Principală  —  Interviuri   —   VIDEO/ „Omului nu trebuie să-i…

VIDEO „Omului nu trebuie să-i dai peștele, dar undița”. Interviu cu Tudor Istrati, primarul satului Răuțel, raionul Fălești

Foto / ZdG

Tudor Istrati, primarul comunei Răuțel din raionul Fălești conduce localitatea din 2015. Într-un interviu pentru ZdG primarul a vorbit despre problemele cu care se confruntă localitățile rurale din țară și cum pot acestea să se dezvolte, cu sau fără ajutorul autorităților centrale. 

— Vă rog să vorbiți în calitate de cetățean al satului Răuțel și să-mi spuneți cât sunteți de mulțumit de nivelul și calitatea vieții în satul dvs.? 

— Ca cetățean sunt mulțumit. Ca primar sunt mulțumit de oameni. Că oamenii văd și înțeleg multe lucruri și mai ascultă. Ca cetățean mă mândresc că trăiesc în satul Răuțel. Foarte multe lucruri s-au făcut în ultimii ani. Suntem un sat lipit de Bălți. Pentru nimic în lume n-aș trece să trăiesc în Bălți. Satul este mare, cu oameni gospodari care tot timpul au muncit. Este un sat în dezvoltare. Un pic se resimte și la noi. Mult tineret pleacă în Europa. Dacă erau 180 de copii în grădiniță, acum sunt 140. Vrem, nu vrem, așa este situația. Un pic salariile, un pic educația, un pic toate condițiile europene. Dacă noi am aduce condițiile europene aici, în Moldova, oamenii ar rămâne.

Putem să aducem Europa acasă construind tot mai mult din punct de vedere economic. Se dau bani pentru întreținere, se dau bani pentru mâncare, însă pentru dezvoltare – mai puțin. Omului nu trebuie să-i dai peștele, dar undița. Atât timp cât știm că cineva o să ne dea… nu trebuie să ne dea, noi trebuie să facem singuri. Și avem cu ce… Avem un pământ de aur pe care acum doar niște agenți economici mai mari îl lucrează. În rest, chiar și ariile de pământ pe care le au,  oamenii nu vor să le lucreze, deoarece ei au îmbătrânit, iar cei mai tineri pleacă. Este o discordanță între prețuri. Cunosc agenți economici care anul trecut au avut cireșe frumoase, bune și au ajuns să scoată livada, pentru că în această vară nu au putut vinde cireșele nici cu 10-15 lei.

Trebuie făcute relații și contracte, pentru ca produsele să fie comercializate, iar agenții economici să poată activa mai departe. Ministerul Agriculturii ar trebui să analizeze toate situațiile și să motiveze agenții economici, ca ei să poată lucra. 

— Care este părerea Dvs cu referire la ideea că „pentru a reuși să facă investiții în sat, un primar are nevoie de resursele centrale, iar ca să acceseze resursele din bugetul de stat, un primar trebuie să fie afiliat politic”. În ce măsură sunteți de acord cu această afirmație?

— Chestia aceasta era. Foarte tare se vedea. Noi ca primărie ce am realizat, a fost mai mult prin intermediul proiectelor europene. Local aproape nu ni s-a dat nimic. Avem implementat încă din primii ani: iluminatul stradal la care a contribuit și primăria, avem proiect cu plantarea a 10 hectare de livadă, proiect „O viață sănătoasă”, proiect cu curățarea râului și acum vom avea proiect cu apa.

Ar trebui să dispară politicul de primar. Ar trebui să se dezvolte toate satele la fel. Noi, în afară de ceea ce obținem, ne străduim cât de cât să acumulăm și noi niște bani. Scoatem la licitație terenuri.  

— Din iulie 2021, de când avem o nouă guvernare, s-a schimbat această percepție? Sunt primarii mai liberi? Pot atrage mai ușor investiții și bani sau au rămas vechile probleme?

— S-au schimbat lucrurile radical. Cunosc foarte mulți primari care fac parte din alte partide și au proiecte mari de apă, canalizare, iluminare. Noi cândva nu aveam nimic. 

Sunteți unul dintre primarii care au cerut ajustări la Programul Satul European. Considerați că plafonarea investițiilor până la pragul de 10 milioane de lei împiedică implementarea unor proiecte vitale în localități. Care este proiectul din satul Răuțel care ar necesita investiții ce depășesc acest prag? 

— Noi am depus pentru apă. Există mai multe momente. Când era Fondul Ecologic, era vorba să facem apa și canalizarea să meargă într-o direcție. Acum, la Satul European, ni s-a spus că se oferă doar 10 milioane de lei. Pentru satele care sunt mai mici – este bine. Pentru un sat ca Răuțel, numai pentru traseul central, fără conectarea la sursă a locatarilor, am ieșit la 13 milioane de lei. 10 milioane de lei ni le dă statul. Cele 3 milioane, în urma selectării agentului economic, s-au redus la 1,7 milioane, care va fi contribuția Primăriei Răuțel. La toate întrunirile am spus că ar fi bine să fie scoase plafoanele. Se poate proiectul să fie pe doi-trei ani de zile. Proiectul nostru de canalizare, după devizul de cheltuieli, este de 37 de milioane de lei. Dacă se mai schimbă ceva, s-ar putea ridica la 40 de milioane de lei.

Totuși, noi considerăm că plafonul ar trebui de scos sau de dat bani pentru doi ani de zile. După cum vedeți, primăria noastră a fost o clădire veche, din care noi am făcut o primărie frumoasă. Toți care o văd spun că parcă nu e la noi în Moldova. Am mers pe procedura implementării proiectului pentru trei ani de zile. Pentru că nu ne putem permite să dăm peste trei milioane de lei într-un an de zile.

Proiectul Primăriei l-am finalizat  în doi ani de zile, pentru că am avut resurse mai mari. În  așa mod cred că ar fi bine de realizat proiectele care sunt mai mari. Apa și canalizarea, de exemplu. Să se implementeze un singur proiect pentru sat, în loc de 5-6 proiecte. 

— Cât de greu a fost să câștigați acest proiect?

— Din 2015, de când sunt la Primărie, am depus mai multe proiecte pentru apă, dar fără rezultat. Nu eram de culoarea care trebuie. Am avut oferte, dar am refuzat și am decis să rămân cu partidul pe care l-am ales. Și practic am fost excluși. Ni s-a spus concret că „punctele le-ați acumulat, dar nu sunteți de acolo de unde trebuie”. Și am rămas fără proiectul de apă. Acum s-au dat bani pentru implementarea proiectelor „Satul European”. Nu cred că sunt sate unde nu s-au dat bani și suntem și noi în cadrul acestor proiecte. Suntem foarte bucuroși. 

— Care sunt problemele stringente ale cetățenilor care pot fi soluționate la nivel local și care sunt problemele în soluționarea cărora aveți nevoie de atragerea resurselor externe?

— Referitor la reparația drumurilor, am hotărât la Consiliu că mahalalele care doresc să aibă drumul asfaltat, să contribuie cu 10% din costul drumului. Drumurile au fost asfaltate într-un sloi (strat). După ce va fi finalizat proiectul cu apa, vor fi asfaltate cu sloiul doi. 

— Satele Moldovei sunt tot mai depopulate. Ce ar trebui să întreprindă autoritățile și comunitatea pentru ca oamenii să vrea să rămână și să activeze în sate?

— Pentru a rămâne și a activa în sate este nevoie de a le dezvolta. Nu numai casele, dar și unele afaceri. 

— În contextul războiului din Ucraina și a riscurilor de securitate la adresa R. Moldova din partea Federației Ruse, spuneți-ne vă rog, care sunt temerile și percepțiile cetățenilor vizavi de aceste evenimente? Care sunt efectele războiului din Ucraina asupra regiunii și a Moldovei în general?

— Primii locuitori ai satului Răuțel au fost din Ucraina. Sunt mulți care au rude și prieteni în Ucraina. Când s-a început războiul, locuitorii au fost foarte amabili și am primit refugiați. Oamenii înțeleg situația. Înțeleg că suntem în situație de risc. Noi suntem o țară mică și nu ne putem apăra ca Ucraina.

Datorită ucrainenilor noi stăm un pic mai în liniște și pace. N-ar fi de dorit ca oamenii să-și lase casele și să fugă peste hotare. Se simte agresiunea. Este o propagandă puternică care a lucrat și lucrează pe segmentul dat. Oamenii înțeleg. Nu avem oameni care să participe la proteste plătite.

Avem câțiva agenți economici care contribuie la dezvoltarea localității chiar și numai prin impozitele pe care le achită. Datorită agenților economici se dezvoltă localitățile. Sunt de părere că toți primarii ar trebui să lucreze în direcția atragerii agenților economici. Atât timp cât suntem cu agenții economici loiali și avem o conlucrare, atât timp și ei sunt mai deschiși către noi. 

— Vă mulțumim.