Elevi într-o ţară străină
Acum trei zile Vanessa Moloman a mers pentru prima dată la şcoală. În altă ţară decât cea unde s-a născut. Noua viaţă departe de casă înseamnă noi prieteni, o altă limbă şi o nouă şcoală, una în care nu mai înveţi operele lui Eminescu, Rebreanu sau Sadoveanu, ci ale unor autori străini culturii naţionale.
Vanessa a aşteptat cu nerăbdare să înceapă şcoala din Biella, un orăşel la poalele munţilor din Italia, cu 45 de mii de locuitori. Înainte de asta însă a frecventat grădiniţa. „Maestra, educatoarea de la grădiniţă, nu şi-a permis niciodată să ridice vocea la copii sau să le spună că nu fac ceva corect. Pe fiecare copil îl iubeşte şi îl apreciază la fel”, spune mama Vanessei, Lilia Moloman. Vanessa urmează să înveţe într-o clasă cu 17 elevi.
Emoţionată, Vanessa şi-a pregătit uniforma pentru şcoală şi rucsacul, iar la 14 septembrie a ieşit mândră din casă pentru a merge prima oară la şcoală. “La ora opt eram deja în sala de clasă şi împreună cu părinţii, am făcut cunoştinţă cu învăţătoarea. Ea ne-a făcut o excursie prin şcoală şi ne-a explicat cum trebuie să ne pregătim manualele şi caietele pentru lecţii. Tot învăţătoarea ne-a zis că temele pentru acasă le vom pregăti în clasă, iar manualele nu va trebui să le luăm cu noi acasă, ceea ce a fost o bucurie pentru mine. Părinţii au revenit apoi la ora 12:40 şi m-au luat de la ore. Prima zi de şcoală a fost extraordinară şi nu am obosit toată ziua să-i povestesc mamei ce bine a fost”, povesteşte fetiţa de doar şase ani. După spusele ei, şcoala din Italia începe fără careu sau flori, ceea ce e mult mai potrivit şi nu stresează elevii.
Şcoala în care învaţă Vanessa este o veche clădire istorică, păstrată impecabil în timp. „Clasele nu sunt aşa reparate ca cele din Moldova, iar administraţia instituţiei nu cere de la părinţi nici un ban, doar şapte euro anual pentru asigurare şi atât”, spune mama Veneseei.
Şi sora sa, Laura, de 12 ani, a început de curând şcoala, însă al doilea an de când este în această ţară. Spune că aici a învăţat să adore şcoala: „La şcoala precedentă aveam un program supraîncărcat, eram agitată şi îngrijorată că nu voi reuşi, chiar dacă îmi pregăteam temele pentru acasă şi până la ora 10 seara. Din acest motiv am avut probleme cu vederea şi cu tensiunea arterială. Aici, în Italia, lucrez mai mult în clasă decât acasă, sunt mai calmă şi am devenit mai sigură pe cunoştinţele şi capacităţile mele”. Anterior, Laura a învăţat la Liceul „Mihai Viteazul” din Chişinău, iar colegii, lecţiile de limba română şi poeziile sunt lucrurile care îi lipsesc în Italia. „Îmi place să învăţ poezii şi să le recit frumos. Aici însă nu ne dau să învăţăm poezii pe de rost”, spune Laura.
Potrivit directoarei Liceului „Mihai Viteazul”, Nelly Berezovschi, în anul de învăţământ 2014—2015 au părăsit instituţia 26 de elevi. Aceştia au ales să înveţe în Germania, Italia, Franţa, Canada şi România. „Cifra de 26 poate părea una mică pentru un liceu cu 1500 de elevi, dar este vorba de o clasă întreagă. Paradoxul e că pleacă elevi dintre cei mai buni, ceea ce e o pierdere pentru instituţie”, a menţionat directoarea. Pentru comparaţie, în anul precedent de studii au plecat 17 elevi, iar în 2012 – tocmai 30 de elevi. Totodată, de curând au plecat în Italia şi Franţa doi profesori tineri.
Lilia Moloman: „Am ales o şcoală europeană pentru a asigura viitorul copiilor”
Părinţii, care au emigrat pentru binele copiilor, au ales ca fetele lor să înveţe într-o şcoală europeană pentru că au găsit acolo mai puţină birocraţie şi corupţie. „Înscrierea la şcoală se face online, iar copilul nu trece niciun fel de testare. Nu am avut nicio piedică de a înscrie copiii la şcoală, chiar dacă am venit în luna iulie şi fetele nu cunoşteau limba italiană. Aici sunt create toate condiţiile pentru ca copiii imigranţi să se integreze uşor în şcoli: fiecare elev are un profesor suplinitor şi un program creat special pentru el, bazat pe cunoştinţele fiecăruia. Fiecare şcoală are propria bază de date, unde fiecare părinte poate urmări succesele propriului copil, iar în şcoală părintele poate intra doar la şedinţe. Lăsăm în fiecare dimineaţă copilul la poartă şi tot de la poartă îl luăm. Am ales o şcoala europeană pentru a asigura viitorul copiilor. Ne dorim să facă facultatea într-o ţară europeana şi e spre binele lor să se integreze la această vârstă fragedă”, spune Lilia Moloman, mama celor două eleve.
Înainte de a emigra, atât Lilia, cât şi soţul ei aveau un serviciu care îi mulţumea şi era bine plătit. Asta însă nu i-a împiedicat să ia totul de la capăt. „Acum fac şi eu şcoala în rând cu copiii, iar soţul profesează aceeaşi meserie ca şi în Moldova, doar cu un salariu mai avantajos”, se destăinuie mama celor două fete, originară din oraşul Chişinău.
Potrivit şefei Direcţiei generale educaţie, tineret şi sport (DGETS) a Consiliului Municipal Chişinău, Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, de la 1 ianuarie 2015 până în prezent din municipiul Chişinău au plecat peste hotare 1158 de copii de vârstă şcolară.
Departe de Republica Moldova aleg să înveţe nu doar elevii din capitală, dar şi cei din raioanele ţării. Astfel, 10 şcoli din raionul Hânceşti nu au nicio clasă de-a întâia pentru anul de studii 2015—2016. Potrivit Direcţiei raionale de învăţământ, în comuna Cărpineni, din cele trei instituţii de învăţământ, doar la Liceul ”Ştefan Holban” au fost create două clase I. Aceeaşi situaţie poate fi întâlnită şi în şcolile din satele Nemţeni, Drăguşenii Noi, Logăneşti, Secăreni, Fârlădeni, Sărata-Mereşeni etc. Doar în anul de învăţământ 2014—2015 de la gimnaziul din satul Logăneşti au plecat să înveţe peste hotare 16 elevi.
Peste 10 mii de elevi şi-au părăsit şcolile în ultimii nouă ani
Numărul elevilor a scăzut de două ori în ultimii 15 ani, întrucât părinţii stabiliţi peste hotare îşi iau cu ei odraslele. Cei mai mulţi elevi plecaţi din Moldova au vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani, iar destinaţiile principale sunt Federaţia Rusă, Ucraina, SUA, Canada şi Germania. Doar în anul 2014, din ţară au emigrat 414 copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 19 ani, dintre care 105 în Ucraina, 91 în SUA şi 75 în Rusia, arată datele Biroului Naţional de Statistică. Totodată, din 2006 şi până în prezent, din Republica Moldova au plecat peste 10 mii de elevi, dintre care nouă mii de copii doar din municipiul Chişinău.
Anişoara Bucşanu are 15 ani şi învaţă în oraşul Bures-sur-Yvette din Franţa. Este în primul an de liceu, şi a reuşit să câştige deja admiraţia colegilor şi a profesorilor, care o motivează să devină o elevă eminentă. „Am locuit aproape 14 ani în Moldova doar cu surorile şi bunicii mei, părinţii fiind plecaţi în lumea mare pentru a ne oferi un viitor mai bun. De când eram mică visam să vizitez Franţa, însă atunci când am ajuns, în septembrie 2013, mi-am dat seama că nu totul e aşa cum am visat. Mi-a fost greu. Am lăsat în urma mea prietenii şi casa unde am copilărit în schimbul unui început, care a însemnat o clasă unde nu cunoşti pe nimeni şi o limbă mai degrabă străină”, povesteşte Anişoara.
Cea mai grea provocare pentru această elevă a fost limba franceză, pe care a trebuit să o înveţe de la alfabet. Eforturile însă i-au fost răsplătite cu note mari şi aprecieri din partea profesorilor. „La început profesorii mă prezentau drept un exemplu pentru ceilalţi elevi, zicând: «Această fată care abia a venit în Franţa şi nu cunoaşte foarte bine franceza are note mai bune decât majoritatea dintre voi», iar acest lucru m-a încurajat să reuşesc ceea ce mi-am propus. Toate aceste experienţe prin care am trecut m-au făcut mai puternică, iar pe viitor voi şti deja cum să fac faţă schimbărilor”. Astăzi Anişoara continuă să fie un model pentru colegii săi, ia lecţii de pian şi recuperează timpul pierdut alături de părinţi, care i-au fost departe atâţia ani. Anterior, Anişoara a învăţat la Liceul „George Meniuc” din oraşul Chişinău, care este frecventat de 819 elevi.
Anişoara e una din cele cinci surori ale familiei Bucşanu din comuna Ghidighici. Din toate cinci, doar una dintre fete a rămas acasă, în Moldova. Victoriţa împlineşte în curând 22 de ani şi a decis să-şi urmeze sufletul-pereche şi să-şi întemeieze aici o familie. „Părinţii au plecat să muncească peste hotare încă atunci când eram mici, pentru a ne putea întreţine. Fiind cea mai mică dintre fete, Anişoara avea nevoie să crească alături de părinţi şi merita să aibă un viitor mai bun decât în ţară. Chiar dacă nu ştia limba, ea a învăţat-o şi a ajuns una din cele mai bune eleve din clasă. Am reuşit să facem faţă distanţei: una din surori învaţă la Paris, alta în Danemarca, iar skype-ul a devenit un bun prieten care ne uneşte”, povesteşte Victoriţa Vitu. Sora ei, Anişoara, spune că distanţa a învăţat-o să iubească mai mult Moldova, cu bune şi cu rele, deoarece este ţara în care s-a născut şi care i-a pus bazele.
Potrivit Tamarei Curtescu, şefa Secţiei management preuniversitar a DGETS, elevii din capitală pleacă într-o măsură egală din instituţiile de învăţământ din Chişinău, iar acest fenomen este caracteristic preponderent instituţiilor de învăţământ cu predare în limba rusă. Elevii din municipiul Chişinău aleg ca ţară de studii state europene precum Franţa sau Italia şi mai puţin Irlanda sau Ucraina. Pleacă elevii ai căror părinţi sunt bine şcoliţi şi cu o carieră în spate, iar faptul că mai mulţi provin din instituţiile cu predare în limba rusă nu are nicio legătură cu identitatea naţională.
Faptul că din liceele cu predare în limba rusă pleacă cei mai mulţi elevi a fost confirmat chiar de conducerea acestor instituţii. Astfel, de la Liceul Teoretic „Alexandr Puşkin” au plecat 30 de elevi în ultimul an, majoritatea alegând ca destinaţie Federaţia Rusă, Ucraina, SUA şi Canada, ne spune directoarea Oxana Abramova. Totodată, 18 elevi au plecat să înveţe peste hotare în anul de învăţământ 2014–2015 de la Liceul „Dimitrie Cantemir” din capitală. Aceştia, potrivit directorului adjunct Veronica Roşcovan, merg să înveţe în Rusia, Ucraina, Canada şi chiar în Emiratele Unite.
În Republica Moldova există 1347 de instituţii de învăţământ primar şi secundar general, în care îşi fac studiile circa 341 mii de elevi, cu 74 de mii mai puţin decât în anul de studii 2009-2010, arată datele Biroului Naţional de Statistică.
Ana-Maria Veveriţa
