Cetăţeni moldoveni maltrataţi în penitenciarele din Federaţia Rusă

Doi tineri din R. Moldova, în vârstă de 21 şi 30 de ani, reţinuţi în Krasnodar pentru deţinere de droguri, sunt ţinuţi în arest în Federaţia Rusă de mai mult de 18 luni, încălcându-se termenul limită pentru detenţia preventivă, prevăzut de legislaţie. Potrivit avocaţilor din R. Moldova, tinerilor le-a fost neglijat dreptul la un traducător, au fost bătuţi, torturaţi, iar din cauza stării grave de sănătate unul dintre suspecţi nu a putut fi prezent la şedinţele de judecată. Recent, prima instanţă din Rusia i-a condamnat la 9 ani de închisoare.

În 2015, Vitalie Danu şi Victor Melnic, originari din Călăraşi, au plecat la muncă la Moscova. După două luni de muncă în construcţii, un cunoscut le-ar fi propus să plece la Krasnodar. Pe 13 august 2015, seara, cei doi cetăţeni moldoveni au fost reţinuţi de poliţişti. Vitalie Danu a fost reţinut în timp ce se afla cu automobilul la o staţie de vulcanizare. Potrivit organizaţiei Anti-Drog, în automobil a fost găsită o geantă cu 350 g de heroină. Cei care l-au reţinut au contactat ultimul număr din registrul telefonic al lui Vitalie, ajungând astfel la Victor Melnic, care a şi fost luat în plină stradă. Au urmat cercetări la locul de trai al acestora, după care au fost plasaţi în penitenciar.

Torturaţi până la patul de spital

În noaptea de 4 februarie 2016, Victor Melnic a fost transferat în altă celulă decât cea în care era deţinut din momentul plasării în izolator. Acolo, a fost ameninţat cu agresiune sexuală şi a fost supus violenţei fizice şi psihice de trei persoane. Reclamantul a fost forţat să rescrie un text cu propria mână şi să-l semneze. Textul, scris în rusă, presupunea refuzarea serviciilor translatorului. Avocaţii spun că Victor Melnic nu ar fi înţeles conţinutul, dar, sub presiune, l-a copiat şi a semnat.

Tot în acea noapte, a fost maltratat şi Vitalie Danu, după care a fost transferat în aceeaşi celulă. Acesta a fost forţat să semneze acelaşi document prin care refuza serviciile unui translator. Totodată, a fost obligat să semneze un contract de vânzare-cumpărare a propriului automobil. Ambele documente erau redactate în rusă. Deşi Vitalie Danu se afla în stare gravă, angajaţii penitenciarului, în loc să-l ducă la spital, l-au transferat în celulă.

Abia în noaptea de 6 februarie 2016, acesta a fost internat în cabinetul medical al izolatorului, fără a i se acorda ajutor medical. Ulterior, peste câteva zile, Vitalie Danu a fost operat de urgenţă la organele genitale. Danu se afla în stare gravă, fără o îngrijire medicală postoperatorie, fiind transferat înapoi în celulă. În urma expertizei medicale s-a constatat că, în timpul efectuării intervenţiei chirurgicale şi după operaţie, acesta a fost infectat cu hepatita C. Starea de sănătate a tânărului continua să se agraveze, fapt ce a determinat spitalizarea acestuia pe mai mult de un an. La 24 august 2017, a fost supus altei intervenţii chirurgicale.

Conform ultimei expertize medicale, Vitalie Danu suferă de osteocondroză a coloanei vertebrale și alte maladii dobândite în penitenciar.

Avocaţi din oficiu, detenţie preventivă prelungită

La 19 februarie 2016, la 15 zile după incident, Procuratura Krasnodar a pornit o cauză penală pe faptul maltratării cetăţenilor moldoveni. Victimele nu au fost implicate în anchetarea cazului, nefiind informate despre deciziile adoptate, informează avocatul din R. Moldova, Andrei Briceac. Instanţa de judecată a prelungit măsura preventivă în privinţa lui Vitalie Danu şi după 6 februarie 2016, în pofida stării grave de sănătate şi necesităţi de spitalizare a acestuia într-o instituţie medicală. Or, judecătorul constatase că Danu nu beneficiază de îngrijire medicală adecvată în instituţia penitenciară, starea sa de sănătate rămânând gravă timp îndelungat. „Din august 2015, momentul reţinerii, până în prezent, cei doi sunt în detenţie preventivă. Detenţia preventivă a fost prelungită la demersurile procurorului, de fiecare dată în baza unor motive formale”, spune Briceac.

Chiar dacă standardele internaţionale şi legislaţia procedurală penală a Federaţiei Ruse prevăd că persoana nu poate fi deţinută în arest preventiv pe o perioadă mai mare de 18 luni, aceştia au fost deţinuţi peste termenul legal. Mai mult, deciziile judecătorului de a prelungi arestul nu conţin motive suficiente, care ar justifica mandatul.

În perioada respectivă, victimele şi rudele acestora au adresat solicitări repetate autorităţilor ruse. Mamele deţinuţilor, Valentina Danu şi Lilia Melnic, bănuiesc că apărătorii oferiţi de stat în Rusia ar fi fost în cârdăşie cu organele de drept, întrucât acceptau toate condiţiile procurorului. După ce rudele condamnaţilor au constatat că oferirea unui avocat de către statul rus are un caracter formal, şi-au vândut cotele de pământ şi au achitat între 2000 şi 2500 de euro pentru alţi doi avocaţi.

Reacţia autorităţilor la încălcarea drepturilor în penitenciare

Cazul celor doi moldoveni a ajuns şi în atenţia presei din Krasnodar. Chiar şi aşa, autorităţile ruse au rămas inerte la încălcările produse în sistemul judecătoresc. Abia în septembrie 2017, Ministerul de Interne al Federaţiei Ruse a informat printr-o scrisoare că Vitalie Danu a fost bătut în celula penitenciarului de un condamnat.

La 4 octombrie curent, avocatul Andrei Briceac a adresat mai multe scrisori Ministerului de Externe, Ministerului Justiţiei, Avocatului Poporului, Comisiei parlamentare pentru drepturile omului şi relaţii interetnice, Ambasadei RM în Federaţia Rusă. Avocatul are intenţia de a depune un dosar şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), dar spune că întâmpină dificultăţi în acumularea probelor necesare şi că există riscul ca autorităţile ruse să persecute cetăţenii moldoveni aflaţi în detenţie.

Contactat de ZdG, avocatul Stanislav Patiev, Federaţia Rusă, a spus că decizia primei instanţe, de condamnare a celor doi cetăţeni moldoveni la 9 ani de închisoare, a fost atacată la Curtea de Apel. Întrebat dacă maşina lui Vitalie Danu a fost găsită, apărătorul a afirmat că, potrivit legislaţiei ruse, condamnatul trebuie să scrie o cerere în care solicită restituirea automobilului, fără a oferit detalii dacă maşina a fost sau nu găsită.

Reprezentanţii Ministerului Justiţiei din R. Moldova spun că escortarea tinerilor moldoveni într-un penitenciar de la noi ar putea fi posibilă după pronunţarea unei sentinţe definitive şi executorii. Ministerul Justiţiei a făcut mai multe demersuri, solicitând vizitarea şi acordarea asistenţei indispensabile persoanelor aflate în detenţie, înlăturarea tratamentelor inumane şi degradante la care au fost supuşi, susţine şeful serviciului de presă al Ministerului Justiţiei, Rodion Guştiuc.

Tratamente inumane pentru deţinuţii din Federaţia Rusă

Acesta nu este primul şi singurul caz de rele tratamente aplicate deţinuţilor din penitenciarele Federaţiei Ruse. În decembrie 2015, în penitenciarul pentru minori din Belorecensk, Krasnodar, a decedat cetăţeanul ucrainean Vitalie Pop, de 16 ani. A suportat comoţie cerebrală şi fractura coastelor. În urma decesului, au fost disponibilizate 17 persoane, iar doi dintre angajaţi au fost condamnaţi la 11 ani de închisoare.

Cazul cetăţeanului rus Ruslan Latîpov, condamnat pentru deţinere de droguri în Colonia de corecţie nr. 6 din Kopeisk, regiunea Celeabinsk, a fost mediatizat complex în presa rusă. Deţinutul a petrecut 582 de zile în carceră (încăpere de piatră de 1,5 metri pe 2 metri) singur. Deşi termenul într-o astfel de încăpere este de 15 zile, deţinutului i se incriminau diferite motive pentru a ajunge acolo din nou: „pentru că nu m-am salutat, nu am făcut patul sau am vorbit necenzurat, fapt imposibil de demonstrat”.

Majoritatea deţinuţilor erau maltrataţi dacă scriau plângeri împotriva administraţiei penitenciarului şi refuzau colaborarea cu aceasta. A fost şi cazul lui Latîpov. Erau zile în care nu era hrănit şi era lăsat fără haine. În scurt timp, a ajuns să arate ca un schelet acoperit de piele. „În biroul medical, mâinile erau legate la spate şi atârnate în aşa mod ca picioarele să nu atingă podeaua. Pe cap era instalată o cască din care erau emise sunete puternice de alarmă. Oficialii închisorii mă băteau cu bastoanele, mai ales în zona genitală. Biroul era umplut cu gaz piperat. Câteodată eram lăsat acolo şi câte 18 ore”, a afirmat acesta pentru mk.ru. În zilele în care nu era torturat, în carceră erau puse cântece la volum maxim de dimineaţa până seara.

Latîpov a fost găsit de membrii Centrului pentru drepturile omului, după ce în noiembrie 2012 mai mulţi deţinuţi şi rude ale acestora au organizat un protest împotriva torturii din penitenciarul respectiv. Pe turnul din zona industrială a fost afişat posterul „Oameni, ajutor”, iar pe acoperişurile clădirilor au fost postate bannere precum că 1500 de persoane luptă împotriva torturii şi extorcării de bani. La protest s-au adunat mai multe rude, jurnalişti şi activişti pentru drepturile omului. Poliţiştii au interzis să se fotografieze şi să se filmeze la porţile coloniei, mulţi dintre participanţi au fost bătuţi, iar 38 de persoane au fost reţinute.

Ruslan nu a înnebunit, nu a murit de foame sau de pneumonie. A ieşit în 2014, dând în judecată administraţia Penitenciarului nr. 6. A pierdut pe motiv că termenul limită de depunere, care este de trei luni după ce a fost supus torturii, a expirat.

În cazul directorului penitenciarului, Denis Mehanov, a fost intentat un dosar penal precum că a ţinut ilegal deţinuţii în condiţii mai dure, iar pentru a nu fi supuşi maltratărilor, lua sume de bani de la condamnaţi. În 2014, Mehanov a fost condamnat la trei ani de închisoare.

Doar în primăvara anului 2017, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a amendat Rusia cu o sumă în valoare de 95 de mii de euro pentru maltratarea a trei deținuți. Curtea de la Strasbourg a constatat încălcări în baza art. 3 (interzicerea torturii) din Convenția europeană privind apărarea drepturilor omului.

Sursa foto principală: Денис Синяков, Reuters