Corupţia, conflictele de interese şi politizarea instituţiilor statului

Angajaţii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) par cei mai dispuşi să raporteze un caz de corupţie. La polul opus sunt funcţionarii din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, care, în marea lor majoritate, ar evita să facă acest lucru. În altă ordine de idei, jumătate dintre angajaţii Ministerului Mediului, intervievaţi, au afirmat că se simte politizarea instituţiei în care lucrează.

Transparency International (TI) Moldova a prezentat la 28 martie 2014 rezultatele sondajului de opinie al funcţionarilor publici din 21 de autorităţi publice centrale (APC) privind implementarea politicilor anticorupţie. Scopul sondajului a fost de a analiza modul în care APC aplică un şir de politici anticorupţie, inclusiv tratarea conflictelor de interese, promovarea conduitei etice, promovarea merituoasă a cadrelor sau funcţionarea sistemului de petiţionare. Sondajul a fost realizat în cadrul proiectului „Angajarea societăţii civile în monitorizarea politicii conflictului de interese”, finanţat de Comisia Europeană.

769 de persoane intervievate

În cadrul sondajului a fost analizat nivelul de familiarizare a angajaţilor APC cu prevederile cadrului legal din domeniu, în speţă, Legea cu privire la conflictul de interese şi Legea privind codul de conduită a funcţionarului public, dar şi practica declarării intereselor personale şi a situaţiilor de conflict de interese (CI), opiniile respondenţilor privind subdiviziunile cu risc sporit de apariţie a CI, obiectivitatea şi transparenţa procesului de angajare/promovare a cadrelor, existenţa corupţiei în instituţie şi disponibilitatea de a denunţa actele de corupţie sau existenţa unor politici incorecte în activitatea autorităţilor.

De asemenea, având în vedere efectuarea de către TI-Moldova a sondajelor ce ţin de aplicarea politicii de tratare a CI în anii precedenţi, au fost analizate schimbările în implementarea acestei politici. Drept bază pentru intervievare a servit un chestionar care le-a oferit respondenţilor posibilitatea să aleagă varianta corectă a răspunsului din mai multe opţiuni, precum şi să-şi expună opiniile/sugestiile privind politicile anticorupţie aplicate. Sondajul a fost realizat în noiembrie decembrie 2013, fiind intervievate 769 de persoane, sau circa 30 la sută din totalul angajaţilor autorităţilor enunţate.

Diferenţa dintre conflictul de interese şi corupţie

TI Moldova a constatat că rezultatele sondajului arată atât momente pozitive, cât şi nereguli în aplicarea politicilor anticorupţie. Astfel, se constată o tendinţă pozitivă în familiarizarea funcţionarilor cu prevederile cadrului legal privind tratarea conflictelor de interese. Marea majoritate a respondenţilor au indicat varianta corectă a noţiunii de conflict de interese, menţionând corect că funcţionarii nu sunt în drept să ia decizii în situaţii de CI şi considerând inacceptabilă încălcarea restricţiilor şi interdicţiilor. Ponderea celor care au indicat corect răspunderea pentru nedepunerea declaraţiilor de interese personale, neraportarea CI, falsul în declaraţii este joasă, dar a crescut comparativ cu 2012, inclusiv graţie mediatizării sancţiunilor aplicate de Comisia Naţională de Integritate (CNI) în 2013, menţionează TI Moldova.

Cu toate acestea, ca şi în anii precedenţi, se menţine o interpretare negativă a noţiunii de interes personal, majoritatea respondenţilor invocând în calitate de exemple de interese personale cazuri de încălcare a restricţiilor şi incompatibilităţilor, situaţii de CI, precum şi eventuale cazuri de corupţie. Totodată, ponderea respondenţilor care confundă CI cu corupţia rămâne înaltă, mai constată organizaţia.

Tot mai mulţi depun declaraţiile de interes personal

Conform informaţiilor sondajului, se atestă mai multe momente pozitive în practica depunerii declaraţiilor de interese personale. Marea majoritate a respondenţilor (84%) au remarcat că au depus în 2013 declaraţii de interese personale, ponderea lor sporind considerabil faţă de 2012. Aproape 80% dintre respondenţi susţin că au depus declaraţiile persoanei responsabile de colectarea lor. Cea mai mare parte a celor care au depus declaraţii de interese remarcă că au primit un document care atestă depunerea declaraţiei (78%) şi au semnat în registrul declaraţiilor (77%), ponderea acestora crescând considerabil comparativ cu 2012. Totuşi, o parte importantă a respondenţilor confundă declaraţiile de interese personale cu cele de venituri şi proprietate, constată TI Moldova.

Rezultatele sondajului mai arată că autorităţile publice nu acordă suficientă atenţie tratării conflictelor de interese. Or, aproape 40% dintre respondenţi remarcă că în fişa lor de post nu sunt cerinţe privind obligativitatea declarării intereselor personale şi a CI, marea majoritate a respondenţilor (88%) au remarcat că nu au declarat situaţii de CI în 2013, iar cei care le-au declarat au remarcat printre problemele de raportare „neclaritate în textul declaraţiei”, „probleme de completare a formularului”, „ceea ce permite să conchidem că respondenţii confundă raportarea CI cu depunerea declaraţiilor de interese”, remarcă TI Moldova.

33% au remarcat promovarea şi premierea nemeritată

„Deşi legislaţia stabileşte restricţii de postangajare, circa 74% dintre respondenţi susţin că nu există atare restricţii pentru colaboratorii instituţiei, iar din cele exemplificate de ceilalţi respondenţi putem conchide că aceştia, de regulă, nu sunt familiarizaţi cu asemenea restricţii”, remarcă TI Moldova. Respondenţii au indicat printre subdiviziunile cu risc sporit de apariţie a CI conducerea autorităţilor, direcţiile economie şi finanţe şi direcţiile juridice. Sondajul arată că se menţine o tendinţă de îmbunătăţire a situaţiei privind managementul de personal, cu toate acestea, există mai multe probleme în acest sens.

În altă ordine de idei, 28% dintre respondenţi consideră că procedura de evaluare a cadrelor nu este obiectivă şi transparentă, 33% dintre respondenţi susţin că în instituţie au loc cazuri de angajare graţie relaţiilor de rudenie şi amiciţie, 31% dintre respondenţi remarcă existenţa cazurilor de promovare şi premiere nemeritată a angajaţilor, 22% dintre respondenţi consideră că în instituţie au loc cazuri în care angajaţii utilizează funcţia de serviciu în scopuri personale, iar cca 14% dintre respondenţi au remarcat existenţa unor politici incorecte, reproşând, de regulă, salarizarea insuficientă, dotarea nesatisfăcătoare cu echipamente şi probleme în politica de cadre.

Ofiţerii anticorupţie, primii la demascat corupţia

Conform datelor sondajului, 29% dintre respondenţi susţin că în instituţia în care activează există corupţie, ponderea acestora reducându-se cu 13% comparativ cu 2012. Cea mai mare parte dintre cei care consideră că în instituţie există corupţie au remarcat că în ultimele 12 luni aceasta s-a diminuat (42%). Aproximativ 2/3 dintre respondenţi sunt dispuşi să denunţe cazurile de corupţie, totuşi ponderea lor s-a redus comparativ cu 2012.

Angajaţii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) par cei mai dispuşi să raporteze un caz de corupţie. 93% dintre cei intervievaţi au răspuns că ar face acest lucru. La polul opus sunt funcţionarii din cadrul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, care, în marea lor majoritate, ar evita să facă acest lucru. Doar 10% dintre ei au răspuns afirmativ. În altă ordine de idei, jumătate dintre angajaţii Ministerului Mediului, intervievaţi de TI Moldova, au afirmat că se simte politizarea instituţiei în care lucrează. La polul opus sunt angajaţii Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi cei ai Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Doar 17% dintre intervievaţi au indicat că instituţia în care lucrează este politizată.

Propuneri pentru instituţii fără corupţie

TI Moldova a întocmit şi mai multe propuneri pentru autorităţile statului. Astfel, pentru depăşirea problemelor, s-a recomandat familiarizarea continuă a angajaţilor cu prevederile cadrului legal de tratare a conflictelor de interese, accentuând aspectele ce ţin de interese personale, incompatibilităţi şi restricţii, inclusiv de postangajare şi raportarea conflictelor de interese, atenţionarea angajaţilor relativ la obligativitatea raportării conflictelor de interese, dar şi elaborarea unui ghid privind raportarea, documentarea şi soluţionarea conflictelor de interese şi aplicarea acestuia.

Totodată, consolidarea de către APC a capacităţilor de monitorizare internă a respectării restricţiilor şi incompatibilităţilor, raportării conflictelor de interese, cu antrenarea în acest proces a structurilor de securitate şi audit intern, atragerea atenţiei asupra situaţiilor de conflict de interese invocate de respondenţi, luarea în considerare a opiniilor respondenţilor privind politicile incorecte promovate în APC şi propunerile de îmbunătăţire

a climatului de lucru, dar şi transparentizarea procedurilor de angajare, evaluare, promovare şi premiere a personalului prin informarea angajaţilor despre conţinutul şi respectarea acestor proceduri ar reduce riscul corupţiei din instituţiile statului, în opinia celor de la TI Moldova.

V.M.