VILNIUS 2013: Cinci mituri despre Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană
În ajunul Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o declaraţie privind susţinerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. În esenţă, documentul este o continuare logică a manifestaţiei “Pro Europa” din 3 noiembrie şi vine să reafirme importanţa vectorului integraţionist european, iniţiat încă din 2005. În pofida acestui fapt, elitele politice şi societatea rămân mai polarizată ca niciodată pe marginea acestui deziderat.
Astfel, dacă în 2005 o declaraţie similară a fost votată cu unanimitate de voturi, acum aceasta a fost susţinută doar de 58 din 101 deputaţi. Totodată, potrivit sondajelor, ponderea populaţiei care este în favoarea integrării europene este similară cu cea a populaţiei care înclină spre integrarea euroasiatică. În acelaşi timp, o bună parte din populaţie rămâne indecisă. Cu siguranţă, o explicaţie majoră ţine de nivelul redus de informare a populaţiei cu privire la procesul integraţionist european. În consecinţă, în societate persistă o serie de mituri despre implicaţiile semnării Acordului de Asociere cu UE, care alimentează şi reticenţa populaţiei vizavi de acest proces. În continuare, vom demonta cinci asemenea mituri.
Mitul nr. 1: Federaţia Rusă este principala piaţă de desfacere pentru exportatori
Unul dintre argumentele invocate împotriva semnării Acordului de Asociere cu UE în favoarea aderării la Uniunea Vamală “Rusia-Belarus-Kazahstan” este faptul că Rusia ar fi principala piaţă de desfacere pentru producătorii autohtoni. În realitate, argumentul este unul fals. Pentru a ne convinge, vom face referinţă la date statistice.
Pe parcursul ultimilor ani, principala piaţă de desfacere pentru produsele moldoveneşti este cea a UE, iar începând cu 2006 aceasta în mod constant devansează piaţa CSI. Astfel, la sfârşit de 2012, spre UE au fost direcţionate 45,7% din exporturi, în timp ce CSI a atras 40,5%.
Într-adevăr, analiza pe ţări sugerează că cel mai important partener comercial al R. Moldova în derularea exporturilor este Federaţia Rusă (30,3% din exporturi în 2012). Totuşi, circa două treimi din aceste exporturi sunt de fapt reexporturi. Spre deosebire de reexporturile în UE sau Turcia, care implică tranzacţii de tip lohn, re-exporturile în Rusia nu contribuie substanţial la crearea de noi locuri de muncă şi nici la dezvoltarea economică, deoarece acestea nu implică activităţi intense de procesare. De fapt, o bună parte din aceste reexporturi sunt operate de unii rezidenţi ai zonelor economice libere care reuşesc să modifice poziţia tarifară a produselor importate, fapt ce permite acestora să le exporte ulterior în Rusia cu originea R. Moldova.
Spre exemplu, circa 96% din exporturile de produse farmaceutice şi 41% din exporturile de fructe, care constituie circa o pătrime din exporturile spre Federaţia Rusă, sunt de fapt reexporturi. În acelaşi timp, dacă analizăm “exporturile pure”, care presupun mărfurile produse nemijlocit pe teritoriul R. Moldova, ponderea Federaţiei Ruse se reduce la 17,5%, principala piaţă de desfacere fiind cea românească (19,5%).
Mit demontat:
Piaţa rusă este importantă, dar nu şi crucială pentru economia R. Moldova. Mai mult decât atât, potrivit estimărilor econometrice, eventualele fluctuaţii economice din UE au un impact de două ori mai persistent asupra economiei moldoveneşti faţă de fluctuaţiile din CSI. Totodată, în baza unui model gravitaţional al comerţului exterior al R. Moldova concludem că companiile exportatoare moldoveneşti au devenit mult mai profund ancorate în economia comunitară pe parcursul anilor 2010—2012 în comparaţie cu 2007—2009.
Mitul nr. 2: Semnarea Acordului de Asociere cu UE va cauza pierderea pieţei CSI
Pierderea pieţei ruse e un alt argument fals, deseori utilizat în calitate de sperietoare pentru a compromite dezideratul semnării Acordului de Asociere cu UE. Adevărul este că Acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător, care este parte componentă a Acordului de Asociere, este compatibil cu alte acorduri de liber schimb de care beneficiază R. Moldova. Din acest context, nu face excepţie nici Acordul de liber schimb cu ţările CSI. Astfel, în urma semnării Acordului de Asociere cu UE, Moldova va putea exporta fără taxe vamale atât în UE, cât şi în CSI. Mai mult decât atât, în acest caz va intra în vigoare şi Acordul de liber schimb cu Turcia, care în acest moment este a treia după importanţă piaţă de desfacere pentru exporturile moldoveneşti. Nu în ultimul rând, deoarece standardele UE sunt recunoscute pe plan mondial, odată cu accesul la piaţa comunitară, în mod automat se deschid şi alte pieţe mondiale importante.
Mit demontat:
Acordul de Asociere cu UE va crea premisele necesare pentru diversificarea pieţelor de desfacere a producătorilor autohtoni şi nu implică pierderea altor pieţe. Evident, pe termen scurt există riscul aplicării de către Rusia a unor restricţii la importul de vinuri, fructe sau alte produse din Moldova. Însă acestea nu se vor menţine pe o perioadă lungă de timp, având în vedere caracterul lor politic şi existenţa Arbitrajului OMC, unde oricând pot fi contestate asemenea practici. Nu în ultimul rând, impactul restricţiilor respective tinde să se diminueze în timp datorită reorientării producătorilor spre alte pieţe, iar embargoul aplicat în 2006 de către Rusia la importul de vinuri din Moldova serveşte drept exemplu elocvent în acest sens.
Mitul nr. 3: Economia din raioanele de est ale R. Moldova va avea de pierdut în urma semnării Acordului de Asociere cu UE
Într-adevăr, semnarea Acordului de Asociere cu UE ar putea implica o serie de costuri pentru economia regiunii transnistrene. Riscurile majore ţin de eliminarea tarifelor vamale aplicate de autorităţile regiunii, care la momentul actual constituie în medie circa 7,3%, faţă de 4,6% aplicate pe restul teritoriului R. Moldova. Prin urmare, liberalizarea politicii tarifare ar putea cauza reducerea veniturilor bugetare ale regiunii cu circa 6—10% şi ar putea expune companiile locale la un şoc competitiv major.
Cu toate acestea, estimările econometrice ale EXPERT-GRUP şi ale unor organizaţii internaţionale relevă faptul că beneficiile semnării vor depăşi esenţial costurile menţionate. Principalele avantaje ţin de:
- extinderea accesului pentru cei mai importanţi producători din regiune la piaţa comunitară, care momentan absoarbe circa 45% din totalul exporturilor operate de companiile din regiune.
- ieftinirea materiei prime importate de companiile din regiunea transnistreană şi, drept rezultat, creşterea competitivităţii acestora;
- diminuarea barierelor non-tarifare pe piaţa UE, ca rezultat al implementării cerinţelor minime de calitate;
- ameliorarea substanţială a climatului de afaceri din regiune şi, drept rezultat, impulsionarea activităţii investiţionale.
Mit demontat:
În pofida costurilor şi riscurilor existente, creşterea oportunităţilor de export şi ameliorarea climatului de afaceri urmează să contribuie cu circa 3—5% la creşterea economiei regionale pe termen lung.
Mitul nr. 4: Semnarea Acordului de Asociere cu UE va „distruge producătorul autohton”
Mitul este alimentat de necesitatea eliminării de către R. Moldova a tarifelor vamale la importurile din UE şi Turcia, fapt ce ar putea expune producătorii autohtoni la o concurenţă acerbă cu mărfurile importate. Însă argumentul respectiv este unul fals atât din punct de vedere tehnic, cât şi conceptual.
Din punct de vedere tehnic, politica tarifară a R. Moldova este deja relativ liberalizată, cele mai mari tarife vamale fiind aplicate la importul de produse agricole, pentru care sunt prevăzute perioade de tranziţie de până la 10 ani. Deci, Acordul de Asociere nu va obliga autorităţile de la Chişinău să elimine imediat tarifele vamale, ci va oferi o perioadă de timp suficientă pentru a permite companiilor autohtone să se modernizeze şi să producă mai eficient şi mai calitativ. În acelaşi timp, liberalizarea comerţului va permite celor mai competitive companii să-şi extindă afacerile. Astfel, conform estimărilor econometrice, diferite ramuri industriale urmează să crească cu rate cuprinse între 3% şi 21%, exporturile – cu 11,3%, iar PIB-ul – cu 6,4%.
Din punct de vedere conceptual, autorităţile trebuie să fie mai mult preocupate de consumatorul autohton, decât de producătorul autohton. Momentan, sub paravanul “protejării producătorului autohton”, diverse companii reuşesc să lobeze în favoarea instituirii unor tarife vamale protecţioniste. Însă preţul acestor măsuri este plătit de consumatori prin intermediul unor preţuri mai mari şi produse mai puţin calitative. Problema este relevantă în special pentru industria agroalimentară. Acordul de Asociere urmează să reechilibreze balanţa în favoarea consumatorilor, prin asigurarea unei competiţii oneste între producători şi asigurarea unor standarde clare de calitate. Potrivit estimărilor EXPERT-GRUP, în urma liberalizării comerţului cu UE preţurile pentru bunurile de consum urmează să scadă cu 9% pentru îmbrăcăminte, cu 3,3% pentru textile, cu 7,1% pentru uleiuri şi grăsimi vegetale şi animale, cu 3,4% pentru legume şi fructe şi cu 2,1% pentru băuturi alcoolice şi nealcoolice. Aceasta va permite creşterea cheltuielilor de consum a gospodăriilor casnice cu circa 7,8%.
Mit demontat:
Este adevărat că unii producători, care se vor dovedi a fi necompetitivi, vor fi forţaţi să plece de pe piaţă. Însă, în aşa mod, aceştia vor face loc altor companii, capabile să producă mai calitativ şi mai eficient. Totodată, riscul competitiv va fi atenuat de perioadele lungi de tranziţie pentru cele mai sensibile sectoare (de ex: sectorul agroalimentar). În schimb, majoritatea ramurilor industriale urmează să beneficieze, iar exporturile – să crească. Consumatorii vor avea acces la o gamă mai largă de produse mai calitative şi, în acelaşi timp, mai ieftine.
Mitul nr. 5: Semnarea Acordului de Asociere cu UE implică aderarea R. Moldova la NATO
În mod indubitabil, implementarea prevederilor Acordului de Asociere cu UE va apropia R. Moldova de valorile europene şi va facilita integrarea economică şi asocierea politică a acesteia în spaţiul comunitar. Însă, semnarea Acordului nu presupune şi acordarea statutului de candidat pentru aderarea la UE, cu atât mai mult la NATO. Mai curând, importanţa Acordului de Asociere şi, respectiv, a Acordului de liber schimb aprofundat şi cuprinzător cu UE este determinată de faptul că acesta încununează trecerea la a doua etapă de integrare economică: de la Preferinţele Comerciale Autonome la eliminarea mutuală a tuturor taxelor vamale între părţile semnatare.
Mit demontat:
Semnarea şi implementarea Acordului de Asociere creează condiţiile necesare unei integrări mai profunde în spaţiul comunitar, însă nu conferă Republicii Moldova în mod expres statutul de candidat pentru UE sau o perspectivă europeană clară. Perspectivele clare privind aderarea la UE vor apărea odată cu implementarea unui şir de reforme sistemice menite să modernizeze sistemul de justiţie, să diminueze esenţial corupţia în toate domeniile şi la toate nivelele şi să asigure un climat de afaceri cu adevărat prietenos. Însă aceasta depinde strict de voinţa politică şi de capacităţile factorilor de decizie locali. Cu toate acestea, implementarea Acordului de Asociere constituie o premisă importantă în această direcţie.
În concluzie, reiterăm că Acordul de Asociere cu UE nu va duce la “distrugerea producătorului autohton”, nu va reprezenta un colaps pentru economia regiunii transnistrene, nu va duce la pierderea pieţei CSI pentru exportatori şi nici nu implică aderarea la UE şi NATO. În schimb, semnarea şi implementarea corespunzătoare a acestui Acord va asigura creşterea economică pe ambele maluri ale Nistrului, drept rezultat al diversificării pieţelor de desfacere pentru companiile locale, al sporirii consumului şi investiţiilor. Nu în ultimul rând, Acordul setează un complex de standarde şi reguli de joc care funcţionează în alte ţări, implementarea cărora este compatibilă cu obiectivul de modernizare a R. Moldova.
Expert-Grup »
Opinii:
UE garantează un plus de stabilitate şi de siguranţă
Mariana Vinaru, Spania
În R. Moldova, s-a ajuns atât de departe cu obrăznicia, cu nesimţirea şi hoţia, încât sunt convinsă că moldovenii sub nicio formă nu vor mai tolera toate acestea, pentru că ei îşi doresc democraţie reală, dreptate şi adevăr, vor să fie răzbunaţi pentru viaţa amară pe care au trăit-o în acesti ani de aşteptări şi speranţe la o viaţă decentă, la o societate normală pentru ei şi pentru copiii lor. Mă bucur că primele persoane din stat sunt determinate să pornească pe acest drum. Dacă şi europenii spun că suntem pregătiţi, cu siguranţă, motivele sunt justificate. Moldova merită un loc demn şi respectat în UE, care este un avantaj pentru Moldova, deoarece garantează un plus de stabilitate şi de siguranţă. Moldovenii vor căpăta mai multă încredere în forţele proprii, ceea ce va fi bine pentru transformarea societăţii pe toate planurile. Europenii au un cu totul alt ritm, intensitate şi disciplină a muncii, care ne-ar ajuta să ne organizăm mai bine, se va obţine liberalizarea pieţei muncii, liberalizarea regimului de vize, trebuie menţionat şi beneficiul apartenenţei la o mare familie de naţiuni care se vor ajuta şi sprijini reciproc. Asta nu înseamnă că vom simţi diferenţa în bine imediat. Moldovenii vor fi obligaţi să adopte regulile europene, ceea ce va presupune o restructurare corespunzătoare, proces care ar putea avea impact negativ pe termen scurt asupra unor segmente ale societăţii. Dar acestea sunt riscuri şi obligaţii cu care ne vom confrunta şi pe care va trebui să ni le asumăm cu toţii, riscuri asumate însă în speranţa unui viitor mai bun. În Europa, oamenii simt ce este o democraţie reală, în Moldova sunt lucruri care menţin încă vie dictatura comunistă. Uniunea Europeană este o şansă istorică de modernizare. Avem înainte un lung drum. Dar sperăm că va da viaţă Moldovei şi-i va schimba faţa schimonosită de suferinţă, de durere şi de disperare.
Să ne eliberăm de mentalitatea de periferie
Lilia Bicec, Italia
R. Moldova a avut multe şanse să se afirme în Europa, dar nu era pregătită să iasă din acea instabilitate socială şi politică, din comunismul corupt. Am rămas în urma maratonului european, dar acum a apărut momentul oportun, care ni se oferă prin parafarea Acordului de Asociere care va avea loc la Vilnius.
Este singura şansă care există la momentul actual pentru a scoate R. Moldova din impas, pentru a întoarce mamele sutelor de copii rămaşi singuri acasă, pentru a fonda întreprinderi mici, pentru a stimula afacerile rurale şi a promova economia naţională. Odată cu aderarea la UE, R. Moldova va fi determinată să se raporteze la standardele europene, iar pentru bunăstare, avem nevoie de aceste standarde. Modernizarea structurii economice, calitatea în tot ce facem vor fi la ordinea zilei, iar legea, una pentru toţi, sper, în sfârşit, să fie respectată şi să avem siguranţă în tot ce facem. Doar raportându-ne la standardele europene Moldova va ieşi din impas. Trebuie să ne eliberăm de mentalitatea de periferie, să fim suverani, dar să avem drepturi egale ca orice alt stat din Europa şi să nu credem că odată cu aderarea la UE vor veni fonduri gratuite fără a raporta cum anume au fost implementate. Aderarea la UE mai înseamnă şi un mare angajament din partea cetăţenilor R. Moldova, care trebuie să-şi schimbe nu doar modul de trai, ci şi felul de a gândi şi de a munci.
