În Macedonia, când în stradă ies 100 de mii de fermieri, cade Guvernul
În anul 2017, în unul din hipermarketurile din Iași, mi-a căzut privirea pe niște struguri negri. Cu litere mari și frumoase, la categoria soi, era trecută R. Moldova, iar dedesubt, țara de proveniență, era Macedonia. În acel moment, am chicotit în sinea mea, gândindu-mă că este doar o greșeală de ortografie și că, de facto, nu ai cum să aduci struguri „Moldova”, un soi autentic moldovenesc, de la peste o mie de km, când Vama Sculeni este la o aruncătură de băț – nici 30 de km.
La o distanță de câteva luni, mi s-a solicitat un preț la strugurii de masă „Moldova” de la Chișinău, iar eu, entuziasmată, le-am spus că o pot achiziționa cu 75 eurocenți. Reacția celeilalte părți a fost pe măsură – din Macedonia, putem importa struguri de masă „Moldova” cu 48 de eurocenți/kg. Deci, nu era vorba de o greșeală de ortografie, macedonenii ne luau fața și piața cu propriul soi de struguri de masă, care de altfel este unul din puținele produse bune, livrate de știința agricolă din R. Moldova.
Noiembrie 2019 m-a găsit în Macedonia, țară care, acum câțiva ani, era outsider al Europei. Astăzi, are o viziune extrem de clară despre unde vrea sa ajungă. De curând, va intra în NATO, iar statutul de candidat la aderarea UE le permite absorbția de fonduri pentru recuperarea decalajului între ei și țările membre. Cu o populație de doar 2 milioane de oameni și cu doar 30% din terenuri propice pentru agricultură, Macedonia ne dă o lecție serioasă despre voință: cel care vrea, face mai mult decât cel care poate.
Toate acțiunile întreprinse pentru creșterea nivelului de trai și a veniturilor populației au avut drept efect faptul că tinerii, odată plecați, au început să revină acasă, deoarece pe anumite sectoare, se înregistrează venituri salariale de peste 1 000 de euro. Din întreaga populație, 400 de mii de cetățeni sunt antrenați direct sau indirect în agricultură, iar atunci când în stradă ies 100 de mii de fermieri, cade guvernul. În R. Moldova, protestele fermierilor sunt subiecte de știri și motive de controale excesive din partea statului, pentru a-i învăța minte.
Din multitudinea de măsuri de sprijin a sectorului agro-alimentar, cele mai impresionante mi s-au părut plata a câte 4000 de euro per hectar la sădirea livezilor și a viilor, a câte 3 000 de euro pentru mentenanță în următorii 3 ani și a câte 1000 de euro în fiecare an, după intrarea în rod. Astăzi, Ministerul Agriculturii negociază dur cu cel al Finanțelor, ca să găsească soluții pentru majorarea indemnizației pentru start-up-urile tinerilor, de la 10 000 la 20 000 de euro. Statul acoperă 50% din cheltuieli cu primă de asigurare și tot 50% costurile cu certificările ECO conforme UE. La fiecare kg de tutun recoltat și vândut în termen de 30 de zile, producătorilor li se achită 1 euro din fondul de subvenționare. Proiectul de vecinătate al UE IMPART, în mărime de 35 de milioane de euro anual, le permite achiziționarea sistemelor de irigare și antigrindină. Fondul național de subvenționare crește anual, deși agriculturii îi revin doar 11% din PIB.
Ca să stimuleze tradiția oieritului, autoritățile achită salariile oierilor și ale managerilor cooperativelor pentru stimularea cooperării producătorilor.
La Ministerul macedonian al Agriculturii am întâlnit mai multe femei, decât bărbați, iar feminista din mine a zis: unde pune femeia mâna (și mintea) pune și Dumnezeu mila. Acestea mi-au spus că mai au o misiune aparte – cea de sprijinire a emancipării socio-economice a femeilor din spațiul rural. De altfel, politicile elaborate și implementate de ei vin în sprijinul femeilor din mediul rural. În acest an, 100 de femei au obținut granturi în mărime de 5 000 de euro pentru procurarea echipamentului necesar producerii de gemuri, ambalării mierii, producerii de cașcavaluri. Veniturile de până la 16500 de euro nu sunt impozitate. Chiar și așa, agricultorii beneficiază de protecție socială și medicale. Ministerul pe care l-am vizitat are angajați 260 de experți din diverse domenii care se ocupă de programele de extensiune și care mereu sunt la dispoziția agricultorilor pentru a le oferi servicii de consultanță pe domenii agricol, financiar, de marketing, plasare de produs, accesare de piețe externe, fitosanitare.
Federația fermierilor din Macedonia însumează 100 mii de producători. Deși puțini, aceștia constituie o forță de care guvernul se teme. Fermierii sunt parteneri de dialog și nu acceptă relații de vasalitate.
Din Macedonia, am revenit mai tristă și mai disperată. Cândva necăjiți și derutați, astăzi, macedonenii știu ce vor. Ei au înțeles că doar mergând pe calea integrării europene, își vor readuce copiii acasă, vor sta la masa celor educați și înstăriți din UE.
Diana CRUDU
