(doc) PROFITORI DE STAT: Interesele ascunse ale şefilor de la Aeroport Catering, Tutun CTC şi Moldtelecom – Ziarul de Gardă
  • (doc) PROFITORI DE STAT: Interesele ascunse ale şefilor de la Aeroport Catering, Tutun CTC şi Moldtelecom

    (doc) PROFITORI DE STAT: Interesele ascunse ale şefilor de la Aeroport Catering, Tutun CTC şi Moldtelecom
    10 aprilie 2015 | 10:25

    Şefii celor mai importante întreprinderi de stat din R. Moldova primesc lunar salarii de zeci de mii de lei, însă nu se mulţumesc cu atât. Pe lângă faptul că gestionează, cu mai mult sau mai puţin succes, bunurile statului, aceştia îşi administrează, în paralel, şi propriile afaceri, pe care le ascund de ochii lumii şi care, uneori, se intersectează, suspect, cu activitatea lor de funcţionar public.

    La 31 martie 2015, a expirat termenul la care funcţionarii urmau să-şi facă publice declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2014. Doar că, deşi legislaţia spune că acestea sunt publice (!), pe site-urile majorităţii instituţiilor statului nu am găsit nicio astfel de declaraţie. Comisia Naţională de Integritate (CNI), abilitată prin lege să le recepţioneze şi să le facă publice, nu se grăbeşte, nefiind, deocamdată, nici măcar demarată procedura de organizare a licitaţiei pentru desemnarea firmei care va scana şi publica declaraţiile cu privire la veniturile şi proprietăţile funcţionarilor. Reprezentanţii instituţiei ne-au informat că declaraţiile funcţionarilor ar putea fi plasate pe site-ul www.cni.md abia spre toamnă, deci, la peste jumătate de an de la depunerea lor. Cu sau fără aceste declaraţii, am „scanat” averea a trei şefi de întreprinderi de stat care, în 2013, au primit printre cele mai mari salarii dintre bugetari.

    514-ciobanuAverea oficială a celei mai plătite bugetare

    ÎS „Aeroport Catering” este o întreprindere ce aparţine în totalitate statului, fiind în subordinea Ministerului Economiei şi Comerţului. Este „cea mai mare întreprindere de producere şi livrare a alimentaţiei la bord din R. Moldova”. Aceasta livrează produse companiilor aeriene, dar deserveşte şi unele recepţii, banchete, cine oficiale, dar şi private. Şefa companiei este Elena Ciobanu. În 2013, ea a avut cel mai mare venit dintre bugetari, aproape 1 milion de lei pe an, format inclusiv din sporuri salariale şi premii pentru performanţă. În ultimii ani, potrivit statisticilor oficiale, lucrurile la întreprinderea de stat nu au mers prea bine. În 2013, aceasta a raportat pierderi de 3,7 milioane de lei. În acelaşi timp, însă, afacerile familiei Ciobanu au prosperat. Şefa de la „Aeroport Catering” controlează, prin intermediul soţului şi al copiilor săi, mai multe afaceri, majoritatea în domeniul alimentaţiei, unele dintre ele având catering-ul ca activitate principală.

    Potrivit declaraţiei de venit pentru 2013, Elena Ciobanu deţine un apartament de 103 m.p. şi altul de 89 m.p. împreună cu alţi patru membri ai familiei. În 2013, apartamentul a fost transmis unuia dintre fiii săi, Mihai, printr-un contract de donaţie. La sfârşitul anului trecut, fiul Elenei Ciobanu a gajat apartamentul pentru un credit de 770 mii de lei, de la Moldincombank. Totodată, Elena Ciobanu a declarat, pentru 2013, o „casă livadă” de 147 m.p., dar şi două automobile, unul procurat în 2010, iar altul în 2013. Ciobanu deţine un card „Master Platinum”, deschis în 2013. Publicităţile mai multor instituţii bancare prezintă acest produs drept un accesoriu de lux destinat „oamenilor de succes”. Acest serviciu permite, în dependenţă de bancă, achitarea în credit a produselor, până la plafonul de 500 de mii de lei, dar şi o scutire de dobândă de peste două luni. Deci, acesta presupune o linie de creditare obligatorie, începând cu 100 de mii de lei, bani care însă nu s-au regăsit la categoria datorii din declaraţia pe venit a Elenei Ciobanu.

    514-cafeneaFirma nedeclarată a soţului şi afacerile din domeniu ale familiei

    În declaraţie, Ciobanu nu a indicat nicio firmă. Totuşi, conform datelor de la Camera Înregistrării de Stat (CÎS), Petru, soţul său, împreună cu fiul Mihai, sunt cofondatori la „Vila-Pe” SRL. Tot ei administrează această afacere. În declaraţia de avere, funcţionara a indicat doar că soţul ei a avut un venit de 90 de mii de lei ca director adjunct la „Clasic Cafe”, un restaurant situat pe str. Testemiţeanu, 29. Localul este deţinut de firma „Clasic Catering” SRL, fondată de Mihai Ciobanu, fiul şefei de la „Aeroport Catering”. Mihai, mezinul familiei, este şi administratorul acestui SRL, fondat în 2000, atunci când avea doar 15 ani (!). În Chișinău există cel puţin două localuri care activează sub brand-ul „Clasic Cafe”. Unul se află în incinta clădirii Spitalului Republican de pe Testemiţeanu, 29, iar celălalt pe bd Dacia 49/6, având o amplasare strategică, chiar în incinta Biroului Vamal Chişinău.

    Localul de pe bd Dacia e înregistrat pe firma „Gabarita” SRL, fondată în 2014 de Florin Ciobanu, un alt fiu al şefei de la „Aeroport Catering”. Deşi are această afacere, Florin lucrează la „Aeroport Catering”. Contactat de noi, el ne-a confirmat că activează la întreprinderea gestionată de mama sa, fiind manager pe vânzări. Elena Ciobanu şi-a angajat aici nu doar fiul, ci şi nora. Angajaţii de la „Aeroport Catering” ne-au confirmat că Tatiana Ciobanu, soţia unuia dintre cei doi feciori ai familiei Ciobanu, activează la ei.

    514-catering-publikaMâncare „de stat” pentru angajaţii lui Plahotniuc

    Şi fiica Elenei Ciobanu, Natalia Ciobanu-Josan, nu a rămas fără firme, ea gestionând două SRL-uri: „Berzol-Dent” SRL şi „Prodstar Lux” SRL. Prima e o clinică stomatologică, înregistrată în apartamentul său de pe Calea Ieşilor din Chişinău. Al doilea SRL e profilat în alimentaţie, fiind şi el înregistrat în acelaşi apartament. Natalia Ciobanu-Josan este fondatoare, cu o cotă mai mică de 1%, în timp ce 99% aparţin unei întreprinderi cu capital străin, „Trade & Legal Consulting” SRL, care, la rându-i, e fondată de off-shore-ul „EC Trade Consultants” SA, înregistrat pe insulele Marshall. Datele de la CÎS ne arată că, iniţial, Josan a fost şi administratoarea în acte a acestui SRL, pentru ca, ulterior, locul ei să fie luat de o oarecare Angela Capiţa.

    514-bonuriPotrivit paginii web a Primăriei Chişinău, în 2014, „Prodstar Lux” a fost beneficiarul unei cantine construite pe str. Ghioceilor 1, pe teritoriul „Moldexpo”. În această zonă există doar o singură cantină, construită în 2014 pe teritoriul „General Media Group” (GMC), sediul posturilor Publika TV, Prime TV, Canal 2 şi Canal 3, controlate de politicianul Vladimir Plahotniuc. În amiaza zilei de marţi, 7 aprilie 2015, la această adresă am observat un microbuz cu inscripţia „Aeroport Catering”, care descărca produse alimentare la cantina posturilor tv. Şoferul şi persoana care îl însoţea ne-au confirmat că sunt angajaţi ai ÎS „Aeroport Catering”. Ei au refuzat să ne vorbească despre condiţiile în care livrează mâncare, precizând doar că aduc produse pentru angajaţii Publika TV. Cantina, deşi într-o clădire care aparţine firmei Finpar Invest, afiliată lui Plahotniuc, oferă produsele aduse de „Aeroport Catering” în numele firmei „Gabarita” SRL (vezi bon de plată nr. 3) fondată de Florin Ciobanu, fiul şefei de la „Aeroport Catering”, tot el, angajat al întreprinderii de stat. Cu alte cuvinte, mâncarea instituţiei de stat este „livrată” unei firme a familiei şefei acelei instituţii şi vândută angajaţilor GMC.

    ZdG a încercat, fără succes, să discute cu Elena Ciobanu despre afacerile familiei sale și relațiile cu statul. Pe 7 aprilie, aceasta era în biroul său, însă nu a răspuns la apeluri. Miercuri, 8 aprilie, colegii ei ne-au informat că şefa s-ar afla în concediu medical. La Asociaţia de Catering, condusă tot de Elena Ciobanu, aceasta nu mai era bolnavă, ci într-o şedinţă, așa cum ne-au informat personalul de acolo.

    514-ala-sirbu2Firmele şefei de la Tutun CTC

    Din 2011, Ala Sârbu este directoare la Tutun CTC, întreprindere-lider în R. Moldova în domeniul producerii şi comercializării produselor din tutun. Sârbu s-a recomandat ca fiind bugetara cu unul dintre cele mai mari salarii, devenind, deseori, motivul unor discuţii aprinse în Parlament. Pe lângă faptul că administrează una dintre cele mai mari întreprinderi de stat, Sârbu are timp şi de afaceri personale, fiind fondatoare a două firme: „Efide Audit” SRL, specializată în audit, la care deţine 51%, şi „Asset House” SRL, specializată în contabilitate, la care are 50%.

    În declaraţia pe 2013, Sârbu a indicat chiar că a avut un venit de 57 mii de lei din dividende de la „Asset House” SRL. Potrivit CÎS, la firma „Efide Audit” SRL, şefa Tutun CTC figurează şi în calitate de administratoare. În ambele SRL-uri, partenera sa este o oarecare Natalia Ciumacova, implicată, împreună cu diverse persoane, în fondarea altor trei firme, „Media Prim” SRL, care deţine agenţia de publicitate „Dixonia-Tex” SRL, cu obiective de activitate în mai multe domenii, inclusiv fabricarea şi comercializarea îmbrăcămintei, a produselor cosmetice sau autovehiculelor, dar şi „Anacors-Prim” SRL, cu activităţi similare.

    Partenera de afaceri şi relaţiile cu „Expert Tutun”

    Pe lângă relaţiile cu aceste firme, Ciumacova, partenera Alei Sârbu, a avut, anterior, relaţii apropiate cu un SRL mult mai interesant, „Expert Tutun”, pe care l-a reprezentat la Serviciul Fiscal de Stat. Firma este înregistrată la Bălţi, pe str. Ivan Franko, 48, fiind fondată în mai 2012. Acum, administrator este un oarecare Corneliu Croitor, în calitate de fondator figurând Eduard Moşin, angajat la Tutun CTC. Firma are un capital social de 1 milion de lei, fiind specializată în comerţul cu diverse produse, inclusiv cele din tutun. Discutând cu mai multe magazine din zonă, am aflat că „Expert Tutun”, reprezentată de partenera Alei Sârbu şi fondată de un angajat al Tutun CTC, a fost, în ultimii ani, unul dintre distribuitorii oficiali ai companiei Tutun CTC pentru zona de nord. Informaţia a fost confirmată pentru ZdG şi de Ion Voluţa, director comercial al întreprinderii de stat, care a precizat că, din 15 martie 2015, acest SRL nu ar mai fi unul din distribuitorii oficiali ai Tutun CTC pentru că „nu a mai putut face faţă, fiind înlocuit cu un alt SRL. De fapt, din iulie 2014, firma se confruntă cu probleme financiare”, a precizat el.

    „Dacă între un distribuitor oficial şi Tutun CTC sunt relaţii mai mult decât profesionale, atunci s-ar putea consuma mai multe lucruri suspecte. De exemplu, distribuitorul ar putea primi produsele fără a lăsa avans şi ar aduce banii doar după ce le vinde. Totodată, şi preţurile ar putea fi negociate. Evident, apar şi întrebări despre modul în care a fost selectat acest distribuitor, care face bani doar pentru că împarte ţigările în magazine”, ne explică un fost membru al Consiliului de Administraţie al Tutun CTC. „Nu am legături de rudenie cu Ciumacova, pur şi simplu, suntem coproprietare de firme. Ea vă poate spune mai multe. Eu nu am avut vreo atribuţie la această companie de distribuţie. O comisie selectează distribuitorii. Nu am favorizat pe nimeni. Dacă aveam vreo atribuţie, compania era distribuitor. Dacă nu am, nu mă deranjează. Acum, firma nu mai este distribuitor. Dl Moşin este manager. Nu ştiu cine-i director la „Expert Tutun”, a precizat Ala Sârbu. „Iniţial, am fost şi fondatoare la „Expert Tutun”. Dar, care-i scopul dvs.? De ce solicitaţi aşa informaţii? Nu vreau să vorbesc. N-am legătură şi nu vreau să mai pomenesc de firma asta. Am vândut-o. Nu vreau să vă spun cum a devenit distribuitor al Tutun CTC”, ne-a zis, la rându-i, Natalia Ciumacova.

    514-casa-ala-sarbuCasa de lux şi apartamentul (ne)declarat

    În 2013, Ala Sârbu, pe lângă cele două firme, a declarat un salariu anual de 700 mii de lei, o casă de locuit şi un automobil Lexus, pe care-l conducea prin contract cu drept de folosinţă. Dacă în declaraţia din 2012, şefa de la Tutun CTC a trecut şi un apartament de 76,2 m.p., în cea din 2013, completată la 19 martie 2013, apartamentul lipseşte, deşi, conform datelor de la Cadastru, acesta i-a aparţinut până la 21 martie 2013, când i l-a donat fiului său, Radu. Totodată, între părţi, adică între Ala Sârbu şi fiul său, la solicitarea şefei de la Tutun CTC, a fost semnat un contract pentru dreptul de abitaţie, care-i permite ei să-l utilizeze şi-i interzice proprietarului să-l înstrăineze. Reprezentanţii CNI ne-au spus că acest apartament trebuia să se regăsească în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi a funcţionarei, din moment ce aceasta a completat declaraţia pe 19 martie 2013, iar contractul de donaţie e din 21 martie 2013. „Care-i problema? De ce să-l declar, dacă nu-mi aparţine? Mă scuzaţi, vă rog, dar acea declaraţie s-a dus în istorie. Nu pot să vă spun sigur. Trebuie să ridic actele”, ne-a replicat şefa Tutun CTC.

    Ala Sârbu locuieşte la Stăuceni, într-un imobil de lux, la câţiva kilometri de Chişinău. Deşi în declaraţia sa de avere casa are doar 99 m.p., în realitate, pare mult mai mare. Imobilul are un istoric interesant. În 2006-2009, acesta a fost gajat la două bănci, Mobiasbancă şi Victoriabank, în schimbul unor credite, bunul fiind sechestrat. După ridicarea sechestrului, casa a fost vândută şi revândută. Pe 3 octombrie 2013, acesta a intrat în posesia Steluţei Voluţa, soţia directorului comercial de la Tutun CTC, Ion Voluţa, în urma unui certificat de moştenitor legal. Pe 25 octombrie 2013, Ala Sârbu cumpără casa pe care, în seara de Revelion, pe 31 decembrie 2013, o donează soţilor Eduard şi Elena Chirtoacă… până la 13 martie 2015. Pe 12 martie 2015, adică acum o lună, Ala Sârbu a redevenit proprietara casei. „Declaraţia mea este la CNI. Dacă doriţi, încercaţi s-o cereţi. Da, am declarat casa. Care-i problema? De ce trebuie să înţelegeţi operaţiunile? Am vrut s-o vând, ulterior m-am răzgândit. Persoana nu mi-a achitat. Eu cred că veniturile mele îmi permit să am o casă în Stăuceni”, ne-a spus Sârbu.

    514-vitalie-iurcuIurcu, bugetarul cu Porche, conturi grase şi două case

    Din iulie 2009, Vitalie Iurcu este şef la Moldtelecom, una dintre cele mai importante întreprinderi de stat. La fel ca şi colegii săi „de stat”, Iurcu, deşi bugetar, duce un trai mai mult decât decent, indicând în ultima sa declaraţie cu privire la venituri şi proprietăţi, cea pe 2013, două case de locuit (!), una dintre ele cu o valoare cadastrală de aproape 2 milioane de lei, un apartament de 94 m. p. , 7 terenuri, unul dintre care în România, dar şi un automobil Porche Cayenne, fabricat şi procurat în 2012. O asemenea maşină costă peste un milion de lei, dublu faţă de salariul anual al directorului Moldtelecom. Iurcu a mai indicat două depozite, unul de 30 de mii de euro, deschis pe numele său în 2012/2013, şi un altul de 40 de mii de USD, deschis în aceeaşi perioadă, pe numele soţiei, Angela. La fel ca şi alţi şefi de întreprinderi de stat, Iurcu a indicat implicarea în două firme, una de pe teritoriul R. Moldova, iar alta, din România. În declaraţia sa, denumirea firmelor deţinute este blurată, deşi, conform legii, denumirea lor nu constituie dată cu caracter personal.

    În 2014, declaraţia şefului Moldtelecom a fost verificată de CNI, în urma unei scrisori anonime, în care se spunea că Iurcu ar fi cumpărat pachetul majoritat de acţiuni al companiei care comercializează materiale de construcţie, Zikkurat. CNI a verificat declaraţia, dar nu a depistat mare lucru, clasând cauza. La solicitarea ZdG, actul de constatare a fost postat pe site-ul CNI abia zilele trecute, deşi acesta este finalizat încă în decembrie 2014.

    Achiziţii suspecte la Moldtelecom:
    În 2011, Moldtelecom-ul statului, condus de Vitalie Iurcu, a fost verificat de Curtea de Conturi a R. Moldova (CCRM), fiind depistate mai multe nereguli. Astfel, auditorii au descoperit că instituţia, este una activă pe piaţa achiziţiilor publice, procurând, doar în perioada 2009—2012, servicii şi utilaje în valoare de 1 miliard de lei. În perioada auditată, Moldtelecom a preferat să colaboreze foarte strâns cu Moldconstruct Market, la care fiul fostului preşedinte comunist, Vladimir Voronin, a lucrat în calitate de economist şi cu care Iurcu se cunoaşte foarte bine, acesta făcând anterior parte din Consiliul de Administraţie al FinComBank, cunoscută ca fiind banca familiei Voronin. O altă firmă cu care Moldtelecom s-a înţeles foarte bine a fost „Iucotel” SRL, fondată şi administrată de un oarecare Ivan Untilă. CCRM a descoperit că „Iucotel”, contractată de „Moldtelecom” pentru lucrări de construcţie, a majorat taxa pentru transportare a materialelor de construcţie până la 36% din costul acestor materiale. În 2009—2012, compania de stat i-a plătit acestei firme peste 65 de milioane de lei pentru servicii. De altfel, SRL-ul respectiv activează la Chiperceni, Orhei. Coincidenţă sau nu, este şi raionul de baştină al directorului Moldtelecom. După aceste constatări, auditorii au recomandat conducerii Mold-telecom să-şi schimbe modul de activitate şi să facă achiziţii în baza Legii privind achiziţiile publice. Consiliul instituţiei a respins această recomandare, astfel că, Moldtelecom continuă să organizeze independent licitaţii, selectând câştigătorii după propriile criterii de evaluare.

    Şmecherii în relaţia Iurcu/CNI

    În actul de constatare al CNI am depistat că, deşi pe site-ul CNI există o declaraţie de avere depusă de Iurcu pe 28 martie 2014, membrii CNI nu au verificat-o pe aceasta, ci au verificat o altă declaraţie, depusă de şeful Moldtelecom în perioada în care acesta era verificat. Conform actului de constatare, la 8 decembrie 2014, la adresa CNI, a parvenit o adresare de la Vitalie Iurcu, prin care se solicita primirea şi publicarea declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate, depusă de ultimul la 31 martie 2014 (!), şi considerarea acesteia ca fiind veridică, fapt stabilit în procesul-verbal al Comisiei de anchetă din 3 noiembrie 2014, efectuată de Moldtelecom. Cu alte cuvinte, în perioada investigării, şeful Moldtelecom a depus o altă declaraţie, motivând cu faptul că, în procesul de colectare a declaraţiilor, colectorul de la Moldtelecom a comis o eroare şi a depus la CNI altă declaraţie decât cea care trebuia depusă. Pentru a confirma acest fapt, la Moldtelecom, în perioada investigaţiei CNI, s-ar fi făcut o anchetă internă, în urma căreia, colectorul şi-ar fi recunoscut vina.

    Ulterior, membrii CNI au acceptat să verifice noua declaraţie a lui Iurcu, în care se regăseau averi care nu s-au regăsit în declaraţia iniţială, la fel pe 2013. În noua declaraţie, şeful Moldtelecom a indicat că deţine nu două conturi bancare, ci 12, dar şi că mai are un bun imobil, o construcţie sportivă de 635 m.p., dobândită în 2014. Totodată, în noua declaraţie, Iurcu a dat o altă valoare cadastrală terenurilor deţinute. Astfel, concluzia CNI, după verificarea acestei declaraţii, a fost practic clară din start. Din a doua încercare, Iurcu a indicat informaţii aproape corecte despre averea sa, iar cazul a fost clasat.

    Firma nedeclarată şi partenerii din România

    Totuşi, aşa cum a constatat şi CNI, conform datelor de la CÎS, numele lui Vitalie Iurcu figurează în calitate de fondator la două întreprinderi. Prima dintre ele, ÎI „Iurcu Vitalie”, specializată în oferirea consultaţiilor pentru afaceri şi management a fost declarată de funcţionar, fiind înregistrată în apartamentul soţilor Iurcu din str. Petru Rareş. Totuşi, Iurcu este şi unul dintre fondatorii firmei „Progestact” SRL, împreună cu mai multe persoane, printre care Dorin Recean, ex-ministru de Interne, Iurie Muntean, ex-deputat comunist, şi alte 35 de persoane. Firma nu mai activează în acest moment, dar chiar şi aşa, a fost declarată, în 2013, de Iurie Munteanu, „partenerul” lui Iurcu, pe vremea când acesta era deputat PCRM în Parlament. „Cunoscând că societatea respectivă, fondată în anii ‘90, nu a efectuat procedura legală de reînregistrare la CÎS prin obţinerea IDNO/cod fiscal, am considerat că aceasta nu mai poate fi calificată ca şi agent economic şi nu-şi mai poate desfăşura activităţi comerciale. Vă mai comunic că, de atunci, n-am fost înştiinţat desre funcţionarea societăţii şi, respectiv, n-am obţinut venituri (dividende, bunuri materiale, etc.)…”, s-a apărat Iurcu la CNI.

    Şeful Moldtelecom a fost şi este încă implicat în afaceri în România. Acesta a declarat, în 2013, o firmă care activează în Bucureşti, specializată în închirierea şi subînchirierea bunurilor imobile: „Hellis&Partners Imobiliare”. Un certificat de urbanism al primăriei sectorului 6 din Bucureşti arată că, la începutul acestui an, firma lui Iurcu a obţinut dreptul de a construi 5 hale comerciale în Bucureşti, argument că are şi alte activităţi decât cele imobiliare. Totodată, potrivit site-lui companiei, aceasta deţine mai multe depozite în oraşe din România, care nu se regăsesc în declaraţia funcţionarului. Totodată, firma declarată de Iurcu este înregistrată pe str. Preciziei 34/B, sector 6, Bucureşti. Tot aici îşi are sediul o firmă cu o denumire similară, „Hellis NR” SRL, cu acţionari inclusiv din R. Moldova. Unul dintre ei este Mukhmad Galaev, preşedintele companiei „Zikkurat ” SRL, cea din cauza căreia a fost iniţiat controlul în privinţa lui Iurcu.

    514-iurcu-teren10 ha de teren lângă Ghidighici şi Metalferos

    În 2004-2012, Iurcu a fost unul dintre acţionarii firmei R&K „Capital Invest”, având şi parteneri interesanţi. Acesta a deţinut 34% din capitalul statutar al acestei firme, avându-i ca parteneri pe Ghenadii Gavajuc şi Mihai Corbu. Din 2006, acţionar a devenit şi Vladimir Loghin, care în mai 2014 a fost numit viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare. Această firmă a fost lichidată în 2012, însă numele fondatorilor au devenit cunoscute în presa românească în urma unui scandal de corupţie. Acesta l-a vizat pe Mihai Corbu, cetăţean român născut la Cernăuţi, şi pe Ghenadii Gavajuc, moldovean, născut la Chetrosu, Anenii Noi, cu cetăţenie română. Corbu a fost bănuit de procurorii români că ar fi implicat în intermedierea frauduloasă a drepturilor de retransmitere a meciurilor din Liga 1 de fotbal. În acest caz, statul român ar fi fost prejudiciat cu 2,2 milioane de euro. Totodată, Corbu era cercetat de procurorii anticorupţie de la Bucureşti pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, având legături şi cu familia Băsescu. În 2012, firma a fost radiată prin judecată, dar nu a fost inclusă de şeful Moldtelecom în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe acel an.

    În 2013, directorul Moldtelecom a investit şi în imobiliarele din R. Moldova, cumpărând patru terenuri pentru construcţii, situate alături, cu o suprafaţă de aproape 10 ha, în extravilanul com. Ghidighici, la marginea Chişinăului. Coincidenţă sau nu, terenurile se află în preajma întreprinderii de stat Metalferos SA. Acum, pe acele terenuri nu există nicio construcţie, dar ele par deja pregătite pentru deschiderea şantierelor. ZdG l-a contactat pe Vitalie Iurcu, însă nu a reuşit să discute cu el. Iniţial, ni s-a spus că el ar fi plecat din ţară, iar ulterior, că ar fi prea ocupat pentru a discuta cu noi.

    Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    UE va acorda R. Moldova 7 milioane de euro pentru pentru consolidarea capacităților militare și de apărare a țării. De asistență va beneficia alte trei țări

    Uniunea Europeană (UE) va acorda R. Moldova 7 milioane de euro pe o perioadă de 36 de luni pentru consolidarea capacităților militare și de apărare a țării. Totodată, măsuri de asistență în cadrul Fondului Euro…
    UE va acorda R. Moldova 7 milioane de euro pentru pentru consolidarea capacităților militare și de apărare a țării. De asistență va beneficia alte trei țări

    FOTO, DOC/ 13 sportivi, care au obținut performanțe remarcabile la Jocurile Olimpice și Paralimpice de la Tokyo, premiați

    13 sportivi din R. Moldova, care au obținut performanțe remarcabile la Jocurile Olimpice și Paralimpice 2021, de la Tokyo, au fost premiați joi, 2 decembrie, la Guvern, în cadrul unei ceremonii oficiale, cu par…
    FOTO, DOC/ 13 sportivi, care au obținut performanțe remarcabile la Jocurile Olimpice și Paralimpice de la Tokyo, premiați

    Deputații se vor convoca în ședință plenară vineri și luni. Aceștia vor examina inclusiv numirea în funcție a doi viceguvernatori ai BNM

    Biroul permanent al Parlamentului a aprobat ordinea de zi a ședințelor plenare, care vor avea loc vineri, 3 decembrie, și luni, 6 decembrie. Astfel, deputații urmează să examineze în lectura a doua mai multe in…
    Deputații se vor convoca în ședință plenară vineri și luni. Aceștia vor examina inclusiv numirea în funcție a doi viceguvernatori ai BNM