Moldova îşi pierde „minţile”

După două decenii de experienţă migraţională, o criză şi mai gravă iese la iveală – exodul de creiere. În lipsa soluţiilor, experţii prevăd continuarea exodului de tineri dotaţi spre statele dezvoltate, în detrimentul R. Moldova.

Deşi le este dor de casă, tinerii intelectuali recunosc că Occidentul le oferă şansa realizării profesionale, pe care Moldova nu le-o oferă.

Elita intelectuală basarabeană: între dor de casă şi vise împlinite

Sergiu Coroban (nu a dorit să-i facem public numele adevărat – n.r.), Dorin Duşciac şi Gabriela Caraman sunt tineri basarabeni care, la prima vedere, nu au nimic în comun decât locul naşterii – R. Moldova. În realitate, toţi trei au reuşit să se afirme prin capacităţi şi cunoştinţe excepţionale în domeniile în care activează, obţinând succese profesionale. Zi de zi, ei contribuie la dezvoltarea statelor care i-au câştigat: Germania, Franţa şi Belgia.

Premiu german în ştiinţă pentru un cardiochirurg basarabean

Sergiu Coroban se află în Germania de 10 ani. După absolvirea facultăţii de medicină din Chişinău, a obţinut o bursă de la Asociaţia Europeană de Cardiochirurgie pentru un stagiu în Germania. În acest răstimp, Sergiu a reuşit să-şi încheie cu succes studiile de doctorat şi să realizeze o serie de cercetări ştiinţifice în medicină. În prezent, este cardiochirurg la o Universitatea de medicină din Germania. La numai 34 de ani, Sergiu a reuşit să înregistreze succese deosebite în chirurgie. A absolvit doctoratul în 2005, a ajuns şef de departament, deseori fiind invitat la congrese internaţionale pentru a-şi împărtăşi cunoştinţele şi experienţa.

În 2006, Sergiu a obţinut Premiul Rudolf Shoen pentru realizări deosebite în medicină. El consideră drept cea mai mare realizare salvarea vieţilor pacienţilor săi. „Datorită tehnologiilor performante, am posibilitatea să efectuez tratamente optimale pentru pacienţi”, spune Sergiu. Deşi cel mai mare dezavantaj al şederii în Germania este distanţa de casă, aceasta îi oferă şansa să-şi pună cunoştinţele în aplicare şi să beneficieze de un salariu adecvat.

Primul doctor din Moldova la Ecole Polytechnique

Dorin Duşciac are 27 de ani. Înainte de a merge în Franţa, şi-a făcut studiile la Liceul „Mircea Eliade”. Încă din liceu, a participat la diverse concursuri pentru admiterea în instituţiile de învăţământ superior din Vest. Până la urmă, a ales Institutul Naţional de Ştiinţe Aplicate din Lyon, Franţa, care i-a acordat o bursă de studii. „Doream să obţin o diplomă de studii superioare occidentală, pentru că oferă mai multe posibilităţi de evoluare profesională”, mărturiseşte Dorin. „În domeniul meu e dificil să obţii cunoştinţe de calitate într-un context în care dotarea tehnică a laboratoarelor de la Universitatea de Stat şi de la Universitatea Tehnică din Moldova lasă foarte mult de dorit”.

După absolvirea facultăţii, cu două masterate în CV, a devenit, în 2008, primul doctor basarabean la Ecole Polytechnique (EP) din Paris, instituţie pe care au absolvit-o savanţi cu renume mondial precum matematicienii Poisson, Poincaré, Cauchy; fizicienii Becquerel, Biot, Arago; chimiştii Clapeyron, Gay-Lussac. Teza de doctor şi-a realizat-o în cadrul unui laborator modern. „Am lucrat timp de trei ani la un subiect de cercetare pasionant, aflat la frontiera dintre chimia organică şi fizica semiconductorilor, cu aplicaţii în microelectronică”, povesteşte tânărul savant. După susţinerea tezei de doctor, Dorin şi-a continuat activitatea de cercetător în fizica atomică şi nucleară cu aplicaţii în medicină. Acum este angajat al Comisariatului pentru Energia Atomică (CEA) al Franţei.

Pentru Dorin, cel mai mare dezavantaj al faptului că se află în Franţa este sentimentul permanent de dor şi imposibilitatea de a petrece cât mai mult timp cu familia sa, rămasă acasă. Dar se gândeşte la unii colegi de liceu care se află şi mai departe de casă, în ţări precum Canada, SUA sau Brazilia. Acest dezavantaj este incomparabil cu ce i-a oferit Franţa: un vis împlinit. „Până acum am obţinut realizarea unui scop pe care mi l-am propus încă din liceu”, spune Dorin. Spre deosebire de Moldova, cadrul ştiinţific din Franţa permite o bună derulare a celor mai ambiţioase proiecte de cercetare. Aici, activitatea ştiinţifică este foarte variată şi se bucură în permanenţă de atenţia autorităţilor publice, conchide tânărul cercetător.

Stagiară la Comisia Europeană

Gabriela Caraman are 27 de ani şi completează rândurile tinerilor talentaţi stabiliţi peste hotare. Fiind licenţiată în economie şi în drept internaţional în Moldova, s-a angajat la Ministerul Economiei. După o perioadă relativ scurtă, a decis să-şi continue studiile peste hotare, alegând Colegiul European din Parma, care i-a oferit un masterat în Studii Europene Avansate.

Acum, Gabriela efectuează un stagiu la Comisia Europeană, în Bruxelles, şi intenţionează să obţină un post la o organizaţie internaţională. „Am plecat din Moldova pentru o slujbă mai bine remunerată şi cu perspective de avansare”, ne mărturiseşte ea, „iar Europa îmi oferă posibilitatea de a circula liber şi de a mă simţi în siguranţă”. Gabriela spune că există şi dezavantaje, cum ar fi birocraţia stufoasă, dar „aici simt că drepturile mele sunt cu adevărat garantate”.

Creierele de aur nu prezintă interes

Deocamdată, autorităţile abilitate susţin că nu cunosc numărul exact al persoanelor care îşi fac studiile în străinătate, iar problema exodului de creiere nu este reglementată.

Ludmila Pavlov, şefa Direcţiei relaţii internaţionale şi integrare europeană din cadrul Ministerului Educaţiei, declară că, în temeiul protocoalelor semnate între R. Moldova şi alte state, circa 450 de tineri pleacă anual la studii. Numărul acestora, însă, e mai mare, deoarece mulţi pleacă de sine stătător.

Întoarcerea în ţară reprezintă o problemă şi mai delicată, or, mulţi preferă să facă masterate sau doctorate şi îşi amână revenirea acasă, mai adaugă Pavlov.

Însă migranţii care stau mai mult de trei ani în străinătate nu se mai întorc, cu atât mai mult tinerii care studiază şi îşi construiesc o carieră solidă peste hotare, este de părere expertul Oleg Chiriţă din cadrul Centrului Internaţional pentru Dezvoltarea Politicilor Migraţionale. Până în prezent, fenomenul exodului de creiere şi impactul său pentru Moldova nu a fost analizat în profunzime. Sumarele date disponibile despre specialiştii înalt calificaţi arată că, în 2005, erau plecaţi circa 15 mii de medici şi fizicieni. De atunci, această cifră, cu siguranţă, a crescut. Cu toate acestea, Guvernul nu a reacţionat adecvat, conchide expertul.

Prevederi speciale cu privire la exodul creierelor nu există, dar acest aspect este tangenţial reflectat în unele documente cu privire la migraţie, ni s-a spus la Ministerul Economiei şi Comerţului. De exemplu, Planul de acţiuni cu privire la revenirea migranţilor de peste hotare are un compartiment special, dedicat măsurilor de întoarcere a tinerilor, iar aici se includ şi tinerii înalt calificaţi.

Experţii, însă, critică acest plan şi îl consideră declarativ şi imposibil de realizat din cauza lipsei de mecanisme şi de fonduri alocate în această privinţă. Din păcate, Guvernul nu a acordat o atenţie cuvenită nici migraţiei, dar nici exodului de creiere. Este vorba despre capitalul uman cu studii în Occident, care ar putea aduce schimbarea mult dorită în ţară, ne spune Oleg Chiriţă.

Migraţia elitelor intelectuale din domeniul economic, politic, ştiinţific, managerial sau cultural pune în pericol realizarea reformelor în statele de tranziţie. Investiţiile făcute în educaţia acestor migranţi sunt pierdute, iar absenţa electoratului educat la alegeri pune în pericol procesul de democratizare. Chiar dacă s-ar întoarce acasă, mulţi dintre aceşti tineri nu ar putea să-şi găsească de lucru conform calificărilor. „În ceea ce priveşte activitatea mea profesională, cred că Moldova este încă departe de a oferi spaţiul necesar de dezvoltare unui cercetător ştiinţific care doreşte să-şi completeze lucrările teoretice cu realizări practice. În Moldova, aş fi forţat să-mi investesc efortul doar în anumite domenii de cercetare, care nu corespund obiectivelor mele, povesteşte Dorin Duşciac. De aceeaşi părere e şi Sergiu Coroban, care spune că ar putea să se întoarcă acasă dacă ar avea condiţiile necesare, care lipsesc acum, pentru a-şi practica profesia.

La ce se pot aştepta tinerii înalt calificaţi care revin de peste hotare? Ludmila Pavlov spune că aceştia au aceleaşi oportunităţi ca şi toţi ceilalţi. S-ar putea ca uneori diploma obţinută peste hotare să fie un avantaj pentru ei, adaugă Pavlov.

Totuşi pentru un cercetător în domeniul fizicii nucleare ar fi greu să găsească un loc de muncă care să corespundă cerinţelor unui specialist de această talie. Ca să dovedim acest fapt, am contactat Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă. În baza de date a acesteia, însă, nu există nici un post vacant la categoria cercetător în ştiinţele fizice, chimice, matematice şi tehnice. Dar nici pentru specialităţile de biofizician sau biochimist nu există vreo slujbă.

800 de lei şi o verificare la SIS

Situaţia este diferită pentru cei cu specializare în domeniul sănătăţii. Există posturi vacante cam în toate spitalele din Moldova, însă salariile de la 1000 până la 3000 de lei nu sunt o alternativă pentru cei care deja lucrează în spitalele europene.

Pentru un specialist în problematica europeană, activitatea în cadrul Ministerului de Externe ar fi o opţiune. Ca să vedem cum se poate angaja un absolvent al Colegiului European din Parma, cu studii europene avansate, am sunat la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE). Aplicantul trebuie să trimită o cerere ministrului, solicitând angajarea, ni s-a comunicat. La întrebarea dacă o facultate absolvită în SUA şi un masterat în Europa ar reprezenta un avantaj, ni s-a răspuns că, de fapt, acest lucru ar putea fi un minus. Un absolvent al unei instituţii de învăţământ din R. Moldova cunoaşte mai bine realităţile şi legislaţia de aici, a urmat explicaţia. Cererea şi CV-ul vor fi examinate de o comisie în frunte cu ministrul de Externe. Dacă solicitantul este acceptat şi există un post vacant, atunci va fi angajat, dar numai după ce va fi verificat de organele competente. La întrebarea despre ce organe competente este vorba, ni s-a explicat: „SIS, că doar suntem un minister cu „secrete”. Apoi, debutantul va trece o perioadă de probă cu durata de şase luni, după care va fi atestat şi reconfirmat în post. Dacă nu există posturi vacante, atunci solicitantul va fi înscris în baza de date a MAEIE şi va aştepta apariţia unui post liber. Cariera la MAEIE începe cu poziţia de ataşat, care presupune un salariu de 800 de lei.

Există şi soluţii

Din cauza atitudinii autorităţilor faţă de migraţie, mulţi dintre cei plecaţi nu mai doresc să revină. Astfel, se constituie o „generaţie pierdută” în favoarea altor state. Pierderea potenţialului uman este gravă şi dureroasă pentru un stat aflat la începutul autodefinirii sale, este de părere Dorin Duşciac.

Remedii există, dar acestea sunt complexe şi nu vor produce efecte imediat, spune expertul Chiriţă. „Mai întâi, ar trebui să fie creat un cadru investiţional transparent şi atractiv, care ar spori economia. Totodată, ar trebui consolidate procesele democratice”.

Dorin Duşciac are viziunea sa asupra soluţiilor pentru exodul de creiere. Un prim pas, potrivit acestuia, ar fi ca autorităţile R. Moldova să manifeste curaj politic şi să recunoască existenţa exodului masiv, care atinge toate vârstele, categoriile sociale şi profesionale. Or, la momentul actual, Guvernul de la noi este mai mult adept al politicii struţului, care găseşte soluţia problemei în abandonarea ei completă. O primă soluţie ar fi crearea unui adevărat Minister al Emigrării, care ar elabora un set de obiective pentru combaterea urmărilor negative ale exodului, inclusiv de creiere. Nu cred că e realist să sperăm că, în următorii 10-15 ani, foarte mulţi dintre intelectualii plecaţi ar reveni acasă. Dar intelectualii pot contribui la redresarea situaţiei prin păstrarea legăturii cu ţara lor de origine. Ar trebui creat un Comitet Economic şi Social al R. Moldova, format din persoane care şi-au făcut studiile la cele mai prestigioase instituţii din lume. Comitetul ar elabora recomandări pentru politici sociale şi economice. În situaţia actuală, este alogic şi iresponsabil ca sute de absolvenţi ai celor mai bune instituţii din lume să nu fie chemaţi la o contribuţie intelectuală în favoarea ţării lor de origine.

Daniela Guţu