• Alexandru Gheorghieș: „Noi trebuie să fim cei care să facem regulă la noi acasă”

    Alexandru Gheorghieș: „Noi trebuie să fim cei care să facem regulă la noi acasă”
    de
    vizualizări
    30 ianuarie 2015 | 10:19

    Interviu cu Alexandru Gheorghieş, preşedintele Curţii de Apel Bălţi

    — CV-ul dvs. arată că aţi ajuns de la primar într-un sat la funcţia de judecător. De ce aţi decis să lăsaţi o funcţie de conducere pentru una de justiţiar?

    — De fapt, activitatea mi-am început-o în calitate de jurist într-o gospodărie agricolă, după care am fost şi ajutorul procurorului. În ajunul alegerilor locale din 1999 mi s-a făcut o ofertă din partea cetăţenilor. Mi s-a propus să candidez pentru funcţia de primar. Era o perioadă cam complicată pentru localităţile rurale şi am acceptat, în principiu, să fac ceva pentru localitatea în care m-am născut. Astfel, din 1999 până în 2003 (adică nu mi-am exercitat mandatul până la sfârşit), am fost primar. Apoi mi s-a propus să candidez pentru funcţia de judecător la Judecătoria Glodeni. Am acceptat cu plăcere, reieşind din faptul că încă din tinereţe mi-am dorit, într-un fel sau altul, să contribui la înfăptuirea justiţiei. În noiembrie 2002, prin decretul preşedintelui, am fost numit în funcţia de judecător la Judecătoria Glodeni, unde, de fapt, am activat până în 31 mai 2012, adică aproape 10 ani. Apoi am devenit preşedinte, iar în 2012 am ajuns la Curtea de Apel Bălţi, fiind numit la scurt timp tot în calitate de preşedinte.

    — În toată această perioadă, şi la Glodeni, şi la Bălţi instanţele au fost renovate.

    — Desigur că, şi în Judecătoria Glodeni, mi-am adus contribuţia la crearea unor condiţii bune pentru angajaţii Judecătoriei. S-a făcut reparaţie şi s-au investit aproape 4 mln. de lei. În acest moment, putem spune că este o judecătorie cu condiţii foarte bune. Fără să mă laud, pot afirma chiar că Judecătoria Glodeni este o instanţă exemplu pentru sistemul judecătoresc. La Curtea de Apel Bălţi, când am venit, era deja iniţiat un proiect de reparaţie, pe care eu doar l-am pus în practică şi l-am finalizat. Din 1 februarie 2015, toţi judecătorii vor avea birouri noi, renovate, cu mobilier nou şi condiţii foarte bune pentru a-şi putea face meseria. La Curtea de Apel Bălţi, pentru renovarea instanţei au fost cheltuiţi aproximativ 11 milioane de lei. Avem şi cameră pentru audierea minorilor, camere pentru avocaţi şi procurori, unde aceştia îşi pot schimba hainele. A fost renovat capital şi izolatorul instituţiei, acolo unde sunt deţinuţi inculpaţii înainte de a ajunge în faţa judecătorului.

    — Reparaţie s-a făcut şi se face în multe instanţe. Actul de justiţie, însă, mai lasă mult de dorit. Oamenii rămân nemulţumiţi de calitatea justiţiei. De ce?

    — Credibilitatea instanţelor de judecată este totuşi în creştere, şi datorită faptului că se creează condiţii mai bune pentru judecători. În ceea ce priveşte actul de justiţie, da, este o problemă, pe care eu cred că o vom rezolva. Pe parcursul ultimilor doi ani, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) face nişte recomandări pe diferite situaţii. Aceste recomandări sunt plasate pe site-ul CSJ, iar judecătorii iau cunoştinţă de ele la examinarea litigiilor.

    — Este vorba despre acea practică judiciară despre care se tot discută la noi…

    — Da, e nevoie de uniformizarea practicii judecătoreşti. Este foarte urât când pe una şi aceeaşi fabulă, pe unul şi acelaşi fapt se pronunţă, practic, două decizii contradictorii.

    — Ce nu merge bine în justiţie? De ce există judecători care nu-şi fac meseria? Pentru că ei există, trebuie să recunoaştem acest lucru.

    — Marea majoritate a judecătorilor sunt judecători oneşti. O parte mai mică, da, nu sunt – cred că e vorba de nişte persoane care au nimerit întâmplător în sistemul judecătoresc şi pur şi simplu nu-şi doresc să-şi exercite meseria de judecător în conformitate cu legislaţia. Da, cred că nu-şi doresc, pentru că noi avem condiţii, inclusiv prin perfecţionarea continuă în care sunt angrenaţi judecătorii.

    — Aţi fost, ca de altfel mulţi alţi judecători, în străinătate, pentru a vedea cum se face justiţie acolo. Ce trebuie şi putem aduce în R. Moldova?

    — De la fiecare vizită noi încercăm să învăţăm ceva şi să implementăm la noi. Inclusiv Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor este o investiţie pe care am preluat-o din alte ţări. La fel e şi cu înregistrarea şedinţelor de judecată, idee pe care am preluat-o din Lituania. Se spunea iniţial că asta îi ordonează pe judecători. Eu aş spune altfel. Chiar îi şi protejează. Dacă cineva dintre participanţi se comportă neadecvat sau în cazul unor plângeri pe acţiunile judecătorului, se ascultă înscrierile şedinţelor şi totul se rezolvă.

    DATE BIOGRAFICE
    Prin Decretul Preşedintelui R. Moldova nr.102-VII din 01 iunie 2012, numit în funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Bălţi, pe un termen de patru ani
    Anul naşterii: 1964
    Studii: 1987 – 1993 – Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova
    Activitatea juridică:
    1990 – 1992 – consultant juridic în colhozul „Gagarin”
    1992 – 1995 – inspector vamal, Vama Costeşti
    1996 – 1999 – ajutorul procurorului, Procuratura r. Glodeni
    1999 – 2002 – primarul satului Fundurii Vechi, judeţul Bălţi
    2002 – judecător la Judecătoria Glodeni, pe un termen de 5 ani
    2006 – preşedinte al Judecătoriei Glodeni, pe un termen de 4 ani
    2007 – numit în funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă
    2012 – numit, prin transfer, în funcţia de judecător la Curtea de Apel Bălţi
    2012 – numit în funcţia de preşedinte al Curţii de Apel (CA) Bălţi, pe un termen de 4 ani

    — Se simte mărirea salariilor pentru judecători?

    — Evident că se simte. Poate că, reieşind din majorarea de preţuri, nu este ce ar trebui să fie, dar, suntem conştienţi că salariul este majorat, în comparaţie cu celelalte profesii care sunt în R. Moldova.

    — În ultimii doi ani, au fost reţinuţi în flagrant câţiva judecători, iar ulterior chiar condamnaţi. Vreo 45 de judecători au plecat din sistem doar în ultimii ani. Aceste acţiuni ale organelor de drept, ale CSM-ului pun presiune pe judecători?

    — Odată cu venirea în funcţia de judecător, toată lumea trebuie să înţeleagă ce presupune această funcţie. Acest statut îţi dă multe drepturi, dar şi multe obligaţii şi responsabilităţi. Îmi pare foarte rău când unii judecători intră în cârdăşie cu părţile din proces. Da, pe mulţi, aceste acţiuni îi fac mai responsabili, dar marea majoritate a magistraţilor aşa au şi fost, responsabili. Probabil, pentru judecătorii care nu-şi fac meseria corect, este o presiune în plus, dar pentru cei oneşti, nu.

    — Dar cum poate scăpa sistemul de judecătorii neoneşti? Poate veni curăţarea sistemului din interior?

    — Desigur că poate. Nu trebuie tolerată situaţia când unii dintre judecători nu-şi onorează obligaţiunile. Totodată, o altă posibilitate este evaluarea continuă a judecătorilor. Sunt multe pârghii prin care ne putem despărţi de acei colegi care nu-şi fac meseria.

    — Totuşi, există o solidaritate între judecători, aşa cum, de fapt, există în toate profesiile. Nu cred că un judecător, chiar dacă ştie că are un coleg corupt, va merge vreodată să-l denunţe.

    — Dacă e să vorbim despre solidaritate, nu ştiu dacă există sau nu. Cert este că nu am văzut vreun judecător care să-şi denunţe un coleg pentru acte de corupţie. Dar, vedeţi, noi avem sentinţe pronunţate de judecători împotriva judecătorilor. Pe când, dacă am vorbi de solidaritate… Eu, când vorbesc de solidaritate, mă gândesc tot timpul la medici. Acolo există într-adevăr o solidaritate ieşită din comun. La noi, chiar dacă şi este, ea nu este atât de pronunţată. Noi casăm hotărârile instanţelor inferioare şi spunem că acel judecător a greşit, pe când un medic care face o a doua operaţie nu va admite niciodată că cel care a făcut prima operaţie a greşit.

    — În timpul reformei, le-a fost redusă imunitatea judecătorilor. Cum este să lucrezi în aceste condiţii?

    — Nu cred că imunitatea este atât de importantă pentru judecători, deşi mulţi s-au plâns. Eu, de exemplu, niciodată nu am simţit o diferenţă între ce era atunci şi ce este acum. În acest caz totul depinde de cultura celorlalte organe cărora li s-au dat atribuţii. Judecătorii se tem ca ei să nu facă abuz de aceste împuterniciri. Noi încă nu suntem la etapa finală de maturizare juridică pentru a ne dezice total de imunitatea judecătorească. La noi, provocările încă nu pot fi excluse.

    — De multe ori, atunci când un dosar nu este finalizat cu o condamnare, se spune că judecătorul este vinovat. Dar, sunt sigur că de multe ori vedeţi că dosarele care ajung în instanţă nu sunt pregătite corect şi, deşi credeţi că o persoană este vinovată, în lipsa probelor, sunteţi nevoiţi s-o achitaţi fiindcă avocatul sau procurorul nu şi-au făcut bine meseria. Este adevărat?

    — Îmi pare foarte bine că vedeţi problema din acest punct de vedere. Ea într-adevăr există. E clar că, dacă nu sunt acumulate probe, nu poţi face nimic. Nu este o regulă, dar la noi ajung dosare neprobate, în care sunt puse sub învinuire nişte persoane doar în baza unor presupuneri. Evident că în acest caz te conduci de lege şi achiţi acea persoană. Eu am fost tot timpul adeptul reformei Procuraturii. Procurorii, pentru a fi competitivi, trebuie să primească statutul de magistrat. Atunci el va fi independent. Atâta timp cât va fi scara ierarhiei, el nu poate fi independent. Atâta timp cât nu va fi independenţa procurorilor, o să avem, cu părere de rău, cazuri când procurorii vin în instanţă şi văd că nu e aşa cum zic ei, dar, dacă au indicaţii, trebuie să facă aşa.

    — Poate fi reformată justiţia în lipsa reformei procuraturii, avocaturii, care tot frânează?

    — La noi, când se vorbeşte despre justiţie, totul se limitează la instanţele de judecată şi se uită că sistemul de justiţie începe de la poliţistul de sector şi se termină cu CSJ. Desigur că nu poţi ajunge la rezultatele dorite în reforma justiţiei fără o reformă a poliţiei şi a procuraturii.

    — În multe judecătorii din raioane există locuri vacante de judecător. Cum e la dvs.?

    — În principiu, avem doar o funcţie vacantă, dar avem persoana propusă preşedintelui pentru a fi numită. Nu ne confruntăm cu o lipsă de cadre la CA Bălţi. În judecătoriile din circumscripţie, avem probleme la Briceni, unde 3 persoane au demisionat pe parcursul anului. S-a anunţat concurs şi cred că se va rezolva.

    — Dar, oricum, în raioane instanţele se confruntă cu lipsa judecătorilor, pentru că marea lor majoritate preferă să activeze în Chişinău…

    — Da, există problema. Încerc să caut o explicaţie, dar nu o găsesc. Nu înţeleg de ce tinerii vor anume în Chişinău, unde lipsesc condiţiile de muncă, iar volumul de lucru este exagerat de mare. Nu ştiu. Cred că, până la urmă, problema e că cei care vor în Chişinău s-au stabilit acolo. Abrogarea legii cu privire la asigurarea judecătorilor cu spaţiu locativ cred că a influenţat decizia lor. Acum, celor care vin în raioane nu li se plăteşte nici măcar chiria spaţiului locativ. Au doar salariu şi trebuie să-şi închirieze din banii proprii o locuinţă sau să facă zilnic naveta.

    — În ultima perioadă se tot vorbeşte că ar putea fi aduşi străini în funcţii importante din organele de drept. Cum vedeţi dvs. aceste propuneri?

    — Sunt categoric împotrivă. Noi trebuie să fim cei care să facem regulă la noi acasă. Cu siguranţă, putem face regulă. Problema este selectarea persoanelor potrivite pentru ocuparea funcţiilor administrative. Nu trebuie să promovăm persoane pe criterii de rudenie şi mai ales pe criterii politice.

    — Se vorbeşte nu doar despre un şef din străinătate la procuratură, dar şi de judecători asistaţi de străini.

    — Care ar fi rolul unui judecător asistent alături de un judecător din R. Moldova?

    — Să-l îndrume, să-l facă să gândească altfel.

    — Nu, noi trebuie să avem judecători care să merite să ocupe funcţia şi să facă justiţie. Bine. Să presupunem că noi suntem 3 judecători în Colegiu. Şi vine un alt judecător, din altă ţară. Şi? Noi vorbim despre independenţa judecătorului. Legea spune că el este independent. Da, el poate fi consilierul meu, al preşedintelui, dar nu altceva. Da, noi avem nevoie de asistenţă internaţională, dar nu în sensul înfăptuirii justiţiei. Nu poate veni un procuror din altă ţară care să ne spună: uite, tu trebuie să faci aşa, iar tu aşa.

    — Sunt influenţaţi judecătorii?

    — Eu, atât timp cât am fost la Glodeni şi acum, când sunt la CA Bălţi, vă spun cu toată sinceritatea: nu am primit niciun telefon de la cineva, cu vreo rugăminte sau cu vreo încercare de a mă influenţa.

    — Când, totuşi, am putea avea o justiţie în care oamenii ar avea încredere?

    — Nu depinde asta doar de noi, judecătorii, ci de toţi participanţii la proces şi de toţi factorii de decizie. Şi de putere, evident. Deoarece, dacă vor fi adoptate nişte legi bune, lucrurile se vor schimba. Cu o bază legală perfectă, în care legea nu oferă posibilităţi de manevră şi interpretare, putem avea rezultate.

    — Vă mulţumim!

    Pentru conformitate, Victor MOŞNEAG

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Peste 2600 de lucrători medicali din R. Moldova, infectați cu noul tip de coronavirus

    Până la ziua de astăzi, 13 iulie, au fost confirmate 2.631 de cazuri de infectare în rândul angajaţilor sistemului de sănătate, anunță Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale(MSMPS). Potrivit MSMPS,…
    Peste 2600 de lucrători medicali din R. Moldova, infectați cu noul tip de coronavirus

    OMS recomandă reintroducerea restricțiilor: „Uneori, izolarea este singura opțiune”

    Organizația Mondiala a Sănătății avertizează că țările ar trebui să ia în calcul noi restricții, după ce relaxarea din ultimele două luni a dus la agravarea pandemiei de COVID-19. Guvernele ar trebui să fie pre…
    OMS recomandă reintroducerea restricțiilor: „Uneori, izolarea este singura opțiune”

    „Marea majoritate a alegătorilor chiar cred că aleșii poporului pot deveni marfă”

    Interviu cu Iurie Pasat, primarul satului Bălceana, raionul Hâncești Bălceana, din raionul Hâncești, este un sat care face parte din circumscripția electorală nr. 38. Pe 15 martie, curent, alegătorii din acest…
    „Marea majoritate a alegătorilor chiar cred că aleșii poporului pot deveni marfă”

    IGP: Manifestanții de la Orhei au fost aduși organizat cu 8 autocare și 45 de microbuze

    Persoanele au fost transportate în mod organizat, cu implicarea a 8 autocare și 45 de microbuze, măsurile de protecție au fost ignorate, iar marea majoritate a celor prezenți nu au respectat distanța socială &#…
    IGP: Manifestanții de la Orhei au fost aduși organizat cu 8 autocare și 45 de microbuze

    Alte 174 cazuri noi de infecție cu Covid-19 și un deces, înregistrate în ultimele 24 de ore

    174 cazuri noi de infectare cu Covid-19 au fost confirmate duminică, 12 iulie, în R. Moldova, dintre care 6 în Transnistria. Toate cazurile sunt cu transmitere locală. Totodată, un bărbat de 61 de ani s-a stins…
    Alte 174 cazuri noi de infecție cu Covid-19 și un  deces, înregistrate în ultimele 24 de ore

    Reprezentantul României la OMS demontează 10 cele mai vehiculate mituri despre coronavirus

    România a înregistrat sâmbătă cel mai mare număr de cazuri nou diagnosticate de Covid în 24 de ore – 698, la capătul unor săptămâni în care numărul de îmbolnăviri a crescut constant. Odată cu relaxarea re…
    Reprezentantul României la OMS demontează 10 cele mai vehiculate mituri despre coronavirus