În R. Moldova e dificil să devii judecător
Pentru unii absolvenţi la drept este dificil să ajungă judecători sau procurori în R. Moldova, şi asta pentru că funcţionează doar o singură instituţie care instruieşte viitorii justiţiari. Unii tineri, deşi au promovat examenele de admitere pe note mari, nu au fost admişi la Institutul Naţional al Justiţiei (INJ). Reprezentanţii INJ susţin, însă, că, în ultimul timp, se înregistrează o descreştere a numărului aplicanţilor pentru un fotoliu de judecător sau procuror.
Ion Nicolaev şi-a depus dosarul la INJ în august 2012, intenţionând să devină procuror. Conform regulamentului de admitere valabil în acel an, concursul consta într-o probă scrisă şi una orală. La testul scris, Ion a luat 8,3 puncte, iar la testul oral – 7,1. Deşi iniţial regulamentul de admitere prevedea că aspiranţii vor fi admişi în baza mediei notelor de la testele oral şi scris, Ion Nicolaev susţine că regulamentul a fost modificat ilegal, cu puţin timp înaintea desfăşurării examenelor, luându-se în considerare doar nota de la examenul oral.
„Potrivit Legii cu privire la INJ, consiliul acestei instituţii aprobă regulamentul de organizare a concursului, pe care, obligatoriu, îl coordonează cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) şi Ministerul Justiţiei (MJ). Constatând aceste ilegalităţi, am sesizat organele menţionate, solicitând să mă informeze despre avizul acordat propunerii de modificare a regulamentului. Atât MJ, cât şi CSM m-au informat că au respins propunerile Consiliului INJ de a modifica regulamentul”, spune Nicolaev.
Potrivit acestuia, Consiliul INJ nu a ţinut cont nici de reclamaţiile sale şi nici de reacţiile instituţiilor avizate, care i-au dat dreptate lui Nicolaev. În consecinţă, reclamantul a atacat în instanţa de judecată hotărârile Consiliului INJ.
„Atât prima, cât şi Curtea de Apel mi-au dat pierdere de cauză. În timpul procesului constatând că aplică în mod eronat legea, am sesizat Parlamentul R. Moldova, prin care am solicitat să dea o interpretare art. 7, alin. 3. Deoarece din partea Parlamentului nu am primit niciun răspuns, am acţionat în judecată şi Parlamentul, acum suntem în proces de judecată”, explică Nicolaev.
Regulamentul de admitere, modificat la apelul Procuraturii
Primul regulament de admitere la INJ, cel din 2007, stipula că vor fi admise persoane cu cele mai mari medii la examenele scris şi oral. Ulterior, în 2011, acesta a fost modificat, în prezent, luându-se în calcul doar rezultatele obţinute la proba orală. Iniţiativa de modificare aparţine Procuraturii Generale (PG). Consiliera directorului executiv al INJ, Olga Pisarenco, spune că MJ şi CNM au dat aviz la modificarea regulamentului, dar nu şi-au argumentat poziţia, în raport cu PG.
„Nu doar MJ, dar şi CSM au susţinut că ar trebui să fie făcută această medie între note la proba scrisă şi proba orală. PG a dat alt aviz, potrivit căruia ar fi raţional să se ţină cont doar de notele de la proba verbală, aducând argumente în comparaţie cu ceilalţi, care nu şi-au argumentat opinia. Consiliul INJ, când a examinat toate materialele, a decis să menţină procedura”, afirmă consiliera directorului executiv al INJ, Olga Pisarenco.
Bariere în sistemul judiciar
Şi masterandul de la USM Ion Slicari susţine că atât accesul la studiile INJ, cât şi integrarea în sistemul judiciar este dificilă. De aceea, fără relaţii cu persoane din cercuri influente nu prea ai şanse să activezi ca procuror sau judecător.
„La acest moment există anumite bariere în procesul de aplicare la studii la INJ, la numirea în funcţii, pentru că sunt locuri vacante foarte puţine, în special în raioane. În R. Moldova e dificil să devii judecător, dar sperăm că odată cu reforma din Justiţie, odată cu schimbarea mentalităţii prin implementarea proiectelor anticorupţie, situaţia se va schimba în bine”, afirmă Ion Slicari.
Mai puţini studenţi la INJ
Am încercat să aflăm la INJ şi la CSM dacă, într-adevăr, doar prin intermediul persoanelor influente tinerii pot obţine accesul la studii şi integrarea în sistemul judiciar. Reprezentanţii INJ spun că, de fapt, în ultimii ani, cererea de locuri de studii descreşte.
„Anul trecut, expirase termenul de depunere a dosarelor, dar nu erau nici zece candidaţi. Din această cauză, Consiliul INJ a fost nevoit să prelungească termenul de depunere a documentelor. INJ chema candidaţii să vină la studii, dar persoanele care activează în sistemul judecătoresc ziceau că nu are rost să mai studieze, având deja doi ani de vechime în funcţie. Şi anul trecut a fost mare discuţie la această temă. Au fost depuse doar 46 de cereri, la 15 locuri”, susţine şefa Secţiei metodico-didactice şi cercetări INJ, Valeria Şterbeţ.
„Elementul tinereţii nu poate fi şi nicidecum nu este privit ca un impediment pentru accederea în funcţia de judecător, la momentul actual. Personal am susţinut şi susţin tinerii în domeniul respectiv. Eu am stat şi stau pe poziţia că, cu cât mai profesionişti, mai pregătiţi vor fi cei care vin în sistemul judecătoresc, cu atât şi sistemul judecătoresc va fi mai bun”, spune Dumitru Visternicean, membru CSM.
„E foarte bine ca persoanele care absolvesc INJ, fie un an, fie doi, să activeze în calitate de stagiar sau să exercite 50 -30 procente din funcţia de judecător, ca în felul acesta să se încadreze în sistemul dat. Eu sunt de părerea că acelor tineri care au fost numiţi în funcţia de judecător le este greu, dar deocamdată nu avem plângeri pe ei. Am numit în funcţie 24 de judecători tineri, în plus, am mai numit în funcţie 20 de judecători care au avut un anumit stagiu. Până în prezent la CSM nu au parvenit plângeri, ceea ce înseamnă că ei se descurcă cu sarcina pusă în faţa lor”, spune Teodor Cârnaţ, membru al CSM.
Fii de judecători au fost desemnaţi de CSM
Pe 18 septembrie 2014, la şedinţa CSM, au fost desemnaţi cei opt candidaţi la fotoliile de judecător, care de mult timp încercau insistent să-şi facă loc în instanţele de fond. Aceştia sunt fii, fiice şi rudele judecătorilor pensionaţi. În lista candidaţilor este şi Corneliu Creţu, fiul lui Gheorghe Creţu, fostul vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău, învinuit de uciderea lui Sorin Paciu în timpul vânătorii din Pădurea Domnească, din decembrie 2012. Amintim că cei care se văd judecători trebuie să fie licenţiaţi în drept, să posede o vechime în muncă de doi ani în domeniul juridic, şi să absolvească obligatoriu Institutul Naţional al Justiţiei. Studiile sunt acoperite de bugetul statului, iar fiecare bugetar primeşte o bursă, care se egalează cu jumătate din salariul unui judecător, adică peste 5000 de lei.
Diana PAVALEANU
