Filmele în rusă violează drepturile copiilor
Pentru copiii din mediul rural, în special pentru cei care provin din familii social vulnerabile, filmele de la cinematograf sunt o mare descoperire şi minune, în acelaşi timp. Unii nu ajung niciodată să privească un desen animat pe ecran mare, alţii, foarte rar, cu ocazia zilelor de naştere, a vacanţelor sau datorită unor oameni cu inimă mare. Pentru copiii din R. Moldova vorbitori de limbă română, această bucurie este incompletă, deoarece ei contemplă doar imaginile şi sunetele, fără a înţelege şi dialogurile, toate ecranizările fiind traduse doar în rusă.
Vasilică, un băieţel de 4 ani, a vizionat, de curând, primul film din viaţa sa. Şi Mihaela, sora lui de 6 ani, nu ştia ce înseamnă desene animate. Deşi copiii de vârsta lor de câţiva ani sunt fanii veveriţei din filmul animat „Era de gheaţă”, ei abia acum au descoperit peripeţiile haiosul animăluţ, din care nu au înţeles foarte multe deoarece era în rusă, limbă necunoscută lor.
Aceşti doi copii, împreună cu sora lor Mariana, de 15 ani, şi mama lor Raisa, locuiesc la o distanţă de 100 de kilometri de Chişinău, în satul Mânzăteşti, raionul Ungheni. Acesta este cel mai sărac sat dinte cele cinci care fac parte din comuna Hirceşti, iar familia lor este cea mai necăjită din localitate, a spus primarul comunei. Cele patru suflete trăiesc în trei încăperi oferite de Primărie în vechea grădiniţă din localitate. Până de curând, nu au avut lumină electrică, iar de televizor nici vorbă nu putea fi.
La sfârşitul toamnei, voluntarii Fundaţiei „Clipa Siderală”, sensibilizaţi de starea deplorabilă în care se afla locuinţa în care trăieşte familia lui Vasilică, au decis să meargă în localitate şi să le pregătească casa de venirea iernii. În timp ce tinerii au făcut curăţenie, au văruit pereţii şi au dezinfectat spaţiile, copiii au fost duşi la Chişinău pentru a li se face mai multe surprize. Cu această ocazie, au mers şi la Cinematograful „Patria”. Copiii, care erau prima dată în capitală şi prima dată la cinematograf, au avut un şoc cultural. Pe cât de mult au fost impresionaţi, pe atât de mare le-a fost şi decepţia. Le-a plăcut foarte mult ecranul mare şi imaginile colorate, dar nu au înţeles nimic din ceea ce se vorbea. Până atunci, ei nu auziseră nimic în limba rusă. Anastasia, voluntara care s-a ocupat de organizarea distracţiei copiilor în acea zi, nu a prevăzut faptul că filmele sunt dublate în rusă, dar chiar dacă ar fi prevăzut, nu avea altă opţiune, consideră ea.
Avocatul parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului, Tamara Plămădeală, susţine că în astfel de cazuri sunt încălcate drepturile copilului. „Trebuie să ne uităm prin prisma art. 17 din Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului, care prevede ca orice copil să aibă acces la informare din materiale provenind din surse naţionale şi internaţionale, în special cele care urmăresc promovarea bunăstării sale sociale, spirituale şi morale şi a sănătăţii sale fizice şi morale. Astfel, se va ţine seama de nevoile lingvistice ale copiilor autohtoni sau ale celor care aparţin unui grup minoritar”, a declarat avocata. Plămădeală afirmă că, de fapt, Convenţia este obligatorie pentru R. Moldova şi că orice agent economic care activează în domeniul dat trebuie să ţină cont, în mod deosebit, de nevoile copiilor. Soluţia ar fi ca acelaşi film să fie difuzat şi în română, şi în rusă. Problema este că la noi nu se ştie despre Convenţie şi astfel sunt încălcate drepturile copilului în mod inconştient, a conchis avocatul copilului.
În România, toate filmele străine sunt subtitrate şi doar cele pentru copii sunt dublate în română. În R. Moldova, toate peliculele, inclusiv cele pentru copii, sunt dublate în rusă.
T.E.
