O țară care îmbătrânește. De ce dispare populația R. Moldova? Cauze, prognoze și soluții

Chiar și cele mai optimiste scenarii arată că populația R. Moldova se va schimba semnificativ în următoarele decenii, când fiecare a treia persoană din țară ar putea avea vârsta de peste 60 de ani. 

În ultimul deceniu, în R. Moldova se înregistrează constant un spor natural negativ, adică numărul celor născuți este mai mic decât al celor decedați. În anul 2024, în R. Moldova s-au născut circa 23 600 de copii, în timp ce au decedat cu aproape 10 mii mai multe persoane – 33 500. 

Experții punctează că sporul natural negativ înregistrat timp de mai mulți ani în R. Moldova este rezultatul „unui cumul de factori structurali, care acționează simultan și se consolidează reciproc”. Soluțiile? Combaterea crizei demografice în R. Moldova necesită măsuri pe termen lung, „deoarece nu există soluții rapide”, afirmă experții consultați de ZdG, care atrag atenția că „fiecare decizie întârziată azi va fi mult mai costisitoare mâine”.

„Către 2040 vom avea o schimbare profundă a structurii de vârstă a populației”

Unul dintre indicatorii-cheie ai demografiei unei țări este rata fertilității totale, care arată câți copii ar naște, în medie, o femeie de-a lungul vieții, pe tot parcursul vârstei fertile (15–49 de ani). Rata descrie comportamentul reproductiv „mediu” al unei generații ipotetice, folosind datele actuale. La nivel mondial, rata pentru înlocuirea generațiilor și menținerea numărului populației a fost stabilită la valoarea de 2,1. În R. Moldova, în ultimii ani, rata fertilității este în scădere. Dacă în 2014 rata era de 1,82, în 2024 ea a ajuns la 1,66, adică sub nivelul de înlocuire a generațiilor.

Datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că în 2025, populația R. Moldova a fost de circa 2,38 milioane, dintre care 672 de mii erau pensionari, conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) de până la 1 ianuarie 2026. Cu alte cuvinte, la începutul anului  2026, circa 28% din numărul total de locuitori ai țării sunt pensionari.

În același timp, numărul persoanelor care reprezintă forța de muncă în țară a fost de aproximativ 889 de mii. Astfel, raportul angajat – pensionar este de circa 1,3. Conform experților, o economie sustenabilă are nevoie de un raport de 3–4 angajați/plătitori de taxe la un pensionar/beneficiar de asistență socială. 

Mariana Buciuceanu-Vrabie, doctoră în sociologie, conferențiară cercetătoare în cadrul Centrului pentru Cercetări Demografice al Institutului Național de Cercetări Economice,  declară într-o discuție cu ZdG că cifrele arată că populația țării trăiește mai mult și că „problema nu este că avem mai multe persoane în vârstă, dar provocarea pentru societate este de a se adapta la această realitate”.

„Din prognoza demografică reactualizată pentru intervalul anilor 2025–2040, realizată de Centrul pentru Cercetări Demografice, se constată clar scăderea populației în toate scenariile cu circa 300–500 mii persoane către 2040. Către acest an vom avea o schimbare profundă a structurii de vârstă a populației. Se va reduce semnificativ segmentul tânăr și de vârstă mijlocie a populației (20–45 ani) și se va extinde cel al populației de vârste apropiate de 50–55 de ani. Aceasta ne vorbește despre o forță de muncă mai îmbătrânită, dar cu un potențial mare, inclusiv din punct de vedere al experienței acumulate. Ponderea persoanelor de 60+ va crește la aproape 33%, iar cel mai rapid se va extinde grupul persoanelor 75+. Deci, evidențiez, îmbătrânirea nu este o criză, ci un proces foarte previzibil. Știm ce urmează. Întrebarea este dacă acționăm din timp, corect și consecvent. Aceasta înseamnă că fiecare decizie întârziată azi va fi mult mai costisitoare mâine”, punctează experta. 

Sociologul Vasile Cantarji a explicat de ce în perioada sovietică numărul nașterilor a fost de câteva ori mai mare decât în anii de după independență în R. Moldova.

„Nu e o boală specifică Moldovei. E traiectoria clasică deja a proceselor demografice. Așa zisa a doua revoluție demografică. Prima s-a produs la trecerea omenirii către agricultură, căreia a urmat o lungă perioadă caracterizată prin natalitate înaltă pentru a compensa mortalitatea înaltă. O dată cu avansarea societăților către un trai decent și o protectie a sanatatii adecvată (în mod special reducerea mortalității infantile și sporirea sperantei de viață) «dispare» necesitatea unei natalități înalte și oamenii, tehnic vorbind, nu mai au nevoie de multi copii. Și, o dată cu accesibilizarea metodelor de planificare familială (contracepție) familiile trec la un-doi copii născuți. Așa a început în țările occidentale, a ajuns la noi și treptat se va ajunge peste tot. Este un moment numeric aici, este o perioadă când mortalitatea deja s-a redus iar natalitatea încă nu. Această perioadă și este cea de creștere numerică rapidă a populațiilor. Așa a fost la noi în perioada sovietică, și încă urmează în regiuni precum Asia, Africa. Dar asta e pentru un timp, și deja se reduce peste tot. De aci și viteza maximă de creștere a populației pe glob a fost atinsă prin 1968-69. De atunci populația Terrei crește, dar tot mai încet”, a declarat sociologul Vasile Cantarji pentru ZdG.

Cum văd autoritățile din R. Moldova problema demografică?

În 2022, Guvernul Gavrilița aproba Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”. În cadrul acesteia, problema situației demografice din țară a fost evidențiată de mai multe ori. Conform documentului, R. Moldova parcurge o continuă tranziție demografică, caracterizată prin reducerea numărului populației, îmbătrânire, migrația externă și nivelul înalt al sporului natural negativ. 

„Provocările pentru sistemul de protecție socială sunt semnificative. Conform prognozelor demografice, populația țării urmează să se micșoreze, chiar și în cazul celui mai favorabil scenariu. Schimbările demografice vor fi foarte profunde și rapide. Astfel, către anul 2040, R. Moldova va avea un număr redus al populației, dar și structura populației va fi diferită (ponderea  tinerilor se va reduce, iar ponderea categoriei de vârstă de 65 de ani aproape că se va dubla). În acest sens, este evidentă necesitatea unei noi paradigme a politicilor demografice, economice și sociale pentru R. Moldova”, se arată în Strategie.

Care sunt măsurile luate de autorități pentru a lupta cu provocările demografice? Printre  misiunile Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) se numără inclusiv elaborarea politicilor publice eficiente în domeniul demografiei. Solicitați de ZdG, reprezentanții instituției ne-au informat că subiectul este pe agenda autorităților. 

„Migrația externă a tinerilor și a forței de muncă reprezintă un factor care contribuie la reducerea populației active. Scăderea natalității, emigrația și îmbătrânirea populației constituie principalele provocări demografice cu efect direct asupra pieței muncii, sistemelor sociale și economiei naționale. Analiza situației demografice evidențiază faptul că schimbările în stilul de viață și în prioritățile generațiilor tinere, precum prelungirea perioadei de educație, orientarea către carieră, amânarea căsătoriei și a formării familiei, influențează în mod semnificativ nivelul natalității”, afirmă Irina Rotaru, consultantă în cadrul Serviciului politici demografice din cadrul MMPS.

Ce politici în vederea îmbunătăţirii situației demografice au fost/sunt elaborate de MMPS, în special cu privire la creşterea natalității?

În răspunsul oferit pentru ZdG, MMPS anunță că printre măsurile luate în ultimii ani se numără lansarea Programului Național privind serviciile de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 3 ani, care include 20 de acțiuni și care are ca obiectiv principal creșterea ratei de încadrare a copiilor mici în instituții de educație timpurie sau în servicii alternative de îngrijire. În acest scop au fost alocate inițial 10 milioane de lei pentru 20 de autorități publice locale, în vederea extinderii a 15 grupe noi de creșă, cu aproximativ 300 de locuri noi, iar în anul 2024 suma a fost dublată, ajungând la 20 de milioane de lei, astfel că, din 2023 până în prezent, au fost create 741 de locuri noi de creșă în grădinițele publice.

La fel, MMPS a accentuat că familiile cu copii au dreptul la următoarele prestații: indemnizația unică la nașterea copilului de 21 886 de lei; indemnizaţia de maternitate, care constituie 100% din salariul pe ultimele 12 luni; indemnizaţia pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani cu următoarele opțiuni:  1 an – 90% din salariul pe ultimele 12 luni; 2 ani: primul an – 60% din salariu și al doilea an – 30%; 3 ani: primul an – 30%, al doilea an – 30% și al treilea an – 30%; indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani; indemnizația lunară de suport pentru creșterea până la vârsta de 3 ani a copiilor gemeni sau a mai multor copii născuți dintr-o singură sarcină – constituie 500 de lei per copil; indemnizația paternală –  constituie 100% din salariul pe ultimele 12 luni.

În aprilie 2024 a fost aprobată o hotărâre de Guvern cu privire la elaborarea prognozei populaţiei. Astfel, conform documentului, începând cu anul 2024, Centrul de Cercetări Demografice al INCE elaborează anual prognoza populației la nivel național și o dată la 3 ani – la nivel teritorial. În anul 2025 a fost prezentată Analiza demografică a R. Moldova, care a inclus Prognoza oficială a populației pentru perioada 2025–2040, elaborată pe baza datelor Recensământului Populației și Locuințelor 2024.

„Rezultatele arată că populația țării va continua să scadă în toate scenariile de evoluție, iar procesul de îmbătrânire demografică se va accentua pe fondul sporului natural negativ, migrației externe și dezechilibrelor structurii pe vârste”, constată MMPS.

Expertă: R. Moldova riscă să intre într-un cerc vicios

Olga Gagauz, doctoră habilitată în sociologie, șefă a Centrului de Cercetări Demografice, declară pentru ZdG că situația demografică a R. Moldova este „caracterizată de declin natural accentuat”, determinat de scăderea natalității și menținerea mortalității la un nivel relativ ridicat. Pe de o parte, natalitatea este în continuă diminuare: numărul născuților-vii a scăzut de la 32,4 mii în 2019 la 23,6 mii în 2024, ceea ce reprezintă o reducere de aproape 27% într-un interval de cinci ani. 

„Această evoluție reflectă fertilitatea sub nivelul de înlocuire a generațiilor și reducerea numărului de femei de vârstă reproductivă, afectată, la rândul ei, de migrația externă și de schimbările de comportament familial. Pe de altă parte, mortalitatea rămâne ridicată, depășind constant numărul nașterilor (…) Aceste date arată că R. Moldova se confruntă cu o depopulare naturală persistentă, care, în lipsa unor schimbări structurale majore, continuă să alimenteze declinul demografic și procesul de îmbătrânire a populației.”

La fel, Olga Gagauz punctează că prognozele demografice pentru perioada 2025–2040 indică asupra faptului că raportul dintre populația ocupată și pensionari „se va deteriora”, ceea ce va amplifica presiunea financiară asupra sistemului public de pensii.

„Această evoluție reprezintă nu doar o provocare socială, ci și una economică și fiscală. În lipsa unor măsuri care să extindă participarea pe piața muncii, să stimuleze natalitatea, să valorifice migrația și să promoveze îmbătrânirea activă, R. Moldova riscă să intre într-un cerc vicios, caracterizat printr-un număr tot mai mic de contribuabili, cheltuieli sociale în creștere și o presiune tot mai mare asupra sustenabilității sistemelor publice pe termen mediu și lung”, accentuează Olga Gagauz.

„Politicile demografice trebuie legate de dezvoltarea economică și migrație”

Conform expertei, combaterea crizei demografice în R. Moldova necesită măsuri pe termen lung, „deoarece nu există soluții rapide”. 

„În primul rând, este important sprijinul pentru familii și tineri – prin reducerea cheltuielilor legate de creșterea copiilor, extinderea serviciilor de îngrijire, programe de muncă mai flexibile și un sprijin financiar mai bine direcționat. Stabilitatea veniturilor și accesul la locuințe joacă un rol esențial în decizia de a avea copii. În al doilea rând, politicile demografice trebuie legate de dezvoltarea economică și migrație – prin crearea de locuri de muncă atractive, încurajarea revenirii migranților și valorificarea diasporei. În același timp, este necesară adaptarea la îmbătrânirea populației – prin menținerea vârstnicilor activi și modernizarea sistemelor de pensii și sănătate. Trebuie să conștientizăm că doar o strategie coerentă pe termen mediu și lung, care combină sprijinul pentru familie, economia și adaptarea la schimbările demografice, poate reduce efectele crizei demografice și să creeze premise pentru stabilizarea situației”, remarcă experta. 

„Tot mai puțini oameni activi vor trebui să susțină plata pensiilor, dar și costurile tot mai mari ale îngrijirii pe termen lung”

Mariana Buciuceanu-Vrabie, expertă la Centrul pentru Cercetări Demografice al Institutului Național de Cercetări Economice, punctează că  „indicatorii pieței muncii în R. Moldova sunt modești comparativ cu media țărilor UE, iar ratele mici de ocupare în rândul populației de 50+ arată subvalorificarea potențialului acestui capital uman. O provocare a îmbătrânirii populației este și riscul de creștere a inegalităților la vârste înaintate, or,  femeile sunt în majoritate în rândul populației de 60+, iar la vârste foarte înaintate ponderea lor crește. Aceasta deseori se reflectă în vulnerabilități economice și sociale (pensii mai mici, trai solitar, nevoi de îngrijire).” 

Experta remarcă faptul că sistemul de pensii „funcționează pe solidaritate – cei care lucrează azi plătesc pensiile celor retrași din activitate”, și că prognozele arată creșterea raportului dintre persoanele aflate la vârsta de 65+ și populația aflată la vârsta de muncă (aproape de trei ori). 

„Altfel spus, tot mai puțini oameni activi vor trebui să susțină plata pensiilor, dar și costurile tot mai mari ale îngrijirii pe termen lung. Raportul de 1,2 angajați la un pensionar este sensibil nu pentru că persoanele în vârstă ar fi «prea multe», ci pentru că baza de populație activă se reduce, în special ca urmare a migrației. Riscul major este ca, în lipsa unor politici de adaptare, sistemul de pensii și serviciile sociale să funcționeze constant sub presiune. E important să înțelegem și să abordăm corect că persoanele în vârstă nu sunt cauza problemei. Ele au muncit, au contribuit și au drepturi. Problema este cum organizăm sistemul pentru generațiile care vin”, precizează experta. 

La fel, Mariana Buciuceanu-Vrabie menționează că vârsta medie a populației în Uniunea Europeană este în jur de 45 de ani. Iar către anul 2040, prognozele arată că în R. Moldova aproape fiecare al doilea locuitor va avea 50 de ani și peste.

„De aceea, discuția despre îmbătrânire nu este despre o «luptă» împotriva acestui proces, ci despre adaptarea societății la o populație tot mai diversă ca vârstă. Statele care gestionează mai bine această schimbare investesc în menținerea oamenilor activi mai mult timp, acolo unde își doresc și pot, prin muncă flexibilă și prin combaterea discriminării pe criterii de vârstă. În același timp, țările mută accentul de pe intervenții târzii și costisitoare pe prevenție, sănătate și servicii comunitare, care mențin autonomia și reduc presiunea pe termen lung. Esențial este ca politicile de muncă, sociale și demografice să fie corelate, nu tratate separat, iar experiența persoanelor în vârstă să fie valorificată prin implicare civică, mentorat și participare activă. Aceste măsuri nu protejează doar sistemul de pensii, ci contribuie și la coeziunea socială, și la încrederea dintre generații”, declară Mariana Buciuceanu-Vrabie.

Care este situația în alte state europene și ce măsuri s-au luat?

Conform datelor Eurostat analizate de ZdG, mai multe țări din Europa au înregistrat o scădere a populației în perioada anilor 2016–2024, nu doar R. Moldova: Bulgaria, Grecia, Croația, Italia, Letonia, Ungaria, Polonia, România, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Albania, Serbia și Ucraina (conform datelor până în anul 2020 inclusiv). 

• Bulgaria: de la circa 6,9 milioane la 6,44 milioane de cetățeni;
• Grecia: de la circa 10,73 milioane la 10,4 milioane de cetățeni;
• Croația: de la circa 4,1 milioane la 3,86 milioane de cetățeni;
• Italia: de la circa 60,11 milioane la 58,95 milioane de cetățeni;
• Letonia: de la circa 1,96 milioane la 1,86 milioane de cetățeni;
• Ungaria: de la circa 9,6 milioane la 9,56 milioane de cetățeni; 
• Polonia: de la circa 37,97 milioane la 36,6 milioane de cetățeni;
• România: de la circa 19,7 milioane la 19,051 milioane de cetățeni;
• Bosnia și Herțegovina: de la circa 3,51 milioane la 3,41 milioane de cetățeni;
• Macedonia de Nord: de la circa 2,072 milioane la circa 1,824 milioane de cetățeni;
• Albania: de la circa 2,876 milioane la 2,377 milioane de cetățeni;
• Serbia: de la circa 7,058 milioane la 6,586 milioane de cetățeni; 
• Ucraina: de la circa 42,5 milioane la 41,575 milioane de cetățeni (conform datelor din anii 2016–2020). 

În anul 2007, Serbia înregistra o rată a fertilității de doar 1,38, mult sub rata de înlocuire a generațiilor – 2,1. Conform ministrei Tatjana Macura, responsabilă de egalitatea de gen, prevenirea violenței împotriva femeilor și emanciparea economică și politică a femeilor, din 2017–2018, Belgradul a implementat un set de politici demografice, axate în principal pe ajutorul financiar acordat familiilor, iar aceste măsuri au crescut rata de fertilitate la 1,62.

Stimulentele actuale includ un sprijin financiar direct pentru părinți – între 4500 și 5000 de euro pentru primul copil și până la 27 de mii de euro pentru al patrulea, precum și ajutoare de stat pentru mame  – până la 20 de mii de euro.

În 2025, în Polonia a fost semnat un proiect de lege pentru scutirea părinților cu doi sau mai mulți copii de impozitul pe venit.

De acest proiect pot beneficia familiile ale căror venituri anuale nu depășesc 140 de mii de zloți (aproximativ 33 de mii de euro). Proiectul de lege își propune, de asemenea, creșterea ratei natalității, crescând în același timp veniturile gospodăriilor și promovând activitatea economică. Venitul mediu lunar al familiilor poloneze va fi cu aproximativ 1000 de zloți (aproximativ 240 de euro) mai mare datorită noilor reduceri de impozite.

Recent, Franța a lansat o campanie de informare prin care trimite scrisori tinerilor de 29 de ani pentru a-i informa despre fertilitate și opțiunile de tratament, parte dintr-un pachet extins de politici pronataliste. 

Începând cu anul 2010, Ungaria a introdus o serie de stimulente orientate către familie, inclusiv scutiri de impozitul pe venit pe viață pentru mamele cu patru sau mai mulți copii, credite ipotecare iertate parțial sau integral la nașterea altor copii și achiziții subvenționate de vehicule pentru familiile numeroase. Bunicii pot beneficia, de asemenea, de concediu plătit pentru a îngriji nepoții, facilitând sprijinul intergenerațional. Datele Eurostat indică asupra faptului că rata totală a fertilității Ungariei a crescut de la 1,23 în 2011 la 1,55 în 2021. 

În țările baltice, guvernele oferă stimulente financiare pentru fiecare copil născut. Beneficiile se bazează, în general, pe salariul anterior. În Estonia, femeile care lucrează și au copii sunt recompensate cu echivalentul a până la 100% din salariul lor timp de până la 15 luni. Apoi, se acordă sprijin suplimentar lunar până când copilul împlinește trei ani. În Letonia, femeilor asigurate li se acordă indemnizații de maternitate timp de 56 de zile înainte și 56 de zile după naștere. Indemnizațiile pentru îngrijirea copiilor sunt acordate persoanelor care au grijă de un copil sau de copii sub vârsta de trei ani atât timp cât persoana respectivă nu lucrează.

Statul lituanian acordă beneficii mamelor care au asigurare socială timp de 70 de zile înainte de naștere și 56 de zile după. Părintele care are grijă de copil primește apoi o compensație în valoare de 60% din salariul său până când copilul împlinește vârsta de un an.

În noiembrie 2025, președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a propus un pachet de scutiri de taxe și măsuri sociale care vizează creșterea ratei natalității la 1,5 copii per femeie. Conform propunerii, familiile cu doi sau mai mulți copii ar putea plăti zero impozit pe venit timp de cinci ani de la nașterea fiecărui copil.