Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Tinerii din aprilie - pe…

Tinerii din aprilie – pe mâna avocaţilor şantajişti

259-protestDupă evenimentele din aprilie, mai multe persoane reţinute au avut de suferit în urma acţiunilor avocaţilor. Aceştia erau prezentaţi în comisariatele de poliţie ca fiind din oficiu, urmând să acorde serviii fără taxe. Cu toate acestea, ei au şantajat familiile tinerilor, cerând bani în schimbul eliberării. În loc să-i apere, avocaţii au acuzat tinerii mai dur decât procurorii.

În haosul primelor zile de după reţinerile din 7—8 aprilie, se spunea că mulţi avocaţi s-au folosit de ocazie pentru a face un ban în plus. Pentru persoanele care au trecut prin calvarul din comisariatele de poliţie, reprezentarea ineficientă a avocatului sau lipsa condiţiei profesionale a acestuia au fost elemente decisive în tentativele de a ieşi la libertate. Părinţii disperaţi, cu gândul că-şi pot pierde în orice moment copiii, au împrumutat bani pentru a plăti avocaţii, fără a pune la îndoială oportunitatea acestor tranzacţii.

Şantaj pentru 500 de lei

Iurie Crăciuneac este din Cahul. Pe 7 aprilie, după serviciu, pentru a afla mai multe informaţii despre evenimentele de atunci, a venit la Chişinău. Noaptea, când s-a pornit spre casă, împreună cu alţi tineri, a fost oprit şi escortat la Comisariatul General de Poliţie.

Îşi aminteşte că despre avocatul care l-a reprezentat iniţial, Grigore Gargotov, procurorul i-a spus că e din oficiu. Iurie susţine că Gargotov s-a comportat foarte urât şi neprofesionist cu el. L-a acuzat în repetate rânduri, iar în momentul în care a spus că a făcut studii în România, i-a reproşat că a adus români în piaţă. Nemulţumit de prestanţa lui Gargotov, Iurie s-a consultat cu prietenii şi a solicitat alt avocat.

După ce a aflat că Iurie a contactat alt avocat, Gargotov i-a telefonat soţiei lui Crăciuneac şi i-a spus că, dacă nu-i aduce a doua zi 7 mii de lei, Iurie riscă să fie condamnat la 25 de ani de închisoare. „Soţia a început să se agite şi l-a întrebat pentru ce să-i dea banii din moment ce nu eram vinovat. Aşa au ajuns la suma de 3 mii de lei. A doua zi, pe 9 aprilie, un fin de-al meu i-a adus o mie de lei, restul urmând să-i dea în ziua următoare. Atunci, am fost eliberat. Am încercat să-l sun pe Gargotov, dar nu răspundea. L-am aşteptat în faţa Comisariatului de Poliţie. Când a ieşit, i-am cerut să-mi restituie banii şi am încercat să-i explic că nu a procedat etic şi corect. Mi-a spus că nu-mi întoarce niciun bănuţ pentru că serviciile juridice sunt cu plată, iar eu i-am răspuns că el este avocat din oficiu şi că nu trebuie să ceară bani. Până la urmă, a zis că-mi dă doar 500 de lei, iar dacă vreau mai mult, să-l dau în judecată”, îşi aminteşte Iurie, care ne-a prezentat şi bonul de plată pentru cei 500 de lei.

„Aduci băiatul şi îţi dăm banii”

Acelaşi Gargotov i-a fost avocat şi lui Nicolae Bairactari, care o perioadă lungă de timp nici n-a ştiut cine este această persoană. El susţine că, abia când începuse ancheta, procurorul i-a spus că acesta ar fi avocatul său. Gargotov l-a asigurat că-l va reprezenta gratis şi că nu trebuie să-şi facă griji. „L-am crezut, după care l-am întrebat când voi ieşi la libertate, iar el a început să mă acuze. M-a îndemnat să spun cine a dat foc şi cine a organizat totul, dacă nu, urma să rămân închis”, spune Nicolae, care îi dăduse avocatului numărul de telefon al mătuşii sale. Gargotov a sunat-o, spunându-i să-i aducă până în seară 5 mii de lei. „Dacă nu, nepotul va fi privat de libertate de la 5 la 15 ani”, i-a zis. „Mătuşa a dat banii unor prieteni ca să-i aducă. Ei s-au întâlnit cu avocatul. Acesta le-a spus că, imediat cum primeşte banii, mă eliberează. Prietenii i-au pus condiţia: „Aduci băiatul şi îţi dăm banii”. Gargorov a plecat şi nu s-a mai întors. Nu a mai primit niciun ban”, povesteşte Nicolae.

„Cred că a profitat de moment”

Şi lui Dumitru Cibotaru procurorul i l-a prezentat pe Gargotov ca fiind avocat din oficiu. Tânărul nu ştia că, fiind din oficiu, nu trebuie plătit. A aflat despre asta după ce a fost eliberat şi a discutat cu alţi foşti reţinuţi, care nu plătiseră bani. În cazul său, a fost aplicată metoda deja cunoscută. Iniţial, părinţilor li s-au cerut 2 mii de lei, pe care urmau să-i aducă avocatului a doua zi, pentru a evita prelungirea arestului. Cu toate acestea, în prima instanţă, Dumitru a primit 30 de zile de arest. „A spus că nu s-a putut face nimic, dar că totul se va rezolva la Curtea de Apel. În acest scop, urma să achităm alte 2 mii de lei. Părinţii au împrumutat bani. Cred că a profitat de moment. Nu sunt mulţumit de cum am fost reprezentat în instanţă: mă acuza, iar când vorbeam, mă oprea şi spunea că am spus suficiente lucruri. În judecată, a spus trei cuvinte în cruce: că sunt băiat bun şi că nu am antecedente penale”, descrie Dumitru acţiunile avocatului.

„Doreşte, plăteşte, nu doreşte, nu plăteşte”

Avocatul Grigori Gargotov, contactat de ZdG, a infirmat faptul că ar fi acţionat ca avocat din oficiu. „Ei fac declaraţii mincinoase. Eu am avut contracte cu părinţii lor. I-am apărat, iar în consecinţă unii au fost eliberaţi imediat. Pe unii i-am apărat gratis, „kak bî”, pe urmă au spus că o să încheie contract, dar n-au mai făcut-o”, a declarat Gargotov.

El afirmă că lucrează foarte civilizat cu clienţii săi. „Doreşte, plăteşte, nu doreşte, nu plăteşte şi la revedere. Ce fel de şantaj poate fi din partea avocatului? Clientul m-a întrebat cât costă serviciile. Eu i-am spus că, în medie, 1 mie de lei. Nu puteam cere 4-5 mii de lei. Nu-i vorba de taxă, ci de cât doreşte clientul: o mie, opt sute sau cât vrea”, a explicat Gargotov.

Uitat de avocat

La jumătate de an de la violenţele din aprilie, organizaţiile de apărare a drepturilor omului au descoperit cu surprindere că unul dintre tinerii reţinuţi mai rămânea în arest, în pofida amnistierii aplicate de fostul preşedinte. Ion Rangu are 22 de ani şi fusese reprezentat iniţial de avocatul Victor Andruşciac, tot din oficiu. „El era eliberat cu termen de probă, aceasta era problema. Am atacat decizia Curţii de Apel, dar a fost lăsată în vigoare. Ca avocat, am făcut tot ce a fost posibil”, a explicat Andruşciac.

Acum, Ion este eliberat din arest, fiind anchetat în stare de libertate. Victor Panţâru, avocatul care a preluat cazul lui Rangu, sustine că apărătorul a făcut prea puţin. „În dosar nu am văzut niciun recurs la mandatul de arest eliberat pe 3 luni. El ar fi trebuit să depună recurs când a fost eliberat mandatul de arest şi de fiecare dată când era prelungit. A argumentat prin lipsă de timp, dar aceasta nu e o scuză pentru un avocat. Clientul meu era destul de binevoitor cu primul avocat, aşa sunt oamenii, nu ştiu să-şi ceară drepturile, să-şi pună propria persoană în valoare”, afirmă Panţâru.

În lipsa plângerilor, nu se intervine

Iurie Crăciuneac şi Nicolae Bairactari au depus plângeri la Procuratura Generală, acuzând maltratările şi şantajul din partea avocatului. „Procurorul mi-a zis că se ocupă doar de maltratare, iar restul nu-l interesează”, a declarat Iurie. Nicolae, în genere, nu a primit niciun răspuns. Ei ştiu că pot depune plângeri împotriva avocatului la Baroul de Avocaţi, dar au decis să nu o facă. „Am avut discuţii cu nişte experţi şi am ajuns la concluzia că nu are rost să depun plângere pentru că nu voi obţine nimic – i-ar putea aplica vreo mustrare, ceea ce nu soluţionează problema”, crede Crăciuneac.

„Plângeri pe numele avocaţilor, în urma acţiunilor din aprilie, nu avem. Critici mai auzim, dar nimeni nu ne scrie nume concrete. Nu avem nicio adresare, nici din partea procurorilor. Absolut nimic. În lipsa acestora, nu putem examina toate dosarele de atunci, nu putem face nimic”, a explicat Gheorghe Amihalachioaie, preşedintele Baroului de Avocaţi.

Veaceslav Ţurcanu, avocat şi membru al comitetului de etică al Baroului, consideră că nu putem avea o justiţie corectă şi dreptul la un proces echitabil, dacă se încalcă drepturile chiar din partea apărătorului, inclusiv prin acordarea asistenţei necalitative. El crede că cea mai mare problemă este că cetăţenii nu ştiu că se pot plânge pe inacţiunile sau omisiunile avocatului. „Într-adevăr, e un gol informaţional. Oamenii nu sunt informaţi ce pot face în cazul unei asistenţe ineficiente din partea avocaţilor. Ei nu ştiu că avocaţii trebuie să aibă un discurs bine argumentat şi închegat, nu trei cuvinte”, a declarat avocatul.

Tatiana EŢCO