Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Fondul de Rezervă şi calamităţile:…

Fondul de Rezervă şi calamităţile: "Acolo n-o să-mi trebuiască acoperiş, aici mă plouă"

444-sat1Bugetele satelor noastre ajung mizere în raport cu unele sume de bani cheltuite de către autorităţi pentru premii, onorarii, conferinţe sau deplasări. În cazul unor situaţii neprevăzute, primăriile satelor fac faţă cu greu nevoilor şi, de obicei, apelează după ajutor la cei de mai sus. Însă, fie sunt refuzate, fie se întâmplă ca ajutorul să ajungă foarte târziu.

În urma alunecărilor de teren din vara trecută, casa soţilor Ceban din Climăuţii de Jos, Şoldăneşti, e la un pas de a fi înghiţită de pământ. Grădina unde, în primăvară, bătrânii plantaseră cartofi, acum seamănă cu o arătură adâncă, cu brazde enorme, printre care se mai zăresc şi bucăţi din crengile copacilor de pe dealul din spatele gospodăriei. Mormanul de pământ a ajuns până la acoperişul casei, iar riscul că aceasta ar putea fi înghiţită de pământ este mai mult decât evident.

Trecuţi de 80 de ani, bătrânii privesc neputincioşi cum munca lor de o viaţă se pierde. “Vine întruna. Ziua, seara, dimineaţa, dealul vine la vale. Aici n-a fost aşa. Am avut trotuar”, arată mătuşa Maria, ridicând cârja spre mormanul de pământ din spatele casei. Deşi autorităţile le-au cumpărat altă casă, bătrânii vin aici zilnic. Mai strâng câte ceva din jurul casei, însă nu reuşesc să se obişnuiască cu gândul că gospodăria lor rămâne la voia întâmplării.

444-sat2Înghiţiţi de pământ, nesusţinuţi de minister

În situaţii de risc se află cel puţin trei gospodării din vecinătate. În primăvara acestui an, autorităţile locale au solicitat Ministerului Finanţelor să aloce mijloace din Fondul de Rezervă (FR), pentru procurarea a patru case. Solicitarea lor, însă, nu a fost acceptată, iar Primăria Climăuţii de Jos şi Consiliul raional Şoldăneşti au alocat bani doar pentru casa soţilor Ceban. “Deoarece o familie se confrunta cu pericolul cel mai mare, a fost achiziţionată o casă pentru ei. Nu am beneficiat de susţinere financiară de la Guvern. În lipsa acestui ajutor, noi nu ne putem descurca”, explică primarul localităţii, Sergiu Melnic. Şi asta pentru că bugetul primăriei pentru anul 2013 a constituit circa un milion de lei. Bunăoară, acesta este egal cu suma acordată din FR pentru decernarea Premiilor Naţionale (1.200.000 lei).

„Cu frică ne culcăm şi cu frică ne sculăm. Cine ştie, până la urmă, cu ce te poţi alege? Ori asta e putere mare”, spune Maria Rabovol, care are casa situată în zona de risc. La alţi câţiva metri e gospodăria soţilor Costin, a căror casă n-are nici 20 de ani. “În ultima săptămână, s-a mişcat cu vreo doi metri. Ne gândim că poate s-a stopa, ne gândim numai la bine, dar…” ridică din umeri soţii Costin.

444-sat3„În mormânt n-o să am nevoie de acoperiş, aici mă plouă…”

La câteva zeci de kilometri distanţă, locuitorii din Schineni, Soroca, îşi iau acasă foile de ardezie primite ca ajutor din Rezervele Materiale de Stat. În urma ploilor torenţiale din iunie, curent, toate casele din sat au rămas cu acoperişul găurit de grindină. La fel s-a întâmplat şi în alte trei localităţi vecine. Guvernul le-a promis ajutor, însă acesta a venit cu trei luni întârziere. În timp ce unii şi-au permis să schimbe acoperişul, alţii mai stăteau cu foile de ardezie sparte şi după trei luni de la calamitate, iar cei mai mulţi şi-au peticit găurile cu peliculă, spumă din construcţii sau cu smoală.

În ograda Mariei Lichii am zărit un teanc cu peste o sută de foi de ardezie şi acoperişul casei schimbat. Bătrâna spune că şi-a scos rezervele de bani pe care-i avea, deoarece acoperişul fusese distrus în totalitate. “Toate au fost stricate, de pe casă şi de pe sarai… M-am zgârcit, nu mâncam, strângeam bani pentru înmormântare, dar dacă am văzut că mă plouă, am dat toţi banii pe acoperiş. Mă gândesc că, dacă oi muri, m-or îngropa şi fără pomene, acolo n-o să-mi trebuiască acoperiş, aici mă plouă…”, spune bătrâna.

Pentru cele aproape 300 de case din Schinei, din rezervele de stat au fost oferite peste 14 mii de foi de ardezie. Pe lângă aceasta, din Fondul de Rezervă al Guvernului au mai fost alocate 87 mii de lei pentru acoperirea căminului cultural şi a grădiniţei.

444-le-bridgeFondul de Rezervă – pentru erorile justiţiei

Pentru situaţii neprevăzute, în R.Moldova există Fondul de Rezervă. În mare parte, însă, acesta este cheltuit pentru activităţi previzibile, cum ar fi ceremonii, decernări, conferinţe, deplasări ale oficialilor, iar în ultimii ani şi pentru servicii de avocatură.

Raportul pentru ianuarie-septembrie 2013 arată că în această perioadă a fost repartizată jumătate din mărimea totală a fondului – 62 milioane de lei. Cea mai mare alocare s-a făcut pentru acoperirea cheltuielilor legate de pregătirea şi participarea Lotului Naţional la Jocurile Olimpice de Iarnă din 2014 – peste 4 milioane de lei. Tot peste 4 milioane de lei constituie şi costul onorariilor pentru compania străină de avocatură “DLA Piper”. Aceasta a reprezentat R.Moldova într-un litigiu la Centrul Internaţional pentru Soluţionarea Disputelor Investiţionale (ICSID), caz cunoscut sub numele “Le Bridge”. Deşi această dispută a demarat încă în 2011, banii pentru serviciile de avocatură au continuat să fie alocaţi din FR şi în 2013.

Cele peste 18 milioane de lei au fost alocate pentru plata onorariilor companiei de avocatură “DLA Piper”; acoperirea cheltuielilor destinate audierilor şi pentru procedurile de arbitraj. Însă în urma deciziei finale, pronunţată în aprilie curent, R.Moldova ar trebui să mai suporte încă cel puţin 6 milioane de lei în cazul în care magazinul din incinta aeroportului va fi restituit companiei “Le Bridge”, sau 35 de milioane de lei – în caz contrar.

Chiar dacă decizia finală a instanţei a fost pronunţată acum jumătate de an, cele două părţi încă nu au ajuns la o înţelegere. Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, spune că se poartă discuţii cu reprezentanţii companiei, avocata acestora, Zinaida Guţu, ne-a spus că progrese în negocieri nu sunt, chiar dacă poziţia investitorului este foarte clară şi redeschiderea magazinului este opţiunea pentru care se insistă.

Deşi acest gen de alocări corespund regulamentului privind utilizarea FR, Polina Panainte, expertă la Asociaţia pentru Democraţie Participativă, consideră că acoperirea unor cheltuieli atât de mari este contrară bunelor practici de gestionare a FR. “S-ar putea ca aceste cheltuieli să nu fie prevăzute în 2011, când a apărut litigiul, dar o mare problemă reprezintă faptul că acelaşi tip de cheltuieli apare şi în 2013. Ministerul Finanţelor nu a alocat niciun ban pentru această firmă de avocatură”, adaugă experta.

Ministrul Efrim spune că s-a apelat la FR la sugestia Ministerului Finanţelor, şi asta pentru că în Legea bugetului nu este posibil de stabilit sume aproximative, fiindcă nu era certă suma care urma să fie plătită avocaţilor.

Chiar dacă se ştie că R.Moldova se află într-o zonă a calamităţilor naturale spontane, deseori, bugetul destinat situaţiilor excepţionale este consumat pentru plata unor erori judiciare. Bunăoară, în 2012, aproape 1/4 din mărimea FR a fost consumată pentru servicii de consultanţă şi avocatură, iar acest obicei a urmat şi în 2013. În acelaşi timp, datele arată că omul de rând nu prea are acces la banul de rezervă, în timp ce primăriile locale nu pot să ajute cu mare lucru în situaţii critice. Aici apar şi suspiciuni privind utilitatea acestui fond în condiţiile în care în mare parte este cheltuit pe activităţi previzibile şi la discreţia autorităţilor centrale.

zp8497586rq