvoltarea capacităţilor angajaţilor. Cel puţin o dată pe an, împreună cu colegii mei de la „Eco-Răzeni” şi de la „Floare de cireş”, iniţiem şi participăm la acţiuni de salubrizare a spaţiilor verzi din Răzeni.
— Care-i cel mai important proiect realizat în acest an?
— Recent, „Eco-Răzeni” a lansat Programul de instruire la locul de muncă şi angajare asistată a tinerilor cu dizabilităţi, program de care pot beneficia persoanele de 18-35 de ani din toate localităţile R. Moldova. Este o acţiune unică, prin care ne-am propus ca, timp de patru luni, câte un grup de 4–6 tineri să fie instruiţi şi să obţină experienţă de muncă în calitate de ajutor de bucătar, chelner/ospătar sau muncitor în seră. Persoanele instruite sunt angajate la întreprinderea socială „Floare de cireş”, având contracte de muncă, şi primind salarii lunare. Programul include şi sesiuni de formare a abilităţilor de viaţă independentă, orientare în carieră, asistenţă în identificarea unui loc de muncă şi suport în primele 12 luni de la angajare. Primii şase ucenici din mai multe localităţi au început, în septembrie, cursurile de formare profesională la locul de muncă.
— Cum se implică tinerii în activităţi civice la nivel naţional?
— Urmăresc cu interes toate noutăţile din domeniul sectorului asociativ, în special cele care se referă la participarea tinerilor. Am constatat că numărul şi diversitatea programelor, proiectelor, acţiunilor şi iniţiativelor de tineret e în creştere, astfel că există destule oportunităţi de participare şi implicare a acestora. Situaţia însă a rămas neschimbată sub aspectul localizării oportunităţilor. De obicei, acestea sunt concentrate în marile oraşe, în detrimentul localităţilor rurale sau a oraşelor mai mici. Cu toate acestea, tinerii, în special studenţii, se implică în desfăşurarea campaniilor de sensibilizare, practică voluntariatul, participă la instruiri, interacţionează cu autorităţile publice, creează organizaţii neguvernamentale, etc. Aş menţiona şi faptul că mulţi tineri aleg să plece peste hotare şi e regretabil că nu există nici o politică publică care ar aborda acest fenomen.
— Ce acţiune, desfăşurată de vreun ONG în acest an, v-a impresionat?
— Admir munca tuturor colegilor din organizaţiile beneficiare de granturi ale Fundaţiei Est-Europene şi partenerilor Reprezentanţei SOIR Moldova. Ştiu că, împreună ne-am asumat angajamentul de a dezvolta programe importante pentru comunităţi şi cetăţeni: Fondul pentru Tineri, Antreprenoriat social şi Incluziunea socio-profesională a persoanelor cu dizabilităţi. Important este că noi, împreună, identificăm soluţii eficiente la probleme, gândim asupra durabilităţii, iar dacă e nevoie, facem schimb de experienţă şi ne bucurăm de rezultate, iar dedicaţia, ambiţia şi profesionismul nu ne lipsesc.
— Care sunt, în opinia dvs., trei, cele mai importante proiecte de antreprenoriat social din R. Moldova?.
— Acum o săptămână, la Târgul ONG-urilor din Bălţi, am discutat cu Tatiana Puga despre Centrul de Terapie Manuală San Tao, afacere socială, dezvoltată de către Asociaţia Femeilor de Afaceri din Bălţi. Zilele acestea, am făcut o comandă de producere a genţilor din pânză la atelierul Asociaţiei Keystone Moldova. Aici am avut o colaborare plăcută cu Dan Corcodel. Admir deseori postările de pe pagina Facebook cu produsele angajatelor Asociaţiei „Mara Woman”. Lista poate fi continuată până la cel puţin 16 organizaţii de la noi care desfăşoară activităţi de antreprenoriat social. Fiecare dintre aceste organizaţii şi persoane responsabile de managementul întreprinderilor sociale sunt un izvor nesecat de inspiraţie şi inovaţie socială pentru comunităţile din R. Moldova.
— Cum credeţi, mediul rural este propice antreprenoriatului social în Moldova?
— O întreprindere socială se constituie, se dezvoltă şi înregistrează rezultate doar dacă contribuie direct şi permanent la soluţionarea problemelor de ordin social, ecologic, cultural sau educaţional. Or, în situaţia în care ne aflăm, constatăm că, pe agenda zilei, avem numeroase asemenea probleme, în faţa cărora statul strânge neputincios din umeri, iar pentru business-urile clasice acest domeniu nu prezintă interes, mai ales în zonele rurale, antreprenoriatul social este un instrument oportun care poate contribui la schimbare, lucru demonstrat în multe state ale lumii. Probabil, mai avem destule bariere care împiedică evoluţia firească a antreprenoriatului social în R. Moldova. Printre acestea aş menţiona vacuumul legislativ sau accesul limitat la investiţii sociale. Consider că societatea civilă de la noi a ajuns la o nouă etapă de dezvoltare. Are destule capacităţi ca, în următorii ani, să contribuie la crearea unui cadru propice pentru dezvoltarea antreprenoriatului social.
— De ce ar avea nevoie un om de afaceri pentru a deveni un antreprenor social de succes?
— Formula după care ar trebui să se conducă un antreprenor social ca să devină de succes este:
Pasul 1: Identifică problema şi partenerii;
Pasul 2: Găseşte ideea de afaceri şi modelul potrivit;
Pasul 3: Formează echipa;
Pasul 4: Creează şi dezvoltă afacerea propriu-zisă.
— Ce i-ar putea motiva pe cetăţenii R. Moldova să ia calea antreprenoriatului social?
— Dorinţa de a avea un nivel de trai mai bun. Antreprenoriat social înseamnă inovaţie, schimbare de mentalitate, o nouă treaptă de dezvoltare socială, pune în funcţiune toate componentele unei societăţi, te face să te simţi util şi membru deplin al unei comunităţi.
— Ce ne puteţi spune despre utilitatea evenimentului anual Civic Fest pentru ONG-uri, dar şi pentru societatea civilă?
— Cred că a devenit deja cel mai aşteptat eveniment anual de către reprezentanţii societăţii civile. Cel puţin noi, la „Eco-Răzeni”, ne pregătim să ne spunem povestea într-un cadru special, să inspirăm participanţii şi să ne facem mai mulţi prieteni. Pentru echipa întreprinderii sociale „Floare de cireş”, la fel este o mare sărbătoare. Ei sunt pregătiţi să gătească şi să servească cele mai gustoase bucate pentru cei mai deosebiţi oameni din ţara noastră.
— Ce noutăţi aşteptaţi de la următoarele ediţii ale Civic Fest?
— La Civic Fest, aştept să cunosc cât mai multe istorii de succes, bune practici, iniţiative inovatoare. Îmi doresc ca aceste istorii şi iniţiative să fie mediatizate cât mai amplu.
