(Anti)Corupţia din sistemul public
Autorităţile publice centrale (APC) au depus eforturi pentru a asigura implementarea politicilor anticorupţie în 2013. În raport cu 2013, autorităţile au avansat în aplicarea acestor politici, sunt concluziile experţilor Transparency International – Moldova (TI-Moldova) şi ai Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), care au evaluat, în acest context, 20 de instituţii ale statului.
TI-Moldova şi CAPC au efectuat, în 2013, în cadrul proiectului „Monitorizarea implementării politicilor anticorupţie în autorităţile publice centrale”, susţinut de Fundaţia Soros–Moldova, o nouă etapă de monitorizare a politicilor anticorupţie în 20 de APC-uri. Au fost evaluate toate ministerele, dar şi Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul Vamal, Inspectoratul Fiscal de Stat şi Agenţia „Cadastru”. Obiectul monitorizării l-au constituit următoarele politici anticorupţie: aplicarea politicii de tratare a conflictelor de interese şi promovare a normelor etice, declararea şi controlul veniturilor şi proprietăţii, sporirea calităţii paginilor web, promovarea transparenţei şi responsabilităţii în gestiunea finanţelor publice, eficientizarea sistemului de petiţionare, aplicarea mecanismului intern de prevenire a corupţiei şi sporirea calităţii liniilor fierbinţi.
Îmbunătăţiri la capitolul declarării averii
Rezultatele monitorizării atestă că APC-urile au depus eforturi pentru a asigura implementarea politicii de declarare a veniturilor şi proprietăţii, aplicarea acesteia s-a îmbunătăţit comparativ cu 2012. Totuşi, potrivit experţilor, se mai menţin anumite probleme, care, pentru unele APC-uri, sunt vizibile în cazurile monitorizate: depunerea declaraţiilor de venituri şi proprietate, expedierea declaraţiilor la CNI sau identificarea încălcărilor. În mod special, evaluarea a remarcat capacitatea redusă a APC-urilor de a urmări depunerea declaraţiilor de către foştii angajaţi, la expirarea unui an de la încetarea activităţii, precum şi de identificare a încălcărilor, nefiind asigurată sancţionarea acestora. „Unele dintre aceste probleme sunt generate de cadrul legal defectuos şi confuz, dar şi de capacităţile de control reduse ale CNI”, se spune în evaluare.
Experţii au venit şi cu o serie de recomandări, printre care: continuarea instruirii de către CNI a persoanelor responsabile de colectarea declaraţiilor, asigurarea, de către conducătorii APC, aplicării sancţiunilor disciplinare în raport cu persoanele responsabile de colectarea declaraţiilor în cazurile de neîndeplinire de către acestea a obligaţiilor legale sau sporirea responsabilităţii conducătorilor APC, prin prevederi legale exprese, care ar permite şi sancţionarea acestora pentru neasigurarea implementării politicii în cadrul autorităţii.
Capacităţile sunt destul de reduse
Majoritatea APC-urilor au întreprins acţiuni pentru a aplica politica de tratare a conflictelor de interese şi promovare a normelor etice, situaţia îmbunătăţindu-se şi aici, în raport cu 2012. Autorităţile au consolidat procesul depunerii declaraţiilor de interese, majoritatea autorităţilor menţionând că funcţionarii au prezentat declaraţiile în termen. Totodată, funcţionarii au început să raporteze situaţiile de conflict de interese. „Numărul acestora este însă infim”, precizează evaluatorii. „Capacităţile APC de a controla abaterile, de a depista şi de a trata conflictele de interese sunt destul de joase”, afirmă experţii, care vin, şi la acest capitol, cu mai multe recomandări.
Printre ele, introducerea răspunderii pentru luarea sau participarea la luarea deciziilor în situaţii de conflict de interese, precum şi a răspunderii pentru funcţionarii de conducere responsabili care au admis situaţii de conflict de interese şi/sau stare de incompatibilitate, instruirea continuă a angajaţilor la subiectele ce ţin de conduita etică şi tratarea conflictelor de interese, cu atenţionarea despre obligativitatea raportării lor, sau asigurarea trasabilităţii dosarelor de control iniţiate de CNI, de la pornirea dosarului până la luarea deciziei definitive a instanţei.
Doar o parte din banii publici trec prin procedura de achiziţii publice
Şi la capitolul asigurării funcţionării paginilor web şi respectării normelor privind conţinutul lor, comparativ cu 2012, lucrurile au evoluat. Totuşi, deşi autorităţile au plasat pe paginile web multiple informaţii obligatorii despre activitatea lor, ca şi anterior, unele date sunt insuficiente sau lipsesc, cum ar fi rezultatele controalelor sau planificarea şi executarea bugetelor. La gestionarea finanţelor publice, experţii au constatat mai multe probleme. „Doar o parte din banii publici trec prin procedura de achiziţii publice, majoritatea procurărilor fiind efectuate prin proceduri de achiziţii de mică valoare şi dintr-o singură sursă. În jumătate dintre autorităţi procesul de planificare a achiziţiilor publice nu este transparent. Sunt parţial transparente şi rezultatele atribuirii contractelor de achiziţii publice, de obicei, ele se publică cu abateri şi întârzieri majore de la termenul stabilit în lege. Este destul de jos nivelul de transparenţă şi responsabilitate în realizarea recomandărilor Curţii de Conturi”, se precizează în evaluare.
Printre recomandările experţilor privind remedierea problemelor se numără revizuirea procedurii de planificare şi desfăşurare a achiziţiilor publice pentru a preveni divizarea lor în contracte de mică valoare, clarificarea procedurii şi termenului de publicare de către autorităţi a planului anual de achiziţii, introducerea sancţiunilor disciplinare pentru persoanele care încălcă prevederile legale şi transparentizarea de către APC a întregului proces de achiziţii publice, prin sistematizarea, structurarea şi actualizarea informaţiilor într-o manieră uşor accesibilă pe paginile web.
Progrese şi regrese în domeniul petiţionării
În urma analizei comparative a rezultatelor monitorizării sistemului de petiţionare din cadrul APC pentru anii 2012 şi 2013 se atestă o creştere a numărului de APC care s-au dotat cu un sistem computerizat de gestionare a adresărilor cetăţenilor. La fel, s-a îmbunătăţit informarea cetăţenilor despre modalitatea de funcţionare a sistemului de petiţionare, în majoritatea APC fiind creată oportunitatea de a depune petiţii în regim on-line. Totodată, în evaluare se menţionează că, pe parcursul anului 2013, s-au înregistrat şi unele regrese în domeniul organizării audienţei cetăţenilor de către conducerea APC, în domeniul furnizării de informaţii de interes public. „În 2013, în domeniul sistemului de petiţionare nu a fost implementată plenar nicio recomandare formulată în raportul de monitorizare a politicilor anticorupţie în APC pentru anul 2012”, atenţionează experţii, care recomandă şi de această dată crearea unor compartimente speciale pe paginile web ale autorităţilor, prin care s-ar oferi posibilitatea expedierii petiţiilor electronice, revizuirea programului audienţelor conducerii instituţiilor, dar şi ameliorarea cadrului legal în domeniul petiţionării.
Analiza comparativă a rezultatelor monitorizării aplicării mecanismului intern de prevenire a corupţiei în APC în 2012 şi 2013 poate fi caracterizată prin expresia „batem pasul pe loc”, constată experţii TI-Moldova şi CAPC. Informaţii generale, incomplete, confuze şi irelevante oferite de către unele entităţi în cadrul monitorizării; formalism în abordare, neextinderea evaluării asupra instituţiilor subordonate, deşi anume aceste instituţii exercită cele mai vulnerabile activităţi, sunt cele mai mari probleme. Experţii recomandă extinderea procedurilor de autoevaluare a riscurilor de corupţie asupra instituţiilor subordonate autorităţilor publice, în special – asupra celor cu riscuri sporite de corupţie, dar şi îmbunătăţirea procesului de monitorizare efectuat de către CNA a evaluării riscurilor şi a implementării planurilor de integritate.
Ministerul Economiei vs Ministerul Culturii
În urma analizei comparative a rezultatelor monitorizării liniilor fierbinţi din cadrul APC pentru 2012-2013, se atestă o îmbunătăţire a funcţionării acestora, datorită creşterii gradului de vizibilitate a liniilor fierbinţi anticorupţie şi creşterii numărului de APC care au instituit astfel de linii. Cu toate acestea, în urma monitorizării liniilor fierbinţi pe parcursul anului 2013 au fost identificate unele carenţe. Astfel, liniile fierbinţi anticorupţie sunt promovate insuficient, la unele APC determinarea şi postarea publică a numărului de telefon nefiind făcută corespunzător, iar identificarea acestuia fiind dificilă. Totodată, majoritatea APC-urilor nu au operatori instruiţi, dedicaţi exclusiv sau în mare parte deservirii acestor linii fierbinţi, cu respectarea unui orar prestabilit şi făcut public.
În concluzie, APC-urile monitorizate au depus eforturi pentru a asigura implementarea politicilor anticorupţie în 2013. Comparativ cu anul 2012, autorităţile au avansat în aplicarea acestor politici. Conform evaluării, cele mai bune realizări în aplicarea politicilor anticorupţie le-au avut Ministerul Economiei, Centrul Naţional Anticorupţie, Ministerul Justiţiei şi Serviciul Vamal, iar cele mai slabe – Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Culturii.
V.M.
