Cum îşi aşteaptă sentinţa avocatul Valerian Mânzat

Condamnat la nouă ani de detenţie într-un dosar de escrocherie pentru că ar fi înscenat un accident rutier, avocatul-vedetă, Valerian Mânzat, cunoscut opiniei publice pentru viaţa luxoasă etalată pe reţelele de socializate, nu a stât nicio zi în închisoare. Deşi decizia în dosarul Mânzat a devenit executorie încă la 5 aprilie, când Curtea de Apel (CA) Chişinău a menţinut hotărârea Judecătoriei sect. Râşcani, din 2015, aceasta ar fi ajuns la oamenii legii pentru executare abia peste o lună şi jumătate. Potrivit deschide.md, Mânzat ar fi mers în seara zilei de 26 mai însoțit de polițişti la Inspectoratul din sect. Ciocana pentru a i se aduce la cunoştință actul care presupune reținerea sa şi exportarea în închisoare.

De cealaltă extremă a justiţiei din R. Moldova, în ianuarie 2016, Victoria Pruteanu a fost condamnată la trei ani şi opt luni de închisoare, pentru că şi-a înjunghiat mortal soţul, în încercarea de a se apăra de abuzurile acestuia, instanţa obligând poliţiştii s-o reţină chiar din sala de judecată, în faţa celor cinci copii minori. Între timp, Valerian Mânzat a devenit inculpat în alt dosar penal, pentru trafic de influenţă. Cert este că în acest dosar avocatul nu va ajunge după gratii, deoarece şi-a recunoscut vina şi a colaborat cu ancheta, motiv pentru care procurorii nu au solicitat decât pedeapsă sub formă de amendă.

La opt ani după ce au înscenat un accident rutier cu intenţia de a intra în posesia unei sume de bani de la Compania de asigurări „Moldasig”, timp în care nu au stat nicio zi după gratii, avocatul Valerian Mânzat şi alţi doi complici, Ion Taran şi Dorel Găină, au fost condamnaţi la închisoare. Doar că la 5 aprilie, în timp ce magistraţii de la CA pronunţau decizia, inculpaţii se aflau la parterul instanţei, pentru ca ulterior să plece acasă fără vreun impediment.

Condamnat la libertate

Se întâmplă pentru că instanţa nu a prevăzut expres arestul celor cinci condamnaţi în sala de judecată: avocatul Valerian Mânzat, fostul şef al Secţiei investigare a accidentelor rutiere a Comisariatului General de Poliţie, Ion Taran, şeful Secţiei asistenţă juridică de la Compania „Moldasig”, Dorel Găină, ex-poliţistul Sergiu Pruteanu şi avocatul Eugenia Barbăroşie.

La 19 mai, când a fost citită decizia motivată, Valerian Mânzat nu s-a prezentat în instanţă. Avocatul său, Gheorghe Amihalachioaie, susţinea că prezenţa clientului său nu era obligatorie, iar arestarea lui Mânzat se va face doar după ce Curtea de Apel va remite decizia către instanţa de fond care a pronunţat sentinţa, iar aceasta, în termen de zece zile, o va trimite către organul de poliţie spre aplicare.

„Este procedura de executare şi nu se execută în ziua aceea. Curtea de Apel trimite în instanţa care l-a condamnat, aceasta, în zece zile, urmează să o trimită organului de poliţie, spre executare. Durează”, a explicat avocatul Amihalachioaie, precizând că, în prezent, clientul său se află la domiciliu şi aşteaptă ca autorităţile să-i prezinte decizia.

„Codul de procedură penală prevede expres că în dispozitivul deciziei trebuie să se soluţioneze necesitatea aplicării sau revocării măsurii preventive. De aceea, întrebarea ar fi următoarea: dacă a fost sau nu solicitată aplicarea măsurii preventive de vreo parte în proces, dacă nu, instanţa de la sine trebuie să examineze problema. În mod logic, este în interesul procurorului ca cel pentru care a cerut condamnare să fie reţinut ca să-şi ispăşească pedeapsa. Ar fi în spiritul legii penale ca procurorul să solicite arestul. Nu pot explica de ce în atâtea cazuri grele, despre care se discută în societate, procurorii nu cer această măsură. Un alt moment: poate instanţa singură să dispună măsura? În acest sens, CPP nu dă un răspuns clar. Instanţa trebuie să examineze sau să soluţioneze necesitatea aplicării unei sau altei măsuri. Din câte cunosc, instanţele nu dispun singure aplicarea măsurii, deoarece lipseşte un mecanism de implementare. S-a vorbit despre poliţia judiciară şi despre posibilitatea de a crea un mecanism ca această structură să execute măsurile preventive, reţinerea şi arestul. Nu cunosc dacă s-a ajuns la o finalitate. Presupun că nu, deoarece, în practică, instanţele nu dispun de la sine aplicarea măsurii preventive”, explică Dumitru Petru Sliusarenco, avocat Promo-Lex.

Ana-Maria Manole, grefiera pe cauze civile a magistratului Ion Secrieru, care a dat citire deciziei motivate, susţine că, de obicei, dosarul ajunge în cancelaria instituţiei în trei-patru zile şi doar după aceea e expediat intanţei de fond. Totodată, pe site-ul instanţelor naţionale de judecată nu a fost plasat nici dispozitivul, nici sentinţa motivată în acest dosar.

Un accident care nu a avut loc

Istoria a început în 2008, când Mânzat procurase de la Victor Spinei un automobil „BMW 525 D”. Acesta i-ar fi dat proprietarului doar o parte din bani. Ulterior, i-a transmis şi alţi 9000 de euro. În vara anului 2009, BMW-ul procurat de Mânzat a fost incendiat pe str. Petru Zadnipru din Chişinău. Două luni mai târziu, constată procurorii, Mânzat, împreună cu alte persoane, au improvizat că, pe str. Albişoara intersecţie cu str. Puşkin, ar fi avut loc un accident în care a fost implicat BMW-ul incendiat anterior şi un „Mercedes Vito”, cu numere germane, proprietate a lui Vladimir Mihalcean.

Pentru a completa dosarul ce urma a fi transmis Companiei de asigurări în scopul încasării despăgubirilor, Ion Taran, de la Poliţia Rutieră, s-a deplasat la locul accidentului şi l-ar fi găsit vinovat pe şoferul automobilului cu numere germane. A documentat „automobilele accidentate”, urmând a înregistra declaraţiile false de la Mânzat şi Mihalcean, pentru procesul-verbal.

Potrivit procurorilor, în realitate, accidentul rutier nu a avut loc. „Automobilul lui Mânzat a fost incendiat. Probabil, fiind complicat să-l vândă şi să restituie datoria proprietarului, s-au înţeles în prealabil cu alte persoane şi au înscenat un accident, ca ulterior să încaseze banii de la „Moldasig”, susţineau procurorii, într-o intervenţie a ZdG.

Dat fiind că Dorel Găină, în calitate de angajat al Companiei de asigurări, figura în alt dosar de escrocherie, cazul lui Mânzat a fost conexat cu acel dosar, în care figura un alt avocat, Eugenia Barbăroşie şi un poliţist, Sergiu Pruneanu.

Încă un dosar fără închisoare

Avocatul glamuros care îşi etala cu orice ocazie traiul luxos, a devenit mai puţin vizibil pe reţelele de socializare după ce, la 2 februarie, a fost reţinut de ofiţerii CNA într-un alt dosar penal, pentru că ar fi estorcat de la o femeie, prin înşelăciune şi abuz de încredere, 20 000 de euro pentru a-i soluţiona o problemă legată de urgentarea transferării soţului acesteia dintr-un penitenciar din Rusia în unul din R. Moldova. Avocatul nu s-ar fi ţinut de cuvânt şi ar fi încercat să se ascundă de femeie pentru a nu-i restitui banii, dar a fost denunţat.

De fapt, Judecătoria Buiucani admisese deja transferul persoanei, condamnate în Federaţia Rusă, iar Ministerul Justiţiei, împreună cu instituţiile competente din Rusia, urmau să înceapă procedura de transfer, pentru ispăşirea pedepsei într-o închisoare din Moldova.

După 30 de zile de arest în Penitenciarul nr. 13, amplasat vizavi de casa de avocatură pe care şi-a deschis-o acesta la început de 2017, şi după o lună de arest la domiciliu, Valerian Mânzat a fost eliberat, iar acum se află sub control judiciar.

Şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, afirmă că procurorii au considerat inoportun să solicite aplicarea măsurii privative de libertate, deoarece Mânzat „nu a întreprins măsuri sau acţiuni pentru a se eschiva de la examinarea cauzei în judecată”, ci, din contra, „a contribuit la descoperirea faptei sale infracţionale”.

„Alte probe care ar demonstra că are intenţia să se eschiveze de la urmărirea penală sau de la instanţa de judecată nu am identificat”, explică Viorel Morari, care precizează că la 5 mai dosarul a ajuns deja în justiţie, deoarece Mânzat a recunoscut vina şi a solicitat examinarea în procedură simplificată a cauzei.

„A recunoscut vina, a restituit, practic, integral paguba pricinuită părţii vătămate. În cazul în care inculpatul recunoaşte faptele incriminate de învinuire şi acceptă probele acuzării, acesta are dreptul să înainteze o cerere prin care îşi recunoaşte vina şi solicită judecarea sa într-o procedură simplificată. Aşa au loc doar citirea învinuirii şi dezbaterile judiciare despre pedeapsă. Atât. Fără audierea martorilor, fără examinarea probelor”, a explicat procurorul anticorupţie Eugen Rurac.

În mai puţin de o lună, magistratul Ion Morozan urmează să pronunţe o hotărâre pe numele lui Mânzat, doar că infracţiunea care îi este incrimnină a fost recalificată din escrocherie, în trafic de influenţă, în urma colaborării cu ancheta. Este cert că, în acest dosar, avocatul-vedetă nu va sta în închisoare, deoarece procurorul a solicitat amenda maximă prevăzută de Codul Penal, 75 mii de lei, şi confiscarea în folosul statului a 20 mii de euro, suma ce constituie obiectul material al cauzei. Eugen Rurac mai spune că partea vătămată are pretenţii materiale doar la suma nerambursată, cea de 50 mii de lei.

Apelat repetat, Valerian Mânzat nu a răspuns la telefon.

Valerian Mânzat se află într-o relaţie şi are un copil cu Cristina Furdui, fiica fostului deputat milionar Simion Furdui. Acesta locuieşte însă într-un apartament luxos din str. Drumul Viilor, înscris pe numele Cristinei Furdui.

Valerian Mânzat a ajuns în atenţia opiniei publice în 2013, atunci când, de 8 martie, i-a dăruit soţiei sale un Porche de 45 mii de euro, afişând cadoul pe internet. Anterior, Valerian Mânzat a fost desemnat de Uniunea Avocaţilor din R. Moldova pentru a participa în calitate de membru cu drept de vot la procesul de Reformă a Justiţiei Penale pentru anii 2011-2016. În 2013, Mânzat a fost însă exclus pentru „prezenţă nesatisfăcătoare”.