Principală  —  IMPORTANTE   —   Interviu/ Pavel Voicu, ministrul de…

Interviu Pavel Voicu, ministrul de Interne, vorbește despre lupta cu Covid-19, amenzile aplicate pe timp de carantină, relația cu Igor Dodon și salariile polițiștilor

Foto: Dan Guțu, IPN

Pavel Voicu, ministrul Afacerilor Interne, primul și singurul ministru din Guvernul Chicu confirmat oficial cu COVID-19 a acceptat să răspundă la mai multe întrebări adresate de ZdG.

Totuși, ministrul de Interne a vorbit despre cum a aflat că este infectat cu COVID-19, despre amenzile aplicate de polițiști celor care se plimbau prin parcuri, despre salariile polițiștilor, despre bursele și studiile viitorilor polițiști sau despre relația pe care o are cu Igor Dodon, președintele R. Moldova.

Întrebările și răspunsurile au fost trimise în scris, dar membrul Executivului a evitat să răspundă la câteva dintre acestea.


— Dle Voicu, așa cum vă aflați în aceste zile în carantină, e logic să vă întrebăm cum vă simțiți? Cum se manifestă acest virus în cazul dvs.? Ce simptome ați avut inițial și ce simptome aveți acum?

— În prezent, sunt în autoizolare la domiciliu, deoarece am o formă ușoară a acestei infecții și nu a fost necesară spitalizarea mea. Alte simptome decât febra nu am avut și nu am, respectiv starea mea de sănătate este satisfăcătoare.

— Cum credeți, unde, în ce condiții ați fost contaminat?

— Sursa infectării poate fi diferită, noi am avut angajați infectați și din rândul conducătorilor MAI cu care am fost în contact în această perioadă. După cum cunoașteți, perioada de incubație durează până la 14 zile. E complicat să afirmăm acum de unde anume am prins acest virus.

— Testul l-ați făcut la privat sau la stat? De ce ați decis să faceți testul?

— Am realizat acest test la Spitalul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), toți angajații noștri suspecți sunt testați în această instituție medicală. Am ajuns să fac această investigație, deoarece contactasem cu unele persoane confirmate cu Covid-19.

— Familia, colegii au fost sau nu afectați?

— În cazul persoanelor din anturajul meu au fost realizate mai multe teste. Unii dintre colegi au fost confirmați pozitivi, familia – nu.

— Câți angajați din sistemul de Interne sunt internați sau primesc tratament împotriva COVID? Au fost înregistrate și decese?

— Numărul total de angajați infectați este de 89, iar 50 dintre ei s-au vindecat. La moment, avem 27 de persoane care sunt internați la Spitalul MAI, iar 12 sunt autoizolați la domiciliu, fiind supravegheați de medicul de familie, la fel ca și în cazul meu.

— În condițiile R. Moldova, cine sunt mai bine protejați de coronavirus: medicii sau polițiștii?

— Ambele categorii de angajați muncesc în prima linie, respectiv și unii și alții sunt dotați cu echipamentul necesar și, desigur, respectă măsurile impuse. Ținând cont de specificul activității, sigur că medicii noștri sunt mult mai expuși riscului, ei fiind în contact direct cu pacienții infectați.

— O opinie a dvs., de cetățean, nu de ministru: de ce, totuși, sunt atât de expuși astăzi medicii?

— Tocmai pentru că ei sunt zilnic față în față cu acest virus și chiar cu respectarea tuturor măsurilor de protecție, dotați cu echipamente și manifestând maximă prudență, lucrătorii medicali nu pot avea garanții. De altfel, în toată lumea sunt asemenea cazuri, când medicii sunt infectați. Mai ales, în instituțiile medicale unde sunt focare.

— Cât de obiective și argumentate vi se par amenzile aplicate de colaboratorii poliției pentru plimbări în parcuri sau pentru ieșiri la magazin, din moment ce mai multe procese verbale au fost anulate în instanța de fond?

— Cele mai multe amenzi au fost aplicate nu pentru simple plimbări în parc sau pentru o vizită la magazin. Cred că aici trebuie să facem o clarificare, mai ales că unele informații induc în eroare opinia publică. Amenzile au fost aplicate în special pentru nerespectarea regimului de autoizolare. Sunt cazurile persoanelor care fie s-au întors din străinătate, fie au avut contacte cu cei infectați, ei devenind potențiali bolnavi. Totodată, au fost aplicate amenzi agenților economici care nu au respectat restricțiile impuse de Starea Excepțională. Printre cei amendați sunt și transportatori de pasageri. Vă dau asigurări că în toate cazurile angajații Poliției au procedat conform legii. Cetățenii care au mers, totuși, la plimbări în parc, din start au fost informați despre riscul la care se supun, fiind atenționați că ar fi bine să se întoarcă la ei acasă, altfel pot fi sancționați. Din păcate, unii au ignorat aceste apeluri, respectiv, colegii mei au fost obligați să aplice legea și să acționeze conform regulamentelor de activitate în condițiile Stării Excepționale.

— Dacă, până la urmă, cetățenii amendați vor avea câștig de cauză în instanțele de judecată, cine le va restitui prejudiciile?

Din toate contestațiile depuse la Curtea de Apel, nici una nu a anulat contravenția documentată, fiind menținută decizia poliției. Totul pornește de la respect. Înșiși cetățenii vin cu denunțuri, ei ne întreabă de ce cineva respectă, renunțând la sărbători, la plimbări nemotivate prin oraș, la diverse întruniri cu prietenii, cu rudele, în timp ce altcineva își permite totul, nefiind sancționat. Suntem obligați să intervenim, să convingem, iar dacă această metodă nu funcționează, atunci neglijarea legii de către acea persoană nu are nicio scuză. Suntem în pandemie, iar cu viața oamenilor nu trebuie să ne jucăm.

— Bursa pe care o primește un student de la Academia de Poliție este de 95 de lei pe lună. O sumă mizeră, probabil cea mai mică din toate instituțiile de învățământ superior de la noi. Ce ați făcut de când ați ajuns în funcție pentru a schimba lucrurile?

— Cunosc, este o sumă de 97 de lei lunar. Sunt decizii și acte normative aprobate cu ani în urmă, nu în perioada mandatului meu de ministru. Am discutat acest subiect cu conducerea Academiei, deja se muncește la unele proiecte care presupun inclusiv majorarea burselor și unele modificări cu privire la oferirea spațiilor locative pentru perioada studiilor, nu doar pentru anul I, care sunt și hrăniți în cadrul instituției, dar și pentru studenții anului II și III. Vom continua și aici reformele inițiate, pentru că acești tineri sunt viitorul Ministerului de Interne.

— Potrivit unei decizii recente, mai mulți polițiști vor fi dotați cu camere de corp. Ce așteptări aveți de la această acțiune?

— Majoritatea polițiștilor de patrulare sunt dotați cu astfel de dispozitive. Nu este o inițiativă nouă, e mai degrabă o necesitate de extindere, dar și de modernizare din cadrul activităţii Poliției. Ne dorim angajați bine dotați și echipați cu cele necesare, după aceasta vom putea cere și obține rezultate mai bune. Un grad de securitate mai mare – asta ne dorim cu toții.

— Ar fi vorba și despre combaterea corupției? De altfel, cât de corupt este în prezent sistemul de Interne în raport cu alte domenii, inclusiv și combaterea actelor de corupție din partea unor angajați?

— Corupția în R. Moldova e generată în mare parte de lipsa banilor, iar domeniul Afacerilor Interne nu este o excepție. Atunci când angajații statului vor avea salarii decente, iar cetățenii vor respecta legea și nu vor folosi banii ca pe un instrument de soluționare a problemelor generate de abuzuri și încălcări, nu vom avea corupție. Până acolo e mult de lucru.  

— Mai există polițiști care-și spală mașinile de serviciu din banii proprii și le alimentează tot din resursele personale? Nu reprezintă ăsta un motiv în plus ca ei să fie nevoiți să ia mită?

— În ultimii ani, din fericire, angajații MAI, în special Poliția, în activitățile lor de muncă au avut parte de multe dotări și investiții. Mă refer la dotări tehnice, cu echipamente, dar și logistice. Eu mi-am început cariera în anii “90, am cu ce să compar și știu sigur că, în prezent, situația este mult mai bună, iar statul oferă Poliției tot necesarul. Nu neg, poate mai există unele neajunsuri, dar aici mai contează și eforturile depuse de conducătorii unor subdiviziuni, de implicarea lor și capacitatea de gestionare a resurselor. Vom depune tot efortul pentru a îmbunătăți starea lucrurilor. 

— Sigur cunoașteți că la înfăptuirea unei justiții de calitate, polițiștii au un rol foarte important. Dar salariile lor diferă foarte mult față de cele pe care le au celelalte ramuri ale justiției, judecătorii și procurorii. Când polițiștii din R. Moldova vor avea salarii decente?

— Depinde cu ce comparăm. Dacă vom compara cu salariile celor menționați mai sus, da, poliția are salarii mici, dar, să nu uităm că MAI are peste 17 mii de angajați, nu doar Poliția, toți vor salarii mai mari. Respectiv, îl ultimii ani, majorarea salariilor a venit treptat, pe categorii, nimic nu se realizează peste noapte, e nevoie de timp. Cei mai supuși riscurilor și pericolelor sunt, desigur, polițiștii. Ei luptă cu criminalitatea, ei au grijă de securitatea în stradă, ei muncesc peste program și tot ceea ce fac zilnic este mult mai mult decât salariul pe care îl primesc. Ultima majorare de salariu a fost făcută la sfârșitul anului 2019. Voi face tot ce stă în puterile mele, alături de echipă, ca acest proces să continue.

— Nu este o noutate că polițiștii pleacă des din funcții și că se atestă o lipsă de cadre în multe inspectorate. Ce faceți pentru a stimula oamenii să aleagă meseria de polițist?

— Nu este o meserie ușoară, Cu toate acestea, anual avem peste 100 de studenți care absolvă Academia „Ștefan cel Mare”, iar aceste date demonstrează că tinerii noștri aleg, totuși, să servească Patriei. Prin proiectele pe care le promovăm, prin modernizarea instituțiilor noastre conform standardelor europene, prin dezvoltarea sistemului MAI sporim și atractivitatea profesiei. 

— Este adevărat că, în R. Moldova, poți deveni polițist de sector sau inspector de patrulare, de exemplu, fără a avea studii la Academie sau măcar la Facultatea de Drept? Știm că poți accede în poliție după bacalaureat, după ce urmezi un curs de perfecționare de câteva luni, iar în alte cazuri sunt primiți și cei care nu au diplomă de BAC. Vi se pare normal?

— Noi avem un număr mare de subofițeri în Poliție, iar cerințele față de candidați nu sunt atât de mari, pentru că atribuțiile și activitatea zilnică a acestora au un anumit specific. Sunt diverse cursuri de pregătire profesională, care presupun instruirea acestora până a fi angajați, precum şi un șir de examene teoretice și practice. Poliția are nevoie de angajați pentru anumite categorii de activități, unele presupun studii superioare și calificări, altele – doar o pregătire inițială bună.

— Ați devenit ministru al Apărării, apoi ministru de Interne, după ce, în prealabil, ați ajuns în anturajul președintelui Igor Dodon, devenind și consilierul său. Ce vă unește/leagă de Igor Dodon? Apropo, după pandemie, preconizați să repetați călătoria pe muntele Athos, în compania șefului statului. Ultima dată, în ce calitate ați participat?

— Dacă vom avea o astfel de posibilitate, nu văd o problemă în acest lucru. Atunci mă aflam într-un concediu și am mers pentru că mă lega o prietenie cu unii dintre membrii grupului cu care am fost. Cu domnul președinte mă cunosc din perioada activității mele de comisar, pe când acesta nu ocupa încă funcția de șef al statului. 

— Ce le-ați spune polițiștilor azi, din carantină?

— Le doresc putere și răbdare, depun o muncă imensă în această perioadă. Este o luptă pentru viața și sănătatea oamenilor, prin urmare, cauza este nobilă și merită tot efortul. Nu este ușor, dar vom reuși. MAI are omeni dedicați și profesioniști și sunt sigur că contribuția fiecărui angajat nu va rămâne neapreciată.

Întrebări lăsate fără răspuns

— Anterior ați muncit în calitate de șef al Inspectoratului de poliție al mun. Bender, fiind foarte aproape, cel puțin teritorial, de regiunea separatistă din stânga Nistrului. În actualele condiții, când Chișinăul nu poate controla situația pandemică de acolo, cum pot evolua lucrurile?

— Ce soluții ar exista?

— Timp de trei ani (2012-2015) ați muncit în calitate de director general la o întreprindere din România. Să înțelegem că aveți relații speciale cu România. Cum explicați faptul că șeful statului a răspuns cu atâta întârziere printr-un mesaj de mulțumire pentru ajutorul acordat de România în combaterea coronavirusului și a făcut-o după ce a afirmat că acest ajutor ar fi fost unul întârziat?

— Dacă ați fi fost în continuare consilier prezidențial, cum l-ați fi consiliat pe șeful statului în acest caz?

— În cadrul Raportului prezentat cu ocazia a 100 de zile de guvernare a Cabinetului Chicu, cităm dintr-un document făcut public și de MAI că a fost realizată „deblocarea exporturilor de produse agroalimentare pe piața Federației Ruse și extinderea listei exportatorilor de produse proaspete, băuturi alcoolice și produse conservate”. A urmat pandemia. Ce soluții pot exista în condițiile actuale privind deblocarea exporturilor de produse agroalimentare în Rusia?

— Ce venituri și interese noi conține declarația prezentată de dvs. pentru 2019?

— Din 1995, sunteți, periodic, în poliție: Ungheni, Călărași, Cimișlia, Tighina, Chișinău… Ce s-a schimbat și ce ați vrea să schimbați în poliție, fiind în funcția de ministru?

— Din 2017, sunteți în politică. Deși ați fost ministru la Apărare, iar în prezent la Interne, continuați să rămâneți, potrivit CV-ului dvs. de pe: www.mai.gov.md, consilierul președintelui pentru misiuni speciale. Care sunt aceste misiuni?

— Cum se activează în prezent în poliție la Tighina, acolo unde întotdeauna au existat probleme din cauza Tiraspolului?

— Ce ne puteți spune nou despre captura de 1,6 milioane de euro de la Vama Leușeni? Ai cui sunt banii și cui erau destinați?

— Ați activat o perioadă în cadrul CCCEC (acum CNA). În ce măsură vă folosește această experiență la Interne în combaterea corupției?

— Care e cel mai răsunător caz de corupție înregistrat în poliție în ultimul timp?

— Primăriile se plâng că, după ultima reformă, sectoarele de poliție au devenit ineficiente din cauza extinderii zonei geografice pe care o cuprind în activitatea lor. Aveți de gând să schimbați ceva în acest sens?

— În condițiile pandemiei, deficitul bugetar s-a dublat. Insistați în continuare asupra achiziționării celor 52 de SUV-uri pentru poliție?