APEL: Salvaţi Fondul Forestier Naţional

Prin prezentul demers (adresat prim-ministrului Iurie Leancă), subsemnaţii, reprezentanţi ai oamenilor de ştiinţă, ai profesioniştilor din silvicultură, precum şi ai societăţii civile din R. Moldova, vă supunem atenţiei prezentul Apel pentru salvarea a ceea ce a mai rămas din Fondul Forestier Naţional (FFN).

Revenim la dvs. cu această problemă de maxim interes public, deoarece în urma analizării evoluţiei situaţiei pădurilor din R. Moldova în ultimele trei decenii, constatăm o continuă degradare a acestora, în pofida tuturor eforturilor de redresare depuse de comunitatea ecologistă, ştiinţifică şi profesională.

Astfel, în ciuda faptului că, în 1990, primul Parlament al R.Moldova a plasat pădurile în categoria problemelor de interes naţional, iar prin Constituţia din 1994 ele au devenit un bun al poporului, fără drept de privatizare, în prezent au fost nu doar reluate, ci chiar accentuate tentativele de ocolire a legii fundamentale şi a altora, în scopul de a elimina prin exploatări necontrolate şi puţinele păduri rămase. În spatele acestor acţiuni iresponsabile se află un grup de pretinşi oameni de afaceri – în realitate, un grup de interese conectat la economia subterană – ale căror acţiuni reprezintă un foarte periculos atentat la securitatea naţională. Afirmăm aceasta pentru că, la nivelul macroeconomic, atunci când reprezentanţii acestor grupuri oferă sute de mii de euro, bani la negru, pentru a arenda suprafeţe considerabile de pădure ( a se vedea materialele publicate în „Ziarul de Gardă”, revista „Natura” etc.), este evident că vor face tot posibilul de a-şi recupera în cel mai scurt timp aceste sume, plus profitul scontat. Odată înfipt acest virus al corupţiei, efectele se propagă în lanţ, la toate eşaloanele factorilor de decizie, generând aşteptări financiare enorme în raport şi cu legile, dar şi cu posibilităţile unui Fond Forestier din ce în ce mai redus. Efectele imediate sunt o evaziune fiscală de proporţii, produsă în detrimentul consolidării bugetului public naţional, şi întărirea economiei subterane. Pe termen mediu şi lung, efectul este degradarea stării de sănătate a întregii populaţii, prin degradarea calităţii mediului şi prin afectarea celorlalte componente ale ecosistemelor naţionale.

Surprinzător şi alarmant este că autorităţile publice centrale continuă să rămână pasive, deşi ceea ce semnalăm şi acum a mai făcut obiectul unor demersuri anterioare. Astfel, vă reamintim că anul trecut, în data de 11 noiembrie, Consiliul Suprem de Securitate (CSS) a dezbătut mai multe probleme care ţin de asigurarea securităţii ecologice a R. Moldova (http://presedinte.md/rom/css-comunicate-de-presa/consiliul-suprem-de-securitate-a-luat-in-dezbatere-asigurarea-securitatii-ecologice). Discuţiile de atunci au avut loc în baza rapoartelor prezentate de Gheorghe Şalaru, ministrul Mediului,  de Alecu Reniţă, preşedintele MEM, şi de Ion Guceac, secretar ştiinţific general al AŞM. Acea şedinţă s-a încheiat prin adoptarea Deciziei CSS nr. 01/1-02-06. Cu toate acestea, până acum nu s-a pus nimic concret în practică, Regulamentul de dare în arendă nu a fost abrogat, iar dezastrul din FFN continuă.

Nu o să reluăm aici argumentaţia deja ştiută, de ordin istoric. Rezumând, doar reamintim că măcelul pădurilor basarabene a început în secolul XIX şi a continuat în perioada sovieto-comunistă, când R.Moldova a ajuns să deţină cel mai mic procent de împădurire din fosta URSS şi din Europa. Apogeul a fost atins în perioada dictaturii lui Voronin, când au apărut reţele şi clanuri organizate pentru a stoarce câştiguri ilicite din bogăţiile naturale ale ţării. Este vorba despre crearea unei reţele de colectare la negru a banilor, reţea care continuă şi azi să acţioneze. În lipsa unei voinţe manifestată ferm de actualele autorităţi de a destructura această reţea, Constituţia şi toate legile în vigoare au fost încălcate prin promovarea prin Hotărâre de Guvern (V.Tarlev) a unui Regulament situat în mod sfidător mai presus de legea fundamentală a statului. Acest Regulament camuflează privatizarea sub numele de „arendă pe 49 de ani”. În scurt timp, din FFN, sub masca arendei, au fost înstrăinate peste 11.500 de hectare, pe care au apărut case, vile şi castele private.

Alături de alţi oameni de bună-credinţă, am crezut şi noi că după aprilie 2009 se va face dreptate şi pădurilor noastre, şi silvicultorilor oneşti. Au trecut mai bine de 4 ani de când a fost destituit An. Popuşoi, unul dintre artizanii acelui fatal Regulament, dar modelul construit de el în FFN, din păcate, nu a fost demolat. Dimpotrivă, schemele moştenite au cunoscut o modernizare şi diversificare, atrăgând în activităţi distructive, frauduloase zeci şi sute de persoane. Situaţia reală este deja intolerabil de gravă, iar tergiversarea abrogării acestui Regulament poate crea suspiciuni de complicitate în rândul populaţiei, care şi aşa este revoltată de înstrăinarea pădurilor statului.

De aceea, pentru a pune în practică Decizia CSS din 11 noiembrie 2013, considerăm că este imperios necesară adoptarea urgentă a următoarelor măsuri:

1. Anularea, prin abrogare, a Regulamentului privind arenda fondului forestier (HG nr.187 din 20.02.2008), Regulament prin care se produce de fapt, contrar Constituţiei, privatizarea pădurilor;
2. Formarea unei comisii guvernamentale, cu participarea reprezentanţilor societăţii civile, organizaţiilor ecologice şi academice, care să facă pe teren o evaluare a tuturor contractelor de arendă şi a respectării prevederilor contractuale;
3. Crearea unui grup de experţi independenţi pentru evaluarea stării reale din FFN şi pentru reformarea Agenţiei „Moldsilva”.

În numele generaţiilor de azi, dar şi al celor ce vor urma, vă rugăm, în conformitate cu prevederile Constituţiei, să determinaţi restituirea pădurilor poporului căruia îi aparţin de drept!

Cu respect, Semnatari: 
Alexei Palancean, doctor, inginer silvic, academician ASAS 
Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, semnatar al Declaraţiei de Independenţă a R.Moldova
Andrei Dumbrăveanu, conf. universitar, doctor, preşedintele ONG-ului „Ave Natura”, etc.

Chişinău, 3 februarie 2014