„Salariile mici din R. Moldova țin migranții departe de casă”. Interviu cu Raisa Dogaru, directoarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă

De baștină din satul Şamalia, raionul Cantemir. Și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova, specialitatea economia muncii și la Academia de Administrare Publică, specialitatea relaţii internaţionale. Din 1987 muncește în domeniul plasării în câmpul muncii și combaterii șomajului. Până a ajunge în funcția de directoare a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, s-a ocupat de implementarea politicilor de ocupare a forței de muncă ale Agenţiei.

— Cum ați caracteriza în trei cuvinte piața muncii din R. Moldova?

— Piața muncii din R. Moldova se caracterizează printr-o discrepanță dintre cererea și oferta forței de muncă în aspect de competențe, cât și sub aspect rural/urban (locurile de muncă fiind prioritar în mediul urban, iar forța de muncă – în mediul rural. Astfel, cele mai importante trei disfuncționalități ale pieței muncii sunt: rata de ocupare foarte mică; rata de inactivitate foarte mare; deficitul mare de forță de muncă.

— Unde, în ce domeniu sunt cele mai multe goluri?

— Conform Prognozei pieței muncii elaborate de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), cel mai mare deficit de forță de muncă se înregistrează în industria prelucrătoare – au menționat 14% din angajatorii chestionați, în comerțul cu ridicata și amănuntul – 12%, în administrația publică și apărare – 12%, în sănătate și asistență socială – 8%. Potrivit bazei de date a ANOFM, cel mai mare deficit de forță de muncă pe ocupații cu care se confruntă angajatorii îl constituie tehnicienii, inginerii, managerii, medicii, asistenții medicali și specialiștii în diverse domenii de activitate: cusătorese, conducători auto, operatori, muncitori calificați și lucrători în domeniul comerțului și serviciilor.

Salarii mari în activitățile de informare și comunicare – peste 28 de mii de lei

— Cu atâtea goluri pe piața muncii, unde sunt oferite cele mai mari salarii?

— Conform datelor BNS, cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar în trimestrul IV al anului 2022 s-au înregistrat în activitățile de informare și comunicare – 28730,4 lei; în activitățile financiare și de asigurări – 22940,9 lei; în producția și furnizarea energiei electrice și termice, gaze, apă caldă și aer condiționat – 16230,0 lei.

— Angajatorii se plâng că nu au angajați, dar atunci când tinerii specialiști aplică pentru un post de muncă, imediat se invocă faptul că aceștia nu au experiență. Pare un cerc vicios, or de unde să ia experiență de muncă un proaspăt absolvent?

— Integrarea tinerilor absolvenți pe piața muncii este o problemă actuală, comună celor care au terminat studii de orice nivel și care se confruntă la angajare cu un șir de cerințe, în mod special cu lipsa experienței de muncă. Conform Prognozei pieței muncii elaborate de ANOFM, majoritatea angajatorilor recomandă sistemului de învățământ să ofere o mai bună pregătire practică și o colaborare mai eficientă cu angajatorii. Totodată, e important ca studenții să obțină experiență din activități de voluntariat pe durata studiilor. Apropo, în acest context, pentru facilitarea integrării în câmpul muncii a șomerilor fără experiență de muncă în profesia deținută, conform Legii 105/2018, ANOFM, prin intermediul subdiviziunilor teritoriale, organizează stagii profesionale pentru această categorie de șomeri, cu o durată de până la 4 luni, în scopul însușirii abilităților practice. Pe parcursul instruirii, angajatorului i se acordă o subvenție în mărime de 30% din salariul mediu pe economie pe anul precedent, pentru a antrena un șomer fără experiență, pe care la finalul stagiului îl poate angaja dacă s-a afirmat în perioada stagiului. Și șomerul antrenat la stagiul profesional beneficiază de o bursă lunară în mărime de 35% din salariul mediu pe economie pe anul precedent. Mărimea salariului mediu pe economie pentru 2022 a constituit 10529,1 lei.
— Tinerii absolvenți, cei care ies de pe băncile universităților, ce neajunsuri au, de ce deseori nu se pot încadra în muncă?

— Piața muncii din R. Moldova se caracterizează printr-o discrepanță între cererea și oferta forței de muncă, în special în rândul tinerilor. Pe de o parte, persistă problema lipsei unor abilități și competențe specifice, ceea ce nu le permite tinerilor să se integreze pe piața muncii, în timp ce angajatorii se confruntă cu problema insuficienței cadrelor tinere calificate și competente. Conform Prognozei pieței muncii elaborate de ANOFM, angajatorii chestionați insistă ca politicile educaționale și de formare să se axeze mai mult pe dezvoltarea competențelor ce le lipsesc angajaților și care sunt solicitate de angajatori. O altă problemă ar fi lipsa experienței de muncă sau pregătirea practică slabă. Una dintre probleme este că mulți tineri își aleg greșit profesia. Situația ar putea fi soluționată prin activitatea mai eficientă a serviciilor de ghidare în carieră implementate în insituțiile gimnaziale, liceale și care ar trebui să continue chiar și după ce au început studiile, precum și atunci când vin pe piața muncii. 

Angajatorii: competențele absolvenților recrutați sunt medii și nu corespund necesităților lor

— Facultățile de la noi îi învață sau nu pe tineri a munci? 

— Prognoza pieței muncii elaborată de ANOFM arată că angajatorii susțin că competențele absolvenților recrutați sunt medii și nu corespund  necesităților lor, recomandând sistemului educațional să ofere o mai bună pregătire practică și o colaborare mai strânsă cu angajatorii. De asemenea, majoritatea angajatorilor consideră că angajații pot obține competențe suplimentare prin metode formale (cursuri specifice prevăzute de programul școlar) și non-formale (formarea în cadrul întreprinderilor).
— Cetățenii R. Moldova continuă să caute locuri de muncă peste hotare. Cum se pot asigura aceștia că nu vor nimeri în vreo capcană?

— Angajarea în câmpul muncii în străinătate este reglementată de legislația națională (Legea 105/2018 privind ocuparea forței de muncă și asigurarea de șomaj). Conform reglementărilor, cetățenii moldoveni pot emigra cu scop de muncă, utilizând una din următoarele posibilități:

* individual, prin contact direct cu potențialii angajatori și obținerea unui contract individual de muncă, respectiv prin asumarea tuturor riscurilor aferente angajării individuale;

* prin intermediul agențiilor private de ocupare care oferă servicii de intermediere, drept rezultat și un contract individual de muncă. Agenția privată poartă responsabilitate pentru perioada de muncă a emigrantului conform prevederilor legale;

* în baza tratatelor internaționale la care R. Moldova face parte. În prezent sunt active 3 tratate internaționale pe domeniul de migrație, responsabilitatea de implementare și supraveghere fiind de partea instituțiilor statelor semnatare ale tratatelor. Din partea R. Moldova – ANOFM.  

Cei deciși de a pleca la muncă în străinătate trebuie să cunoască cele subliniate mai sus, inclusiv faptul că agențiile private sunt în drept să ofere servicii de intermediere a muncii în străinătate doar dacă dețin o licență pentru activitatea legată de plasarea în câmpul muncii în străinătate. Licența  trebuie să fie afișată vizibil la sediile acestora. O agenție privată nu poate oferi servicii de angajare la un loc de muncă într-o țară pentru care nu deține licență de activitate. Totodată, aceste servicii sunt gratuite pentru orice solicitant. Mai multe detalii sunt reglementate de Legea 105/2018, care poate fi găsită pe pagina ANOFM –  www.anofm.md. 
— Cu ceva timp în urmă, în spatele ofertelor de muncă în străinătate se ascundeau cazuri de trafic de ființe umane. Ce se întâmplă acum?

— Da, așa este. Și până în prezent, mai multe instituții depun eforturi pentru a diminua problema respectivă. ANOFM, la fel, poartă responsabilitatea de prevenire a traficului de ființe umane prin prisma campaniilor de informare, seminarelor informative, inclusiv la nivel local, evenimentelor organizate, parteneriatelor create care au drept scop îmbunătățirea cunoștințelor privind munca legală și riscurile muncii ilegale.
— Cât de reale sunt ofertele zecilor de firme care promit angajări oficiale în Polonia, Marea Britanie sau Olanda?

— Există agenții private care dețin oferte veridice de locuri de muncă, care lucrează conform prevederilor legale, dețin licență de activitate și raportează activitatea conform cerințelor legislației în vigoare. Lista agențiilor private de ocupare care își onorează responsabilitățile este publică, iar cetățenii urmează să consulte această listă înainte de a lua o decizie de a apela la serviciile de intermediere ale unui prestator de servicii private. Aici https://asp.gov.md/ro/informatii-utile/date-statistice  oricine poate găsi informaţia privind titularii de licenţă pentru activitatea legată de plasarea în câmpul muncii a cetăţenilor R. Moldova în țară și în străinătate.
— Solicitanții păgubiți, care au plătit scump pentru locuri de muncă fantome, cum își pot recăpăta banii?

— Persoanele păgubite urmează să depună plângeri la organele competente pentru a cerceta cauza și a aduce claritate asupra situației, inclusiv privind despăgubirea conform legislației în vigoare.
— Există vreun punct de suport pentru astfel de persoane?

— Sunt organe competente care au responsabilitatea de a combate traficul de ființe umane, exploatarea pe diverse segmente, sunt autorități cu responsabilități de prevenire și anchetă a cazurilor de trafic. Există cadrul normativ, la care sunt conexe mai multe autorități centrale și locale. Totodată, funcționează linii fierbinți antitrafic, la care cetățenii pot apela și depune plângeri.

— Instituțiile de învățământ sunt „salvate” astăzi de pedagogii pensionari. Ce s-ar putea întâmpla în scurt timp, când ei nu vor mai putea face față acestei munci extenuante?

— E o întrebare la care poate răspunde mai bine Ministerul Educației, care deține situația mult mai bine. Conform bazei de date a ANOFM, în cazul profesorilor, cererea și oferta este mai echilibrată la modul general, dar dezechilibrată sub aspectul mediului rural/urban. La sfârșitul anului trecut erau înregistrate 127 locuri vacante, iar 116 profesori/educatori aveau statut de șomeri. De obicei, din cauza salariilor insuficiente, tinerii nu vor să se angajeze în sfera educației. 

— Și medicii din R. Moldova au plecat și s-au angajat în prestigioase instituții medicale din România și din alte state europene. Pe seama cui rămâne sănătatea celor care nu-și pot permite financiar să apeleze la o clinică privată? 

— Sigur, Ministerul Sănătății deține situația complexă mult mai bine. Conform bazei de date a ANOFM, la finele anului 2022 erau cca 300 de locuri vacante pentru medici/asistenți medicali, pe când șomeri înregistrați din acest domeniu erau doar 90 de persoane, datele însă nu sunt complete. 

40% din locurile de muncă vacante propun salarii de peste 5000 de lei

—   Guvernările tot cheamă diaspora acasă. La ce locuri de muncă ar putea reveni cei plecați de mai mult timp în străinătate? 

— Piața muncii este în dezvoltare continuă, se modifică rapid, se introduc tehnologii noi, dar totodată se simte un deficit din cauza gradului sporit al migrației. Sarcina ANOFM este să informeze persoanele care se reîntorc despre oportunitățile care sunt pe piața muncii, să le ajute să se reintegreze, deja ținând cont de studiile, experiența pe care o au, dar și de cunoștințele și abilitățile pe care le-au obținut peste hotare. Este foarte important să valorificăm potențialul uman la dezvoltarea economică și socială a țării noastre. Pe parcursul anului 2022, la subdiviziunile teritoriale ale ANOFM s-au adresat 530 de persoane care s-au reîntors, din care 139 au fost susținute la angajarea în câmpul muncii. O pondere înaltă în acest sens o au localitățile rurale – 69,8%. ANOFM informează lunar persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv pe cei reveniți de peste hotare, despre cele mai plătite locuri de muncă vacante pe piața muncii, conform ofertelor agenților economici. Realizarea topului în scopul identificării celor mai bine plătite locuri de muncă se efectuează în conformitate cu ofertele și cerințele actuale de pe piața muncii. ANOFM elaborează bilunar buletinul informativ „Piața muncii – Locuri vacante (https://anofm.md/ro/statisticile-locurilor-vacante), unde sunt afișate toate locurile de muncă vacante înregistrate în baza de date a ANOFM. Pentru orice informații, contactați Centrul de Apel al ANOFM la nr. 080001000 (apel gratuit din R. Moldova) sau (+37322) 838414 (apel cu tarif normal din străinătate).
— Ce salarii i-ar mulțumi? Cunoașteți cazuri în care migranții au revenit și au reușit să se angajeze la muncă în R. Moldova, fiind mulțumiți? 

— Sigur, cei care au muncit prin UE, solicită locuri cu salarii mai mari, dar în multe cazuri înțeleg situația și acceptă salariile care li se propun. Conform bazei de date a ANOFM, în 2022, cca 13 mii de locuri de muncă vacante, ceea ce reprezintă 40% din numărul total al locurilor vacante, erau cu salarii mai mari de 5000 de lei. ANOFM organizează anual evenimente, prin intermediul cărora evidențiază cei mai buni angajatori, care angajează cele mai multe persoane, cei mai mulți tineri și alte persoane, inclusiv avem instituit un trofeu pentru angajatorul care plasează în câmpul muncii persoane reîntoarse de peste hotare.
— Ce le spuneți angajatorilor care nu sunt pregătiți deocamdată să se dezică de munca la negru a angajaților? 

— ANOFM înregistrează doar locurile de muncă formale, pentru a fi propuse persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv șomerilor și informează cetățenii să nu accepte un loc de muncă informal, atunci când aceștia caută să se angajeze de sine stătător, deoarece, neavând un contract individual de muncă, persoana nu este protejată, nu va avea o pensie la bătrânețe în baza contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, nu va avea o indemnizație de șomaj în cazul pierderii locului de muncă, dar și alte indemnizații, întrucât nu contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat. „Munca la negru” este o activitate achitată de către angajator, dar nedeclarată la Serviciul Fiscal. Acest tip de muncă nu este reglementat de un contract de muncă sau de alte documente oficiale care pot demonstra asumarea unor angajamente de către angajat și angajator. Angajatorul sau patronul evită plata impozitelor și a contribuțiilor sociale, iar angajatul ori prestatorul de servicii „renunță” la drepturile și beneficiile sale de salariat. Totuși, acestea nu sunt singurele consecințe pe care le are aceasta practică. Potrivit datelor statistice, cel puțin unul din cinci angajați din R. Moldova lucrează la negru. BNS estimează că în 2022 cei mai mulți angajați la negru erau în agricultură – 60,8%, în construcții – 15,7%, în comerț – 8,8%. În alte activități de servicii erau 3,2% de angajați. Bărbații sunt mai predispuși să lucreze neoficial (8,3%) comparativ cu femeile (4,3%). Întreaga societate ar trebui să se implice pentru a combate munca nedeclarată și fenomenul achitării salariului în plic.

Pentru conformitate, Aneta Grosu