Ideea de integrare europeană este în pericol?
În ajunul semnării Acordului de Asociere cu UE şi deja la un an după intrarea sa în vigoare, în societate nu încetează controversele: trebuie să ne mişcăm spre Vest sau să păstrăm relaţiile cu Estul? Răspunsul depinde de multe ori nu de cunoaşterea situaţiei, ci de preferinţele politice. Să încercăm totuşi să înţelegem ce s-a schimbat în acest an.
Spre ce tindem?
Argumente în favoarea şi împotriva integrării europene aduc consilierii bălţeni. Astfel, consilierul Vlad Ghiţu (blocul lui Iurie Leancă) este sigur că Acordul de Asociere cu UE este important şi necesar în primul rând pentru Republica Moldova. Este singura şansă de a moderniza ţara noastră, deoarece UE ne oferă nu numai standarde de calitate şi de viaţă, ci şi resurse pentru a face acest lucru. „De exemplu, în Moldova se planifică deschiderea mai multor laboratoare moderne pentru determinarea calităţii produselor alimentare pentru export. Unul dintre ele – la Bălţi, şi în acest scop va fi oferit un grant”, a afirmat Ghiţu.
Consilierul Vasile Dobrogeanu (PL) atrage atenţia asupra potenţialului enorm al pieţei europene, incomparabil mai mare decât cea rusească: „În Europa sunt 550 de milioane de oameni cu o putere de cumpărare foarte mare, în Rusia – 140 de milioane de oameni şi cu o capacitate redusă de cumpărare. În mod clar, balanţa înclină în favoarea Europei”. Cu atât mai mult că Rusia foloseşte problemele integraţioniste şi economice în scopuri politice şi chiar geopolitice prin introducerea embargoului „pentru neascultare”, şi nu din cauza calităţii joase a produselor.
La rândul său, consilierul Alexandru Usatîi (Partidul Socialiştilor) consideră că, în contextul situaţiei geopolitice actuale, trebuie „să ne orientăm mai flexibil şi să nu ocupăm o poziţie extremă”. Iar până la semnarea Acordului trebuia să cântărim riscurile care ne aşteaptă, în special în cazul exportului de produse agricole pe piaţa rusă. Potrivit acestuia, în septembrie 2014 – septembrie 2015, volumul exporturilor de produse agricole în Rusia s-a redus cu 250 de milioane USD, iar volumul total al exporturilor în UE a crescut cu 700 de mii USD. „Dacă împărţim aceste cifre, putem spune că timp de un an de la semnarea Acordului volumul exporturilor s-a redus de 360 de ori. Este un indicator foarte grav, asupra căruia merită să reflectăm. Şi acest lucru a fost previzibil!”, a spus Usatîi.
La întrebarea unde a dispărut această cantitate de produse, deoarece pe piaţa internă nu se observă un exces de fructe şi legume sau scăderea preţurilor, A. Usatîi a răspuns: „Nicăieri. S-a stricat, a putrezit, întrebaţi-i pe producătorii agricoli”. În opinia sa, produsele moldoveneşti nu pot concura cu cele europene, deoarece subvenţiile în agricultură în Europa sunt cu mult mai mari decât la noi.
Euroscepticismul provoacă temeri
Stereotipul „de produsele noastre în Europa nu are nevoie nimeni” este unul dintre cele mai populare printre antreprenorii noştri. Cu toate acestea, preşedintele Clubului oamenilor de afaceri „Manager”, Ivan Banari, consideră că totul este exact invers: piaţa europeană s-a deschis, iar oamenii de afaceri, în mare parte, nu sunt gata să-şi promoveze acolo produsele. În ciuda calităţii excelente şi a preţului competitiv, această calitate a mărfurilor şi serviciilor nu este confirmată prin certificate. „În acest sens, greşeala aparţine structurilor de stat, dar şi asociaţiilor de întreprinzători, care nu au reuşit să prevină o astfel de situaţie. În Moldova certificarea întreprinderilor pentru a corespunde standardelor europene se considera mult timp ca fiind ceva la modă, nu o necesitate. Şi, desigur, acest lucru îl făceau doar întreprinderile care dispuneau de mijloace libere şi cele care aveau în frunte nişte lideri vizionari, cum ar fi SA „Moldagrotehnica”, SRL „Jelibert”, SA „Codru Nord”, a spus Banari.
Veronica Savin, coordonator regional al Institutului de Politici şi Reforme Europene, susţine: „Desigur, este dificil, dar în Acord sunt prevăzuţi 10 ani pentru perioada de adaptare plus asistenţă financiară pentru ca producătorii noştri să se apropie de standardele europene. Oamenii nu ştiu, ei cred că, dacă au semnat astăzi, mâine totul va fi deja închis”.
Întreprinzătorii se tem să rămână fără pieţe de desfacere, iar oamenii simpli au alte temeri. Livia Bolfosu, coordonator de proiecte la Asociaţia „Casmed”, ai cărei voluntari au desfăşurat dezbateri privind integrarea europeană în satele din nordul republicii, spune: „Organizaţia noastră, în principal, lucrează cu persoanele în etate. În virtutea capacităţii lor şi a vârstei, acestea cred în ceea ce văd şi aud la televizor, la radio. Mulţi copii şi nepoţi de-ai lor lucrează în Rusia, oamenii se tem că vor rămâne fără locuri de muncă dacă Moldova se va apropia de UE. Ei se tem că li se va tăia din pensii. Nu prin cifre, ci prin scenete ale teatrului social am arătat cum trăiesc bătrânii în Europa, şi încercăm să le explicăm oamenilor că trebuie să creăm aceleaşi condiţii ca şi în Europa, pentru ca pensionării noştri să trăiască demn”.
Veronica Savin consideră că cele mai multe temeri sunt legate de lipsa de informaţii, dar şi de dezinformare. În consecinţă, oamenii percep informaţia emoţional, fără a lua prea mult în considerare cifrele şi argumentele. „Întreb liceenii şi studenţii: – Unde drumurile sunt mai bune? – În UE. – Unde este mai puţină corupţie, în UE sau în Uniunea Vamală? – În UE. – Unde pensiile şi salariile sunt mai mari? – În UE. Şi tot aşa. Şi ultima întrebare: Ce uniune respectaţi mai mult? Răspuns: Uniunea Vamală. – Dacă astăzi ar fi un referendum, ce aţi alege? – Uniunea Vamală”, se miră de aceste răspunsuri iraţionale Veronica Savin.
Explicaţia a găsit-o într-o grupă rusă dintr-un colegiu din Bălţi. Pe parcursul prelegerii, un student tot intimida moderatorul cu tot felul de sperietori şi niciun argument nu-l putea convinge. La final acesta a rostit o frază care a anulat toate dovezile: „Ce-mi trebuie UE? Rusia o să mă accepte aşa cum sunt. Iar pentru UE trebuie să înveţi bine!”.
Schimbări pozitive
Oricare ar fi opinia adversarilor Acordului, specialiştii confirmă efectele sale benefice asupra economiei Moldovei. În primul rând, afacerile s-au orientat spre alte pieţe. „Până la semnarea Acordului de Asociere, exportul moldovenesc în ţările UE era de 52%, iar în septembrie 2015 el a crescut până la 63%. În CSI – 33%, după semnare – 25%, în alte ţări a fost de 15%, iar acum – de 12%, citează Ion Bodrug, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord. De 5 ori s-au majorat exporturile de struguri şi porumb în ţările Europei, de 8 ori – de prune, de 3 ori – de mere”. Nu mai vorbim de faptul că cetăţenii R. Moldova au posibilitatea să călătorească fără vize în Europa.
Igor Cojocaru, şeful adjunct al Biroului Vamal Bălţi, a citat datele pentru 10 luni ale acestui an în zona de competenţă a Vămii Bălţi: „Volumul total al importurilor din CSI a constituit 15,68 milioane de lei, din ţările Uniunii Europene – 3221 de milioane. În ceea ce priveşte exporturile în CSI, acestea au fost de 298 de milioane de euro, în UE – de 3529 de milioane de euro”. Potrivit lui, în UE se exportă cereale şi produse industriale fabricate, în principal, în Zona Economică Liberă Bălţi, iar în ţările CSI, în cea mai mare parte, se exportă legume şi fructe. Şi aici, într-adevăr, unii indicatori de export au scăzut.
Igor Cojocaru recunoaşte că la început agenţii economici din R. Moldova erau panicaţi, cu toate acestea, „am încercat să-i ajutăm cu perfectarea documentelor necesare pentru livrarea mărfurilor în UE. Oamenii au reuşit. Cele mai multe dificultăţi le aveau cei care exportau numai în ţările CSI”.
Interlocutorii noştri au remarcat şi alte caracteristici pozitive ale Acordului de Asociere pentru afaceri, şi anume noile posibilităţi acordate întreprinderilor mici şi mijlocii, programele şi proiectele sprijinite de UE prin care se poate obţine o calitate mai bună, în conformitate cu standardele europene. „Mulţi dintre ei se folosesc cu succes şi inteligent de această posibilitate. Un exemplu în acest sens este SRL „Polimobil”, SRL „Miracol”, SRL „Gips Biruinţa” din Sângerei”, a spus Ivan Banari, conducătorul Clubului oamenilor de afaceri, care reuneşte peste 70 de întreprinderi din nordul republicii.
Şeful ADR Nord, Ion Bodrug, susţine: producătorii agricoli din regiunea de nord nu numai că au crescut calitatea produselor, dar, de asemenea, au însuşit noi tehnologii de cultivare, „cum să-şi protejeze propriile lor grădini de grindină, cum trebuie irigate ş.a.”.
Schimbări pozitive au avut loc şi în infrastructură – drumuri, reţele de alimentare cu apă şi de canalizare, obiective sociale, renovate sau construite pe bani europeni. Potrivit lui Ion Bodrug, populaţia trebuie informată mai intens despre aceste proiecte, pentru că de multe ori autorităţile locale ascund că asistenţa a fost acordată de UE, pentru a-şi atribui toate meritele în acest sens.
Implementarea Acordului se tărăgănează
Ce împiedică aprecierea deplină a oportunităţilor şi facilităţilor oferite de Acordul de Asociere?
De multe ori este vorba de incapacitatea sau refuzul de a schimba stilul de lucru şi de a implementa norme noi. Astfel, Igor Savin, directorul Centrului de metrologie aplicată şi certificare din Bălţi, consideră că problema nu constă în faptul că standardele din UE, Rusia şi R. Moldova sunt foarte diferite, ci în faptul că nu întotdeauna sunt respectate: „Comerţ cu vecinii putem face oricând. Dar a venit momentul să uităm de timpurile când puteam vinde mărfuri de proastă calitate, când livram produsele într-o cantitate nereglementată şi aşa mai departe. Sper că aceste vremuri au trecut”.
De aceeaşi părere este şi consilierul Vasile Dobrogeanu: „Agenţii economici cunosc toate standardele, dar s-au obişnuit să lucreze pe vechi, la întâmplare sau să-şi rezolve problemele prin mită”. Cu cât mai repede mediul de afaceri îşi va schimba atitudinea şi se va ocupa de problemele de calitate, cu atât mai uşor se va produce adaptarea şi se vor deschide noi beneficii atât pentru producători, cât şi pentru consumatori. Este adevărat, antreprenorii trebuie să se descurce de sine stătător. „Structurile de stat sunt foarte inerte. Cu excepţia Agenţiei de dezvoltare regională, cu greu se va mai găsi altă structură care are o strategie clară şi chibzuită de adaptare a întreprinderilor mici şi mijlocii la noile condiţii, consideră Ivan Banari. Schimbarea frecventă a guvernelor, lipsa de fonduri şi necunoaşterea realităţilor locale face practic imposibil orice fel de ajutor în următoarele 3-5 luni”.
Sub ameninţarea rezilierii
Interlocutorii noştri consideră că instabilitatea politică, lipsa de voinţă politică în implementarea reformelor reprezintă principalul pericol pentru Acordul de Asociere. Ca orice contract, acesta poate fi reziliat în caz de neîndeplinire a condiţiilor de una dintre părţi. Şi va pierde nu Europa, ci R. Moldova. Atât în ceea ce priveşte piaţa de desfacere a produselor sale, cât şi asistenţă financiară.
Pe de altă parte, „Unii politicieni declară că, atunci când vor veni la putere, vor denunţa acest Acord. Ei nu doresc să schimbe ceva în Acord, să adauge, să corecteze, vor doar să anuleze totul… După mine, este un drum spre nicăieri. Moldova nu va deveni niciodată o ţară dezvoltată, dacă vom gândi aşa”, susţine consilierul Vlad Ghiţu.
Se pare că cel mai mare impediment în procesul de integrare europeană vine din partea politicienilor moldoveni: unii cheamă la denunţarea Acordului de Asociere, alţii la sabotarea reformelor.
Marina Bzovaia, Bălţi
