Legături tenebroase mai puternice decât stâncile de la Horodişte

Legături tenebroase mai puternice decât stâncile de la Horodişte
11 vizualizări
13 iulie 2015 | 07:44

Stâncile din satul Horodişte reprezintă o bogăţie naturală, întrucât sunt acoperite cu recife de corali rămaşi aici de mai bine de 22 de milioane de ani. Acestora li se mai zice Toltrele Prutului, fiind considerate locuri unice în Europa. În prezent, terenurile stâncoase sunt date în arendă contra sumei de 62.500 de lei pe an, în scopul exploatării miniere. Astfel, se pare că legăturile dintre arendator, arendaş şi autorităţi sunt mai puternice decât stâncile horodiştene.

La 23 august 2013, consiliul sătesc din Horodişte a decis să dea în arendă, cu destinaţie agricolă, 17 hectare de teren (inclusiv stâncile), aflat în subordinea administraţiei publice locale. La 30 septembrie, acelaşi an, printr-o nouă decizie, primarului i se acordă dreptul de a perfecta actele pentru scoaterea la licitaţie a acestui teren. Licitaţia a avut loc la 6 noiembrie 2013, cu participarea a trei ofertanţi: SRL „Valis”, SRL „Posedonis” şi, câştigătoarea, SRL „Stânca-Nord”, înregistrată oficial pe 30 octombrie 2013, cu o săptămână înainte de licitaţie.

Primarul de Horodişte a semnat contractul cu Ion Guţu, pe atunci administrator al SRL „Stânca-Nord”, oferind în arendă 17 hectare de teren pentru exploatarea minieră şi extragerea substanţelor minerale. Contractul datează din 7 noiembrie 2013, fiind semnat pe un termen de 25 de ani. Achitarea primei tranşe, în valoare de 62 500 de lei, a fost efectuată pe 10 noiembrie 2013.

Contractul pentru atribuirea în folosinţă a sectoarelor de subsol pentru extragerea mineralelor a fost semnat pe data de 27 ianuarie 2014, de către ministrul Mediului, Gheorghe Şalaru, care a permis agentului economic „Stânca-Nord” să utilizeze acest teren.

În preajma stâncilor din satul Horodişte au fost aduse tractoare şi excavatoare şi a fost săpat un şanţ de doi metri adâncime. Urmărind lucrările, Vasile Scutelnic, singurul consilier care s-a opus deciziei de a deschide o carieră la el în sat, împreună cu alţi cetăţeni, au anunţat instituţiile responsabile de protecţia mediului, sesizându-le că „Stânca-Nord” nu avea dreptul să deschidă o carieră, destinaţia terenului fiind una exclusiv agricolă.

Abia atunci, consilierii şi sătenii au aflat că, de fapt, primarul semnase un contract pentru deschiderea unei cariere şi nu pentru utilizare agricolă.

Pe 25 mai 2014, „Stânca-Nord” a înaintat o cerere, solicitând schimbarea destinaţiei, însă consilierii au refuzat transferul. Mai mult, aceştia susţin că, în contract, trebuia să fie specificat că destinaţia terenului este agricolă şi nu de alt tip şi că primarul a semnat alt contract, diferit de cel despre care se discutase în şedinţă.

Consiliul sătesc a fost chemat în judecată de către „Stânca-Nord”, invocând refuzul schimbării destinaţiei terenului. Astfel, Judecătoria Râşcani a decis să admită integral cererea înaintată de „Stânca-Nord”. Hotărârea a fost contestată la Curtea de Apel Bălţi, care a menţinut în vigoare decizia Judecătoriei Râşcani. Consiliul local e decis să conteste această hotărâre la Curtea Supremă de Justiţie.

Contracte legale bazate pe un contract fals

Conform articolului 20 din Legea privind semnarea şi intrarea în vigoare a deciziilor consiliului local, primarul nu ar avea dreptul de a semna în locul secretarului consiliului. La acest capitol, Viorel Rusu, jurist, specialist în administraţie publică din cadrul Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), explică că acest act ar putea fi considerat drept un fals în înscrisuri, atâta timp cât nu a fost respectată forma legală a deciziei. Tot din documentele disponibile se deduce că Vasile Horodişteanu nu a convocat nicio comisie funciară, juridică sau economică la întocmirea planului cadastral. Primarul a semnat, fără acordul consilierilor şi fără a discuta public, destinul Stâncilor, contract de extragere a substanţelor minerale. „Noi ne-am trezit că aceştia au început a săpa pe lângă stânci, iar mai apoi am aflat de gafa primarului”, spun sătenii. Consilierii susţin că, timp de un an, ei nu au avut idee de acest contract.

„Judecătoria Râşcani şi Curtea de Apel Bălţi, susţin consilierii, nu au ascultat şi nu au adus probele prin care să demonstreze că „Stânca-Nord” are dreptate”. Deci, potrivit consilierilor, dar şi primarului, Curtea de Apel Bălţi a luat o decizie nefondată.

Ministerul Mediului face business sau protejează mediul?

Din punct de vedere juridic, Ministerul Mediului, reprezentat de Gheorghe Şalaru, a semnat un contract legal. Problema este că acesta se bazează pe un contract care conţine falsuri, semnat între primarul satului şi agentul economic. Pentru a depune contractul pe masa ministrului, cei de la „Stânca-Nord” au făcut următoarele:

  • au încheiat contract de arendă pe 25 de ani, care a fost înregistrat la Oficiul Cadastral teritorial Râşcani pe data 11.11.2013;
  • au câştigat un concurs organizat de Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale. Astfel, li s-a acordat dreptul de folosinţă asupra zăcământului de calcar brut pentru construcţii.

Contactat telefonic, Gheorghe Şalaru a declarat că nu este de competenţa lui să verifice dacă această firmă are actele în regulă sau nu. Lui i se aduce contractul şi el îl semnează, asigurându-se că acesta este legal. La întrebarea dacă nu i s-a părut oarecum ciudat ca o firmă să câştige o licitaţie într-un timp oarecum scurt, el a spus că nu este de domeniul său şi că există o agenţie specializată care verifică ca totul să fie în regulă. „Dacă documentul este pus la mine pe masă, este totul ok, eu nu pot să refuz.” La insistenţa jurnaliştilor privind rolul Ministerului Mediului, acesta a spus că nu ştia că stâncile respective ar trebui să fie protejate de stat. „Ar trebui, dar cred că nu erau, dacă am dat acordul. Dacă venea Direcţia pentru Resurse Naturale sau careva specialişti şi îmi ziceau că nu trebuie să semnez, iar eu oricum semnam, atunci, da, puteam fi tras la răspundere.” La întrebarea dacă Ministerul Mediului protejează mediul sau face business pe baza acestuia, Şalaru a spus că el „nu a avut motiv rezonabil să refuze să semneze, că doar nu poate la unul să semneze şi la altul nu”, iar despre schimbarea destinaţiei a spus că aceasta costă mult (impozite foarte mari) şi se face timp de doi ani de la semnarea contractului.

La data de 17 mai 2014, „Stânca-Nord” a obţinut şi Licenţă pentru extragerea substanţelor minerale utile. Reprezentanţii Camerei de Licenţiere, care au preferat să rămână anonimi „în baza unui regulament intern”, susţin că nu pot să dea o copie a Licenţei şi că, dacă această firmă a obţinut-o, atunci are toate actele în regulă.

Am sunat la Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale, unde directorul, Andrei Juraveli, care, de fapt, a fost preşedintele comisiei atunci când „Stânca-Nord” a câştigat concursul, a declarat că singura problemă pe care o vede el este între arendator şi arendaş şi că, de fapt, situaţia este destul de clară pentru toată lumea.

Contactat telefonic, Ion Guţu, fostul administrator al firmei, spune că el nu a dat mită nimănui şi că a plătit doar suma pentru arendă. Acesta susţine că a vândut partea lui de acţiuni şi nu mai vrea să ştie nimic de „Stânca-Nord”. Din păcate, Ion Guţu nu a vrut să dea niciun fel de informaţie sau contact telefonic ale lui Valeriu Percic, actualul administrator.

Sătenii îşi apără stâncile

Locuitorii satului spun că iubesc stâncile şi nu au rămas indiferenţi faţă de această problemă. În primul rând, au organizat mai multe adunări, la care au cerut explicaţii de la primar şi de la consilieri. „Au vândut satul pentru 1300 de lei”, spune Valentin, un student care şi-a petrecut copilăria printre stânci. Maria Mortu, poştaşul satului, spune că este foarte îngrijorată de faptul că mâine-poimâine casa ei ar putea fi distrusă de exploziile de la carieră şi că drumurile satului vor suporta greutatea maşinilor pline cu piatră. „Au luat mită toţi.”

Vasile Scutelnic a spus că ştie sigur şi că, de fapt, ştiu şi localnicii că atât primarul, cât şi consilierii au luat mită. Tot consilierul susţine că Ion Guţu, administrator al firmei SRL „Stânca-Nord”, a recunoscut că „i-a umplut primarului geanta cu bani”. În confirmarea acestor spuse vine şi scriitorul Vlad Zbârciog, care spune că a auzit că este vorba despre 10.000 de euro şi 200.000 de lei.

Consilierul Ala Bulmaga, vânzătoare, spune că da, ei au menţionat ceva despre carieră, dar au votat să se dea în arendă ca teren agricol, nu ca să facă carieră. La întrebarea dacă a luat sau dacă i s-au propus bani, aceasta a răspuns negativ. Şi Ion Patraşcu şi Valentina Lungu au spus acelaşi lucru. Consilierii dau vina pe primar, deoarece el a semnat contractul fără voia lor.

Contactat telefonic, primarul a spus că a greşit semnând acest contract şi că nu poate explica de ce a făcut-o. „Eu, ca atare, am vrut să fac bine pentru sat, nu-s eu cel mai rău primar. La carieră aveau să lucreze oameni din sat, în loc să se ducă la Moscova.” Vasile Gorodişcean afirmă cele spuse de Vasile Scutelnic şi evidenţiază faptul că consilierii ştiau foarte bine că era vorba de carieră. „E-e-i, ştiau ei că nu vor merge vacile la păscut acolo. Ştiau toţi că e vorba de carieră şi la început toţi au fost de acord. Acum, că apar probleme, se dau cu fundul la gard.”

Totodată, primarul spune că nu i s-au propus bani şi că nu a luat mită. „Nu mi-a dat nimeni nimic. Nu mai eram eu aici dacă luam bani. Şi dacă aş fi luat mită, nu eram singurul vinovat. Legea spune că e vinovat şi cină dă, şi cine ia.” „Cariera este un proiect mai vechi şi mai de sus”, a afirmat primarul, iar când am întrebat dacă este implicat şi Guvernul, a spus că nu dă informaţii pentru care ar putea fi „omorât până mâine” şi că e mai bine să ne întâlnim şi să discutăm.

După câteva luni de navetă de la o instanţă de judecată la alta, localnicii din Horodişte spun că, de fapt, situaţia nu s-a schimbat. Pe 25 august 2015 primăria din Horodişte este chemată în instanţa de judecată din Bălţi pe aceleaşi motive. Totuşi, Vasile Scutelnic speră că, cu ajutorul comisiei parlamentare, vor reuşi să facă dreptate şi să salveze stâncile horodiştene.

Comisia parlamentară administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice a discutat despre statutul pe care ar trebui să-l aibă stâncile şi eventualele soluţii ale acestei probleme. Membrii comisiei urmau să meargă, pe data de 8 iulie 2015, în satul Horodişte, dar din motiv că s-a schimbat ordinea de zi, aceştia au amânat vizita.

Alecu Reniţă, fondator al Mişcării Ecologiste, susţine că stâncile horodiştene nu au preţ. „Acestea sunt înfrumuseţate de depuneri de coral şi asemenea locuri puteţi vedea doar în Australia. Casele care se află în preajma stâncilor sunt în pericol, deoarece sunt case vechi, ai căror pereţi sunt fragili.”

Alecu Reniţă, fondator al Mişcării Ecologiste, susţine că stâncile horodiştene nu au preţ. „Acestea sunt înfrumuseţate de depuneri de coral şi asemenea locuri puteţi vedea doar în Australia. Casele care se află în preajma stâncilor sunt în pericol, deoarece sunt case vechi, ai căror pereţi sunt fragili.”

MAIL AUTOR

Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

Votat: Ambii părinți, care cresc cel puțin patru copii, vor beneficia de asigurare medicală obligatorie

Ambii părinți, inclusiv cei adoptivi, care cresc cel puțin patru copii, vor putea beneficia, la opțiunea acestora, de statut de persoană asigurată în sistemul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală (AOA…
Votat: Ambii părinți, care cresc cel puțin patru copii, vor beneficia de asigurare medicală obligatorie

Proiectul privind noua metodă de indexare a pensiilor, votat în ambele lecturi. Ce modificări vor fi operate

La inițiativa Guvernului, Parlamentul a votat în cea de-a doua lectură noi modificări la Legea privind sistemul public de pensii. Modificările au fost criticate dur de opoziția prlamentară, potrivit căreia, pri…
Proiectul privind noua metodă de indexare a pensiilor, votat în ambele lecturi. Ce modificări vor fi operate

Deputații au votat în primă lectură instituirea unui moratoriu repetat asupra Legii cetățeniei prin investiție

Parlamentul a votat în primă lectură proiectul privind instituirea unui nou moratoriu asupra recepționării cererilor noi de dobândire a cetățeniei R. Moldova în baza Legii cetățeniei prin investiții. După ce va…
Deputații au votat în primă lectură instituirea unui moratoriu repetat asupra Legii cetățeniei prin investiție

Filip: Ruptura în PDM a fost planul B. Detalii despre planul A și sediul în care stau cei care au plecat

Liderul Partidului Democrat, Pavel Filip, susține că „ruptura” în PDM s-a produs de fapt încă la sfârșitul lunii noimebrie, atunci când cinci deputați democrați, printre care Andrian Candu și Sergiu Sîrbu, au m…
Filip: Ruptura în PDM a fost planul B. Detalii despre planul A și sediul în care stau cei care au plecat

În port: monopol mascat, bani în offshore și multe interese

În Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, operat de ÎS „Portul Fluvial Ungheni”, au debarcat monopolul mascat, o firmă offshore și interesele, inclusiv ale unui deputat din Parlamentul R. Moldova.
În port: monopol mascat, bani în offshore și multe interese

VIDEO/ Președintele spune că are avere doar „casa de la Buiucani”: „Dacă găsiți altceva ce este a lui Dodon, luați-le vouă”

Președintele R.Moldova, Igor Dodon, califică decizia Autorității Naționale de Integritate (ANI) de a-i verifica averea și interesele personale, la solicitarea Platformei DA, drept „un atac în adresa președintel…
VIDEO/ Președintele spune că are avere doar „casa de la Buiucani”: „Dacă găsiți altceva ce este a lui Dodon, luați-le vouă”