Principală  —  Interviuri   —   Prin cei pe care îi…

Prin cei pe care îi trimite în Parlamentul European, România participă la destinul contemporan al continentului nostru

22 mai 2014 la 15:05

471-lazurcaInterviu cu Excelenţa Sa Marius Lazurcă, ambasador al României în R. Moldova

— Care e cel mai important argument în favoarea participării cetăţenilor români, inclusiv a celor din R. Moldova, la scrutinul pentru Parlamentul European, anunţat pentru ziua de 25 mai?

— Argumentele sunt numeroase, dar am să mă opresc la unul foarte simplu: Europa, prin instituţiile sale, influenţează direct viaţa noastră. Deciziile votate de către Parlamentul European îi vizează nemijlocit pe cetăţenii statelor europene şi, indirect, chiar şi pe cei ai unor state din afara UE, cum este, deocamdată, şi cazul R. Moldova. Cred că se cunoaşte deja că, în mai multe domenii, legislaţia europeană are precădere faţă de cea naţională. În aceste condiţii, fiecare stat, pe de-o parte, are interesul de a fi bine reprezentat în Parlamentul European; pe de altă parte, orice cetăţean european responsabil este interesat să participe la alegerea celor care îi vor promova interesele şi îi vor face auzită vocea în forumurile de la Bruxelles şi Strasbourg.

— Dvs., personal, de ce participaţi la aceste alegeri?

— În ceea ce mă priveşte, cred că puterea politică reală este a cetăţeanului activ şi responsabil, nu a politicienilor profesionişti. Cu alte cuvinte, cred că toţi cetăţenii care fac efortul de a urmări actualitatea politică, care se simt angajaţi în viaţa propriilor comunităţi, care cred că, dincolo de interesele lor private, există o sferă a binelui comun la edificarea căruia sunt chemaţi să contribuie, ei bine, aceşti cetăţeni sunt deţinătorii puterii politice pe care o încredinţează, cu un mandat precis, reprezentanţilor lor. Am participat mereu la alegeri şi am fost mereu bucuros pentru că, de fiecare dată, am simţit că orice exerciţiu electoral este şi ocazia unei înnoiri. Şi nu mi-am permis să ratez niciodată această ocazie!

— Ce le-aţi spune celor cărora nu le pasă de acest exerciţiu democratic?

— Celor care se iluzionează că pot neglija politica le-aş spune că politica nu îi neglijează niciodată. Suntem cu toţii, vorba lui Aristotel, „fiinţe politice”: trăim în comunitate şi, în tentativa de a evita haosul, anarhia şi violenţa, ne folosim de instrumentul politicii. Altfel spus, politica nu se reduce la exerciţiul mecanic de a ne desemna periodic liderii, ci este, mai degrabă, arta convieţuirii noastre armonioase, libere şi prospere. Doar cine nu îşi propune obiectivul unei asemenea convieţuiri îşi poate permite luxul de a trata cu dezinteres exerciţiul electoral.

— Care sunt beneficiile României de a avea membrii săi în Parlamentul European?

— Prin eurodeputaţii săi, România participă la viaţa Uniunii Europene: la deciziile pe care Uniunea le adoptă, la politicile pe care le elaborează şi le aplică în practică, la raporturile pe care le angajează cu vecinii şi, în fond, cu toate statele lumii. Dacă doriţi, prin cei pe care îi trimite în Parlamentul European, România participă la destinul contemporan al continentului nostru, iar această idee îmi dă, mie cel puţin, un sentimen foarte tonic. Un alt beneficiu pe care România simte că îl dobândeşte graţie prezenţei în Parlamentul European este cel de a amplifica mesajul, acuitatea şi relevanţa vocii sale în beneficiul R. Moldova. Cum s-a văzut în numeroase situaţii, prezenţa în Parlamentul European este pentru noi echivalentă cu privilegiul de a pleda cauza integrării europene a celui de-al doilea stat românesc.

— Câţi parlamentari, reprezentanţi ai României, în calitate de stat membru al UE, vor fi aleşi pe 25 mai?

— În viitoarea legislatură a Parlamentului European vor activa 32 de eurodeputaţi din România. Cum se ştie, numărul de reprezentanţi din fiecare stat este proporţional cu numărul locuitorilor. Din acest punct de vedere, România se plasează pe locul al şaptelea, din 28, ca număr de membri trimişi în Parlamentul European. Cum se poate bănui, acesta nu este, pur şi simplu, un element statistic: numărul de eurodeputaţi indică, fie şi doar în mod potenţial, gradul de influenţă politică la care poate aspira un stat în cadrul instituţiilor comunitare.

— Cetăţenii români pot vota şi pentru reprezentanţi ai altor state europene în PE?

— Cu ocazia acestor alegeri, cetăţenii români pot vota fie pentru candidaţii români, fie pentru candidaţii unui alt stat membru al UE. Totuşi, potrivit legislaţiei europene şi naţionale referitoare la scrutinul european, cetăţenii europeni nu pot vota decât o singură dată: sau pentru candidaţii din statul de origine, sau pentru candidaţii din alt stat al Uniunii Europene. În cazul României, Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte anticipat o listă cu cetăţenii români care aleg să îşi exercite acest drept electoral la alegerile pentru Parlamentul European din alt stat membru al UE.

— Cine va monitorizarea desfăşurarea alegerilor în R. Moldova?

— Conform legislaţiei noastre, organizarea secţiilor de vot în afara României este o atribuţie a Biroului Electoral nr.48. În acelaşi timp, în acest proces are un rol operaţional important şi Ministerul Afacerilor Externe al României, atât în mod direct, cât şi prin misiunile diplomatice ale ţării noastre acreditate peste hotare. În ceea ce priveşte R. Moldova, grija nemijlocită a organizării în bune condiţii a scrutinului revine Ambasadei şi Consulatelor noastre generale de la Bălţi şi Cahul.

— Cum credeţi, Parlamentul ales pe 25 mai ar fi cel care, în legislatura sa, ar vota aderarea R. Moldova la UE?

— Eu personal aş fi încântat să se întâmple asta. În acest sens, ştiţi şi poziţia României: autorităţile noastre pledează acum pentru acordarea unei perspective europene pentru Chişinău, pentru demararea cât de curând a negocierilor de aderare şi integrarea în UE a R. Moldova, după parcurgerea etapelor pregătitoare obligatorii. Ultimii patru ani au dovedit că R. Moldova e capabilă să-şi fixeze şi să-şi atingă obiective dintre cele mai ambiţioase. Sunt, aşadar, optimist!

— În aceeaşi zi, în Ucraina, au loc alegeri prezidenţiale. Există vreo interferenţă între aceste două evenimente?

— O legătură directă nu există. Pe de altă parte, avem de-a face cu o coincidenţă semnificativă, care semnalează cel puţin două lucruri: că Ucraina este un stat european şi că Uniunea Europeană joacă un rol relevant, decisiv poate, în destinul imediat şi pe termen mai îndepărtat al Kievului.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, A.G.

 

Pe 25 mai se decide cine va conduce EUROPA

Alegerile europene din mai 2014 le oferă alegătorilor şansa de a influenţa viitoarea orientare politică a UE. În cadrul acestui scrutin, vor fi aleşi 751 de deputaţi în Parlamentul European, care le vor reprezenta interesele în următorii 5 ani.

Statele europene respectă propriile legi electorale şi decid data la care cetăţenii săi se vor prezenta la vot. Alegerile, însă, au loc timp de 4 zile, în perioada 22-25 mai 2014.

Cetăţenii români cu drept de vot se vor prezenta la urne pe 25 mai şi îi vor alege pe cei 32 de deputaţi români în Parlamentul European. În seara zilei de 25 mai, vor fi anunţate rezultatele prealabile ale scrutinului parlamentar european.

Potrivit experţilor, actualele alegeri sunt cele mai importante alegeri europene de până acum, fiind, totodată, diferite de cele anterioare şi asta pentru că, în prezent, UE încearcă să depăşească problemele economice, liderii europeni insistând să determine corect direcţia ce ar trebui urmată în viitor.

 

Parlamentul European în cifre

În cel de-al 7-lea mandat (2009-2014), Parlamentul European s-a bucurat de mai multe puteri decât oricând. Pentru prima dată, a putut decide asupra integralităţii bugetului, asupra marilor acordurilor comerciale internaţionale şi asupra marii majorităţi a legilor UE, fiind pe picior de egalitate cu guvernele statelor membre reunite în cadrul Consiliului UE. Vă prezentăm activitatea Parlamentului European din ultimii cinci ani.
Ultimii 5 ani în UE au fost marcaţi de provocările crizei financiare mondiale. În 2013, Croaţia a aderat la UE: numărul deputaţilor europeni a crescut de la 754 la 766, iar numărul statelor membre şi cel al limbilor oficiale au crescut cu 1.

Parlamentul European este reprezentat de:

  • 28 de state membre, 24 de limbi oficiale
  • 20 de comisii, 2 subcomisii şi 3 comisii temporare (comisii de anchetă)
  • 2.821 de reuniuni în comisii, în cadrul cărora au fost aprobate 2.110 rapoarte; 491 de audieri publice pe teme de interes pentru cetăţenii europeni
  • 260 de zile de şedinţe în plen, 23.551 de voturi, 21.298 de amendamente aprobate, 22.692 de amendamente respinse, 2.790 de acte adoptate, dintre care 1.071 de acte legislative
  • deputaţii europeni au depus 58.840 de întrebări scrise adresate altor instituţii UE
  • 98 de reuniuni cu parlamentele naţionale
  • 1.557 de reuniuni în trilog.

Parlamentul European a votat, printre altele, pentru:

  • eliminarea costurilor de roaming până în 2015 şi consolidarea drepturilor pasagerilor
  • respingerea acordurilor globale ACTA şi SWIFT pentru protejarea drepturilor cetăţenilor UE
  • adoptarea măsurilor care duc către uniunea bancară în UE şi ameliorarea drepturilor de pensie
  • aprobarea directivei tutunului cu noi măsuri pentru reducerea fumatului.

În perioada 2009—2013, Parlamentul European a primit 1.393.526 de vizitatori. Centrul de vizitatori Parlamentarium a primit 790.395 de vizitatori până la data de 12.05.2014.

http://www.elections2014.eu/ro
Tag-uri:
Distribuie articolul: