Cum se vede R. Moldova din opoziție? Despre activitatea Parlamentului, Rusia, UE și război. Radu Mudreac, deputat în Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, la Podcast ZdCe
Radu Mudreac, deputat al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, este invitatul Podcast ZdCe, în cadrul căruia vorbește despre inițiativele legislative ale opoziției și despre derapajele puterii. El explică de ce BCS a propus așa-numita lege privind „agenții străini” și dacă sub prevederile ei ar fi nimerit și Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor, care a declarat venituri provenite din Federația Rusă.
De asemenea, deputatul socialist a fost întrebat despre poziția sa și a PSRM față de războiul din Ucraina, față de statutul de neutralitate al R. Moldova, trupele ruse din regiunea transnistreană, vizitele lui Igor Dodon la Moscova, coaliția cu partidele Irinei Vlah și Vasile Tarlev, influența Rusiei în alegeri și integrarea europeană a R. Moldova.
— Ce și-a propus opoziția în cadrul mandatului acestui Parlament? Ce considerați că ați reușit, ce nu ați reușit și din ce motive?
— Haideți să ne uităm la o statistică: din 204 inițiative, trei au fost acceptate. Două din ele au fost comasate cu inițiativele majorității parlamentare. Dacă mi-aduc aminte, una din ele a fost cea de interzicere a deconectării cetățenilor pe perioada rece a anului de la încălzire și de la gaze, pentru că, vă aduceți aminte că atunci când era prețul 30 de lei la gaze, nu toți aveau posibilitatea să plătească. În rest, noi avem peste 200 de proiecte de inițiativă care nici nu au fost acceptate în dezbatere, în ordinea de zi a guvernului. Pe diferite domenii: social, economic, agricultură.
— Dați-ne un exemplu de lege care credeți că era important să fie votată.
— Noi avem în jur de 85% din produsele alimentare de import. În 2021 a fost votată legea potrivit căreia 50% din produsele de pe rafturi să fie autohtone. După alegeri, în luna septembrie 2021, a fost abrogată această inițiativă. Noi suntem o țară agrară, declarată – în cel mai rău caz. Noi avem 1,7 milioane de lei subvenții în agricultură. Subvențiile în agricultură se dau pentru a stimula, ca să poți aproviziona țara cu produse. Pentru ce nu mai dai acele subvenții? Pentru a deveni o țară exportatoare de materie primă?
— Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a ales de multe ori să boicoteze, să iasă din sală, în contextul în care ați fost delegați acolo de către votanții dumneavoastră să le reprezentați interesele. Credeți că e corect ca, în calitate de deputat, în loc să participați la ședință, pur și simplu să plecați?
— Spuneți-mi, vă rog, dar boicotul e un instrument al opoziției? De ce nu vă uitați la anii 2020-2021, cei din PAS de câte ori au boicotat? Practic la fiecare ședință.
— Eu vă întreb pe dumneavoastră.
— Boicotul este un instrument. Dacă propui zeci de proiecte, inițiative, și nici nu sunt acceptate pe ordinea de zi a ședinței și vezi că ieri a fost înregistrat un proiect de la guvernare și este acceptat pe ordinea de zi, fără avizul guvernului, dar tu stai cu proiecte de jumătate de an, atunci ce să mai discutăm? Ca să utilizezi instrumentul dat, de boicot, trebuie să declari motivul boicotului. Ceea ce am și făcut de fiecare dată când am boicotat.
— Credeți că Uniunea Europeană este o opțiune bună pentru Republica Moldova?
— Uniunea Europeană este o opțiune bună. Noi am declarat că angajamentele care au fost luate de Republica Moldova cu Uniunea Europeană, după alegeri, noi, cei de la PSRM, o să le respectăm pe toate. Dar nu în detrimentul altor relații economice și cu alte state.
— Care alte state?
— Inclusiv Federația Rusă. Noi vedem că francezii discută, nemții discută, americanii discută, noi nu discutăm. Eu vorbesc de segmentul pur economic.
— Ați spus că ceea ce propune Uniunea Europeană e bun pentru Republica Moldova. Fracțiunea dumneavoastră nu a votat declarația privind începerea negocierilor cu Uniunea Europeană. Nu a votat Planul de creștere de 1,9 miliarde de euro din partea Uniunii Europene.
— În decurs de patru ani, câți bani au fost contractați pentru R. Moldova? Deficitul, datoria în bugetul public, cât a crescut? De la 90 miliarde la 150 miliarde de lei, în decurs de patru ani de zile. Asta e vreo 2,5 milioane de euro.
— Toate țările iau împrumuturi pentru dezvoltare.
— Pe parcursul a 4 ani, să iei 2,5 milioane de euro și să ai o creștere 0,1? Unde s-au dus banii ăștia? Și noi acum vorbim de 1,9 miliarde din Planul de creștere. Oare o să fie alte schimbări ori tot la 0,1 ne oprim?
— Dar e vorba despre bani pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Urmează să se finanțeze proiecte energetice importante, reparația drumurilor.
— Haideți să ne clarificăm cu ce-am luat și unde s-au dus. Și apoi vom vedea cine gestionează acei 1,9 miliarde.
— Parlamentul a mai adoptat o declarație legată de susținerea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, la sfârșitul lunii iunie, pe care, iarăși, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor nu a votat-o. Credeți că statul nostru vecin, Ucraina, nu trebuie să fie un stat independent, suveran, integru?
— Noi suntem un stat neutru.
— Și asta ne împiedică să ne poziționăm pe acest subiect?
— Poziția e în felul următor: noi suntem un stat neutru, mic – de tot mic – în comparație cu cei care se luptă; ei se vor descurca singuri între ei; nu putem să luăm partea cuiva; în cazul când luăm partea cuiva, eu nu cred că e cea mai reușită pentru o politică a unui stat mic.
— Dumneavoastră, personal, considerați că Rusia este sau nu stat agresor?
— Eu consider în felul următor: acest război nu i-a trebuit nimănui. Războaie bune sau rele nu sunt. Câștigător în războaie, în orice război, nu este nimeni. Toți sunt perdanți. Două popoare slavone în război – asta este o tragedie. Ei urmează să găsească acea limbă comună și să oprească acest război. Și noi suntem cu o dorință foarte mare ca acest război să fie oprit, pentru că nimănui nu trebuie oameni morți, nici pe de-o parte, nici pe alta.
— Cine a fost cel care a atacat? Cine a atacat Ucraina în 2022? Ale cui tancuri au intrat, ale cui bombe?
— Evident că ale rușilor. Aici nu este nimic nou. Dar luați în calcul ce a fost până în 2022, toate evenimentele care s-au desfășurat până în 2022, începând cu nu știu care an acolo. Asta a fost o interferență din exterior care a dus la conflict între două state. Încă o dată încerc să spun că asta este o tragedie care este condamnabilă și o condamnăm, pentru că nu se poate să aibă loc acest război.
— N-am văzut din partea Socialiștilor, nici a liderului Socialiștilor, să spună foarte clar dacă este sau nu Rusia stat agresor.
— Nu trebuiește să se implice R. Moldova ca stat neutru. Ca stat neutru, să faci catalogări nu este bine. Pentru că ei s-or împăca, iar noi trebuie să avem relații cu ambii, și cu ruși, cu ucrainenii. O să treacă o bucată de timp, două-trei luni, o să găsească limbă comună și o să se împace. Speranța este asta. Și atunci noi de care parte suntem?
— Dumneavoastră, personal, vă temeți de război?
— Da. Trebuie să fii nebun să nu te temi de război. Ca oricare om care are familie și are copii.
— Și dumneavoastră, în calitate de deputat, ce faceți ca el să nu se întâmple aici, în R. Moldova?
— Noi nu suntem la guvernare și cuvântul nostru aici, pe intern, nu este auzit. Dar îndemnul nostru ca deputați din opoziție este să se așeze la masa de negocieri, să negocieze o pace,
pentru că nimănui nu trebuie acest război.
— Dacă nu rezistau militarii ucraineni, credeți că ar fi fost R. Moldova următoarea țintă a Rusiei?
— Noi nu putem să spunem că da sau nu, dar eu sper că nu eram și nu vom fi următoarea țintă, de aceea îndemn să fim atenți la ceea ce declarăm, să ne păstrăm statutul de neutralitate, că un stat neutru nu poate să fie atacat de nimeni.
— Există opinii că dacă Igor Dodon ar fi fost președinte și Socialiștii la guvernare, R. Moldova ar fi devenit un fel de Belarus, care pune la dispoziție Rusiei teritoriul său pentru a ataca Ucraina.
— Socialiștii sunt stataliști și niciodată nu o să facă pasul dat. Pentru noi, interesul de bază este interesul național de a proteja acest stat și pe noi nu ne interesează aderarea la alianțe militare.
— Avem statut de neutralitate, dar pe de altă parte, avem armată rusească în stânga Nistrului. Nu ne ajută.
— Discuțiile diplomatice trebuie duse ma departe, pentru că noi toți suntem contra acestei armate, pentru că noi suntem pentru unificarea țării.
— Deci, considerați că armata rusă trebuie să plece din R. Moldova?
— Ei sunt în baza unui acord semnat, ca pacificatori.
— Nu vorbim de pacificatori, pentru că sunt trupe rusești, nu doar pacificatori.
— Din cât eu cunosc, sunt pacificatori.
— Există Grupul operativ al trupelor ruse.
— Nu cunosc eu despre ei.
— Unde se iau deciziile PSRM?
— În fracțiune și în partid.
— Puteți spune foarte sincer și cu mâna pe inimă că nu se iau la Moscova?
— Eu nu știu așa ceva. Și nici nu am auzit, în perioada a trei mandate, să se ia deciziile la Moscova. Toate deciziile se iau înăuntrul fracțiunii sau de către organele de conducere ale partidului. Vă spun deschis că așa are loc.
— De exemplu, îl vedem pe domnul Dodon, alături de Irina Vlah, alături de Vasile Tarlev, la Moscova. Înțelegem că se prefigurează o alianță între aceste formațiuni.
— Posibil.
— Nu se conturează această alianță la Moscova? Pentru că acolo îi vedem împreună.
— Nu se conturează la Moscova cu alianța. Dacă va fi – aici pe loc. Și dacă vor fi și alte partide care sunt de stângă și au aceleași interese de a promova interesele economice ale Republicii Moldova. Dar ce ține de conturarea unor alianțe, eu nu sunt la curent, știu că se duc discuții, dar nu știu la ce etapă s-a ajuns cu discuțiile.
P.S. Interviul integral îl puteți vedea în cadrul Podcast ZdCe.
