Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   MITĂ pentru profesori

MITĂ pentru profesori

În vara anului 2009, ofiţerii Direcţiei Misiuni Speciale (DMS) a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au reţinut în flagrant doi profesori universitari în timp ce primeau mită. Deşi instituţiile de drept anunţau ani grei de puşcărie pentru cei reţinuţi, la un an şi jumătate de la reţinerile în flagrant, ambii profesori îşi exercită în continuare meseria şi, după spusele studenţilor, se pare că nu şi-au uitat vechile preocupări.

În primul caz era vorba despre Nicolae Slutu (foto), şeful Catedrei Drept Civil de la Universitatea de Studii Europene din Moldova (USEM). Slutu, atunci în vârstă de 56 de ani, era acuzat că i-ar fi promis unei studente că, în schimbul sumei de 1700 de lei, va susţine reuşit teza de licenţă.
Potrivit MAI, profesorul mai primise anterior sume cuprinse între 4000 şi 4500 de lei. În comunicatul de presă al MAI se preciza că Slutu a fost asaltat de oamenii legii în timpul transmiterii primei tranşe de 700 de lei. Profesorul a fost cercetat în baza art. 333 din Codul Penal, „Luare de mită”, şi, în cazul în care ar fi fost găsit vinovat, risca o amendă în mărime de până la 30 mii de lei sau închisoare de până la 5 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe parcursul a 5 ani, se specifica în acel comunicat de presă.

Început promiţător

În cel de-al doilea caz a fost implicată Svetlana Lozovanu, şefa de studii a Catedrei Fiziologie, de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” (USMF). Conform informaţiilor MAI, Lozovanu, atunci în vârstă de 40 de ani, împreună cu alţi profesori ai universităţii, estorcau de la studenţi sume de bani care variau între 100 şi 150 de euro. Profesorii le impuneau studenţilor o taxă obligatorie – 100 de euro pentru examenul în scris şi 50 de euro pentru test. Banii erau primiţi chiar în biroul de serviciu. Lozovanu a fost reţinută în flagrant delict de către ofiţerii MAI în momentul în care primea 50 de euro, cea de-a doua tranşă din suma de 150 de euro cerută de la un student. După ce au percheziţionat biroul, în sertare au mai fost depistate mijloace băneşti – 2750 euro, 300 USD şi 4500 de lei, o parte dintre ei fiind plasaţi în plicuri, pe care erau indicate numele studenţilor, grupa de studii şi suma achitată.  Atunci, MAI anunţa că pe numele profesoarei erau depuse alte cinci denunţuri similare. În cazul acesteia a fost iniţiată urmărirea penală în baza art. 324, Cod Penal, „Corupere Pasivă”. Conform legislaţiei, aceasta risca până la 10 ani de puşcărie. Ulterior, nu au mai fost emise comunicate de presă cu referire la cele două dosare.

Ambele cauze au fost iniţiate şi instrumentate de Procuratura Anticorupţie. Dosarul lui Nicolae Slutu nu a mai ajuns însă în instanţa de judecată, urmărirea penală în cazul său fiind încetată la puţin timp după flagrant. „Nu s-a realizat flagrantul şi a fost încetată urmărirea penală. Noi ne-am dus cu măsuri operative, dar nu s-a confirmat ce a scris persoana care s-a plâns”, ne-a spus procurorul Alexandru Casir.

După ce i-am citit procurorului câteva fraze din comunicatul de presă al MAI, acesta şi-a amintit şi alte detalii. „Noi am pregătit prima tranşă, dar el a declarat că a primit banii pentru nişte cărţi. Referitor la examene, nu s-a confirmat nimic. În înregistrarea pe care o realizasem, nu se aude foarte bine. Înregistrarea era necalitativă. Tehnica ne-a dat de gol”, s-a scuzat procurorul Alexandru Casir.

330 în loc de 324. Ce urma?

Şi în celălalt caz, lucrurile au avut o evoluţie interesantă. „În cazul Lozovanu, dosarul a fost expediat în instanţa de judecată, iar profesoara a fost amendată. Judecata decide! Iniţial, urmărirea penală fusese pornită în temeiul art. 324, Cod Penal, corupere pasivă, dar Svetlana Lozovanu, în calitate de pedagog, nu este subiect al acestui articol. Dosarul a fost expediat în instanţă conform art. 330, Cod Penal, remunerare ilicită. Am greşit! S-a pornit urmărirea penală pe art. 324, deoarece atunci noi nu am ştiut problema concret, pentru ce se luau banii…”, ne-a explicat Casir.

Amenda, mai mică decât mita

Pe 28 ianuarie 2010, Ion Busuioc, de la Judecătoria Centru, a luat decizia de a le elibera de răspundere penală pe Svetlana Lozovanu şi pe Victoria Chihai, o altă profesoară de la USMF, implicată în acte de corupţie, numele căreia nu apărea în comunicatele MAI. Busuioc a decis pentru cele două profesoare o amendă de 100 unităţi convenţionale, echivalentul a 2000 de lei, asta deşi se anunţa că Lozovanu estorca de la fiecare elev câte 150 de euro, echivalentul a peste 2000 de lei. Decizia Judecătoriei Centru nu a fost atacată de procurorul Alexandru Casir, care s-a ocupat şi de acest caz.

Decizia de a le elibera pe cele două profesoare de sub urmărire penală a fost luată în temeiul art. 55, Cod Penal, care prevede că „Persoana care a săvârşit pentru prima oară o infracţiune uşoară sau mai puţin gravă poate fi eliberată de răspundere penală şi trasă la răspundere contravenţională în cazurile în care şi-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracţiune şi s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale”.

După decizia instanţei de judecată, de la 1 septembrie 2010, Svetlana Lozovanu şi-a reluat activitatea în cadrul USMF. Totodată, se pare, aceasta şi-a reluat şi vechile practici. „La examenul din această iarnă, toţi colegii au strâns bani pentru Lozovanu. Cei care nu au vrut să dea, crezând că vor susţine examenul fără a plăti, s-au înşelat”, ne-a povestit un student de la USMF, care s-a încăpăţânat să nu plătească. „Probabil vrea bani şi anul acesta. Ne tot obligă să mergem la recuperări, chiar dacă cunoaştem materia. La uşa cabinetului său este întotdeauna rând”, ne-a spus un alt student care frecventează orele Svetlanei Lozovanu.

Contactată de ZdG, Lozovanu s-a arătat surprinsă de acuzaţiile discipolilor săi. „E de mirare lucrul ăsta. Este exclus ca la noi să se dea mită”, a spus Lozovanu.

Profesoara: „Am cameră video în cabinet”

„După problemele din 2009, în cabinet mi-am pus o cameră video şi celor care au încercat să se apropie le-am spus că îi filmez şi că am să merg cu informaţia la rector. Am informaţii concrete cu tineri care încearcă să mă mituiască. Iarna asta iar a fost tentativă de mituire din partea unor studente. Ele încă sunt neadmise! Mă rugau şi îmi spuneau că ele mă vor mulţumi. Au încercat să scoată ceva din geantă. Eu le-am spus că e pornită camera. Le-am  spus că înregistrările vor ajunge la rector”, ne-a povestit Lozovanu.

Referitor la incidentul din 2009, profesoara dă vina pe o farsă a celor de la MAI. „Atunci a fost un montaj frumos! Eu nu aveam nimic cu fata care a venit să dea bani. Altcineva a luat banii, dar m-au arătat pe mine în prim plan. Acum nu mai poate fi vorba de mită. Examenele sunt transparente”, a precizat Lozovanu.

„Sunt bolnavi de cap”

T. a susţinut licenţa la USEM, la profesorul Nicolae Slutu. „Fără 100 de euro, nu ai şanse să o susţii pe o notă foarte bună. M-am conformat şi am plătit”, ne-a mărturisit studenta, care, însă, nu îl judecă pe profesor. „Majoritatea sunt la fel. Nu-l condamn”, a precizat aceasta.

Spre deosebire de colega de breaslă de la USMF, Nicolae Slutu, care, în paralel, practică şi meseria de avocat, nu şi-a părăsit niciodată funcţia de şef al Catedrei „Drept Privat” din cadrul USEM. Acesta afirmă că cei care se plâng pe el sunt „bolnavi de cap”. „Azi, oricine poate să vorbească despre orice. În 2009, a fost o provocare. Eu sunt în litigiu cu statul, iar din 2006, la comanda lui Voronin, am fost persecutat”, ne-a spus profesorul. „Acum, la ce tehnică există, cum poţi să spui că înregistrarea a fost necalitativă? Dacă eram vinovat măcar 5%, stăteam închis. Când spui ceva, trebuie să ai probe. Puteţi vorbi cu toţi studenţii. Cu ei am o relaţie foarte bună. Îi ajut, îi înţeleg. Mulţi, să vorbim sincer, nici nu au bani pentru mită”, ne-a explicat profesorul.

La linia fierbinte a universităţii ni s-a spus că nu există plângeri împotriva lui Nicolae Slutu.

Incompetenţă sau neglijenţă

„Din punct de vedere juridic, ce s-a întâmplat în aceste două cazuri este posibil”, spune juristul Vitalie Zamă. „Apare însă întrebarea: Care a mai fost rostul în cazul Lozovanu de a se porni iniţial urmărirea penală în baza  art. 324 Cod Penal? Oare nu era clar din start că persoana nu avea statut de funcţionar public? Probabil, în urma acestor dosare, cuiva i s-a mai adăugat un epolet şi, posibil, a mai scurs pe cineva de nişte bani, iar, într-un final, toţi sunt fericiţi”. Referitor la comunicatul de presă al MAI, juristul crede că „fie este vorba de incompetenţă, pentru că anterior trebuia să se verifice ce persoane cad sub incidenţa art.324, fie este vorba despre neglijenţă“. „Aparent, comunicatele de presă ale instituţiilor de drept au scopul doar de a arăta că în sistem se lucrează”, a precizat Zamă.

Reporter de Gardă