Principală  —  Investigatii  —  Dosar   —   Plecări „subite” din Procuratură. Unii…

Plecări „subite” din Procuratură. Unii în demisie, alții în vacanțe

În perioada schimbării guvernării, mai mulți procurori care dețineau funcții de conducere în timpul fostei guvernări, formate în jurul Partidului Democrat, au plecat: unii au demisionat, alții și-au luat concedii. Cel mai recent caz este cel al procurorei Adriana Bețișor, șefa adjunctă a Procuraturii Anticorupție, care marți, 6 august, a depus cerere de eliberare din organele Procuraturii. Solicitarea i-a fost acceptată în aceeași zi de către procurorul general interimar, Dumitru Robu.

Adriana Bețișor, șefa adjunctă a Procuraturii Anticorupție, a depus cerere de eliberare din organele Procuraturii marți, 6 august 2019, pe numele procurorului general interimar, Dumitru Robu, invocând „motive personale”. Responsabili din cadrul Procuraturii Generale ne-au informat că procurorul general interimar a acceptat demersul Adrianei Bețișor și a semnat ordinul de eliberare a acesteia din funcție și din organele Procuraturii în aceeași zi.

Cererea de demisie a Adrianei Bețișor, acceptată imediat

După demisia lui Viorel Morari din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție (PA), Adriana Bețișor a deținut, pentru o scurtă perioadă, funcția de șefă interimară a instituției, însă și-a dat demisia la început de iulie. Ea a continuat să exercite funcția de șefă adjunctă a Procuraturii Anticorupție până la 6 august, când a demisionat din organele Procuraturii. Adriana Bețișor este procurora care, în ultimii ani, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță privind frauda bancară, dar și cea care a gestionat dosarul penal în care fostul premier, Vladimir Filat, a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare, în urma unui denunț depus de către Ilan Șor, controversatul om de afaceri despre care rapoartele Companiei Kroll au arătat că a fost unul dintre principalii figuranți în frauda bancară.

Adriana Beţişor a fost numită în funcţia de procuroră în cadrul PA prin ordinul procurorului general Valeriu Zubco, la 14 iunie 2011. În prealabil, la 7 iunie 2011, Beţişor, împreună cu alţi doi colegi de la Institutul Național al Justiției, au participat şi câştigat concursul anunţat de Consiliul Superior al Procurorilor pentru ocuparea funcţiilor vacante de procuror în cadrul PA. Cei trei candidaţi, conform legii cu privire la Procuratură, fiind absolvenţi ai INJ, au fost admişi la concurs fără susţinerea examenului de capacitate, în temeiul notelor din atestatul de absolvire al INJ, acolo unde Adriana Beţişor avea media generală 9,76. Beţişor a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, iar în 2009 a fost înmatriculată la INJ.

Împreună cu Bețișor, din sistemul public a plecat și soțul ei

ZdG a scris anterior că, în decembrie 2015, în timp ce Adriana Bețișor gestiona dosarul Filat, părinţii ei, care locuiesc în comuna Cuhneşti, raionul Glodeni, au cumpărat o casă cu două niveluri, finalizată în proporţie de 84%, la marginea Chişinăului. „E o casă a familiei”, declara atunci Adriana Beţişor. Imobilul nu a fost finalizat și până astăzi.

Conform informațiilor de pe portalul Autorității Naționale de Integritate, recent, din cadrul Serviciului Vamal, acolo unde a activat în calitate de șef de direcție, a plecat și Dumitru Șubin, soțul Adrianei Bețișor. Acesta a trecut în declarația de avere și interese depusă la eliberarea din funcție, în premieră, casa de 121 m.p. despre care ZdG a scris anterior, menționând că imobilul și terenul aferent sunt deținute „în posesie” din acest an. Totodată, în 2019, Șubin a indicat faptul că a contractat, în 2019, două credite, în valoare totală de 17,5 mii de euro de la două persoane fizice. Banii urmează să fie rambursați în acest an. Cei doi soți dețin două automobile de model Skoda Octavia, unul în proprietate, iar altul, în posesie.

Foto: livenews.md

Ex-șeful PCCOCS a plecat în concediu până în 2020

Și Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a plecat din funcție după schimbarea guvernării. Chitoroagă și-a dat demisia din funcția de procuror-șef la sfârșitul lunii iunie, fiind transferat în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Chișinău. La scurt timp, însă, Chitoroagă a depus cerere de concediu, iar surse ale ZdG din cadrul Procuraturii Generale ne-au informat că acesta ar fi plecat în concediu pentru aproximativ șapte luni, până în februarie 2020. Contactat anterior, Chitoroagă a refuzat să spună pentru ce perioadă pleacă în concediu, invocând doar că de șase ani nu a avut nici o zi de concediu.

Întrebat anterior de ZdG dacă motivele pentru care a plecat în concediu sunt aceleași pentru care a renunțat la șefia PCCOCS, Nicolae Chitoroagă a confirmat că este vorba despre presiune asupra sa și înlăturarea oricăror bănuieli precum că ar putea exista influență privind verificarea activității PCCOCS. „Mai sunt și alte motive. Eu șase ani nu am fost în concediu nici o zi. Concediul este legal și nu există nimic ieșit din comun”, a precizat Chitoroagă pentru ZdG, acum câteva săptămâni. Despre perioada concediului lui Chitoroagă am întrebat, oficial, la Procuratura Generală. După două săptămâni am primit un răspuns în care instituția confirmă doar că Nicolae Chitoroagă nu a utilizat concediul pentru anii 2013-2017, dar nu spune cât timp procurorul va lipsi de la muncă. Ordinul de acordare a concediului de odihnă anual a fost semnat la 28 iunie 2019, de către procurorul general din acea perioadă, Eduard Harunjen.

Fostul adjunct al PCCOCS, salariu și îndemnizație la eliberarea din funcție în valoare de 836 mii de lei

Valeriu Bodean

În iulie 2019, și Valeriu Bodean, unul dintre adjuncții lui Chitoroagă de la PCCOCS, și-a dat demisia din cadrul organelor Procuraturii. Bodean era și președinte al Colegiului de evaluare a performanţelor procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Procurorilor. Acesta activa în organele procuraturii din anul 2000, și a deținut pe parcurs mai multe funcţii în Procuratura Ciocana, Procuratura Chișinău şi Procuratura Generală.

Conform informațiilor din declarația de avere și interese depusă de Valeriu Bodean la eliberarea din funcție, acesta a beneficiat, pe parcursul ultimului an, de venituri în valoare de 836,9 mii de lei. În această sumă, pe lângă venitul salarial, fostul procuror a integrat și îndemnizația unică de care a beneficiat la eliberarea din funcție. Conform Legii cu privire la procuratură, „după încetarea raporturilor de serviciu, procurorul cu o vechime în funcția de procuror de peste zece ani, dacă circumstanțele care determină încetarea raporturilor de muncă nu afectează prestigiul Procuraturii și reputația procurorilor, beneficiază de o indemnizație unică de concediere egală cu 50% din produsul înmulțirii ultimului salariu lunar la numărul de ani complet lucrați în funcția de procuror”.

Salariu și îndemnizație de 1 milion de lei pentru fostul procuror general

În iulie, curent, din funcție a plecat și procurorul general, Eduard Harunjen. Decretul privind eliberarea sa din funcție a fost semnat de președintele Igor Dodon la 11 iulie 2019. „În contextul agravării stării de sănătate, ce are drept consecință imposibilitatea exercitării plenipotențiare a atribuțiilor funcționale, solicit să acceptați cererea mea de demisie și să dispuneți eliberarea mea din funcția de Procuror General al R. Moldova înainte de expirarea mandatului”, a scris Harunjen în cererea sa către șeful statului.

Conform declarației de avere și interese depusă la eliberarea din funcție, Eduard Harunjen a avut venituri, din salariu și îndemnizația de eliberare din funcție, de nu mai puțin de 1,04 milioane de lei. Singurele achiziții oficiale pe care Harunjen le-a făcut în perioada în care a fost procuror general au fost două motociclete, procurate în anii 2016-2017.

În această perioadă, în concediu anual de odihnă se mai află Igor Popa, adjunctul procurorului general și procurorul-șef al Procuraturii Municipiului Chișinău, Ștefan Șaptefraț.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.