„CIVIC FEST aduce un suflu nou, energie şi entuziasm pentru cei care lucrează spre binele comunităţilor lor”
Interviu cu Sorin Mereacre, preşedintele Fundaţiei Est-Europene
— Dle Mereacre, care a fost cea mai recentă acţiune la care aţi participat în calitate de voluntar?
— Am participat la Caravana Auto pentru Informare Europeană. Împreună cu mai mulţi colegi, reprezentanţi ai societăţii civile, membri ai Platformei Civice „Pentru Europa”, am mers într-un tur auto cu maşina personală din Chişinău până la Bălţi pentru a vorbi cu oamenii din mai multe localităţi despre UE.
Am vorbit despre beneficiile asocierii R. Moldova cu UE. Am discutat cu oamenii, am împărţit materiale informative despre UE şi am răspuns la întrebările cetăţenilor despre relaţia Moldovei cu Uniunea Europeană.
— Care este cel mai important proiect pe care l-aţi realizat în acest an împreună cu fundaţia pe care o reprezentaţi?
— Fundaţia pe care o reprezint susţine un număr mare de proiecte şi toate sunt importante pentru mine. Pe parcursul ultimului an ne-am axat pe proiecte care promovează un proces electoral echitabil, accesibil pentru persoanele cu dizabilităţi, modificarea legislaţiei şi crearea condiţiilor pentru ca egalitatea de gen să devină o realitate în R. Moldova. De asemenea, am susţinut iniţiative de implicare a tinerilor în soluţionarea problemelor din comunităţile locale, proiecte comune de mobilizare comunitară dintre organizaţiile neguvernamentale de pe ambele maluri ale râului Nistru, instruiri pentru cadrele didactice şi alte activităţi la care ţinem foarte mult.
— Care sunt acţiunile desfăşurate de ONG-uri în care aţi observat o implicare comunitară substanţială, în R. Moldova?
— În ce priveşte activitatea Fundaţiei Est-Europene, aceste acţiuni ţin de mobilizarea comunităţilor locale în cadrul proiectului „Punţi de Comunicare” care a contribuit la consolidarea legăturilor între ONG-uri, mediul de afaceri şi mass-media de pe ambele maluri ale râului Nistru. La fel, menţionez şi implicarea tinerilor din comunităţile rurale, în care realizăm de mai mulţi ani proiectul Fondul Tinerilor, precum şi iniţiative la nivel local de antreprenoriat social.
— În ultima vreme am asistat la implicarea tot mai substanţială a femeilor în procesul decizional în medii accesibile până recent doar bărbaţilor. Care sunt următorii paşi pe care-i avem de făcut, astfel încât să promovăm cu maximum de eficienţă egalitatea de şanse în bază de gen?
— Fiind un promotor activ al egalităţii de gen, Fundaţia Est-Europeană, împreună cu alte organizaţii ale societăţii civile, a contribuit la elaborarea recomandărilor în acest domeniu pentru programul Guvernului 2015-2018.
Am identificat cinci domenii prioritare de intervenţie pentru a asigura egalitatea de facto dintre femei şi bărbaţi: (i) instituirea cotei minime de reprezentare de 40% pentru femei şi bărbaţi în Parlament şi Guvern; (ii) îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei faţă de femei şi aderarea la Convenţia de la Istanbul; (iii) Adoptarea măsurilor pro-active pentru a asigura femeilor şi bărbaţilor oportunităţi egale de încadrare în câmpul muncii, inclusiv prin introducerea concediului paternal de 14 zile achitat din fonduri publice, re-deschiderea creşelor; (iv) Elaborarea şi implementarea unor politici de dezvoltare a antreprenorialului feminin; (v) întărirea cadrului instituţional pentru asigurarea egalităţii de gen, inclusiv prin reinstituirea unităţilor de gen, abilitarea Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii cu atribuţia de aplicare a sancţiunilor pentru faptele de discriminare.
În opinia noastră, aceştia ar fi paşii concreţi pe care ar trebui să-i facă guvernarea, cu suportul societăţii civile, ca să promovăm cu maximă eficienţă egalitatea de şanse în bază de gen.
— Ce ţară europeană ar putea servi Moldovei un exemplu accesibil de urmat, din perspectiva egalităţii de şanse în bază de gen?
— Suedia, Franţa, Belgia, Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania, Grecia şi Irlanda sunt exemple elocvente. În Suedia bărbaţii au posibilitatea să beneficieze de concediu de îngrijire a copilului timp de 2 luni, achitat din fondurile publice. Concediul paternal stimulează implicarea bărbaţilor în procesul de îngrijire a copilului, contribuind la eliminarea stereotipurilor patriarhale privind rolul femeilor şi al bărbaţilor în societate. De asemenea, în Suedia, familiile în care părinţii fac uz echilibrat de concediul de îngrijire a copilului beneficiază de facilităţi fiscale.
În Franţa şi alte şapte ţări europene au fost instituite măsuri speciale (temporare) pentru asigurarea reprezentării echitabile a femeilor în forurile legislative. Astfel, cotele de gen în ţările respective au contribuit eficient la creşterea rapidă a reprezentării femeilor în politică şi la un proces comprehensiv de includere a femeilor în instituţiile politice dominate de bărbaţi.
— Vă rog să numiţi trei proiecte de antreprenoriat social din Moldova care vă inspiră.
— Într-adevăr, inclusiv prin eforturile Fundaţiei Est-Europene, putem spune că şi în Republica Moldova sunt exemple de antreprenoriat social care inspiră. Iată trei dintre ele:
a) Salonul de masaj şi terapie manuală ”San-Tao” din Bălţi, care este gestionat de Asociaţia Femeilor de Afaceri din localitate şi care în acest moment oferă locuri de muncă în calitate de maseur pentru şapte persoane cu dizabilităţi de vedere.
b) Întreprinderea socială ”Floare de cireş” din satul Răzeni, raionul Ialoveni, care oferă servicii de catering. Este, probabil, unul dintre cele mai cunoscute exemple de antreprenoriat social din ţară. Aş vrea doar să adaug că admir entuziasmul tinerilor din această organizaţie, care, graţie suportului FEE, au reuşit să extindă gama serviciilor întreprinderii. Acum aceştia îşi cresc singuri legumele necesare pentru prepararea bucatelor în cele două sere care au fost construite recent.
c) O iniţiativă relativ recentă, dar faţă de care împărtăşesc un optimism aparte, este salina gestionată de Centrul de Reabilitare şi Consultanţă ”OSORŢ” din Tiraspol. Centrul oferă asistenţă persoanelor cu dizabilităţi, astfel că această salină artificială vine ca o completare eficientă la serviciile oferite de acest centru.
— Consideraţi că mediul rural este propice antreprenoriatului social în Moldova?
— Cred că atât la sat cât şi la oraş antreprenoriatul social are un potenţial de dezvoltare foarte mare. Mai curând ar fi vorba despre oameni cu iniţiativă, fără de care orice idee de afacere nu poate fi concepută şi realizată cu succes. O altă precondiţie pentru lansarea unei întreprinderi sociale este susţinerea comunităţii şi, în primul rând, a administraţiei publice locale.
Antreprenoriatul social este o formă de business foarte necesară R. Moldova. Lansarea acestor afaceri ar fi mult mai facilă în cazul în care autorităţile centrale şi locale ar oferi mai mult sprijin pentru astfel de iniţiative.
— Ce credeţi despre utilitatea evenimentului anual Civic Fest pentru ONG-uri, dar şi pentru societatea civilă?
— Festivalul societăţii civile Civic Fest reprezintă o platformă de comunicare şi schimb de experienţă, unde ONG-urile şi grupurile de iniţiativă împărtăşesc realizările şi proiectele de succes, iar cei interesaţi învaţă cum să mobilizeze comunităţile şi cum să colecteze fonduri.
Acest eveniment aduce un suflu nou, energie şi entuziasm pentru cei care zi de zi lucrează pentru binele comunităţilor lor.
— Ce vă doriţi să vedeţi nou la ediţiile viitoare ale Civic Fest?
— Vreau să văd mai multe idei originale şi proiecte inedite ale organizaţiilor neguvernamentale. Aş dori să existe mai multe iniţiative cu rezultate concrete, care contribuie la sporirea bunăstării cetăţenilor datorită parteneriatului dintre organizaţiile societăţii civile şi autorităţi.
Îmi doresc ca în fiecare an Civic Fest să promoveze spiritul activităţii civice şi să celebreze impactul pozitiv al reformelor în educaţie, justiţie şi economie.
Cea de-a treia ediţie a Festivalului Internaţional „CIVIC FEST: Moldova pentru cetăţeni” va avea loc în zilele de 24-26 septembrie 2015. ZdG, alături de alte instituţii, este partener media al evenimentului.
