Principală  —  Interviuri   —   Alianţa e autostradă, beton

Alianţa e autostradă, beton

267-salaru2Interviu cu Anatol Şalaru, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor

— Dle Şalaru, în ultimul număr, ZdG a scris că Gheorghe Moraru, de la Căile Ferate, după ce a fost cercetat penal pentru corupţie, iar presa a dezvăluit schemele utilizate de el, s-a ales cu o funcţie nouă… Să înţelegem că prin astfel de metode este combătută corupţia la Căile Ferate?

— Nu este adevărat… Aflasem de la Gheorghe Efrim despre intenţiile de a-l trece pe Moraru într-o funcţie nouă, dar le-am curmat.

— Dar cum explicaţi aceste legături, atât de strânse, între şefii de la Căile Ferate?

— Există, cred, un fel de solidaritate de breaslă. Sunt oameni care lucrează de zeci de ani împreună. Fiind colegi, le este incomod să procedeze mai dur în raport cu cineva dintre ei. În cazul lui Moraru, am înţeles că mai are un an până la pensie.

— Dar cum a ajuns Miron Găgăuz în locul deţinut anterior de Gheorghe Efrim?

— El nu este în aceeaşi funcţie, deşi a scris cerere, intenţionând să o ocupe. De altfel, eu nu mă pot implica în politica de cadre de la Căile Ferate decât la nivel de director, care e în subordinea mea directă.

— Pe când vă vine rândul să vă prezentaţi cu un raport de activitate în faţa Executivului?

— Nu ştiu. Se va stabili la una dintre şedinţe.

— Dar despre ce aţi raporta, în primul rând?

— Despre multe. Dar cel mai important este faptul că mi-am dat seama ce am de făcut în această funcţie. Am intrat în esenţa lucrurilor şi ştiu exact cu ce trebuie să mă ocup.

— E mai complicat decât în medicină?

— Da, pentru că e mai vizibil. Oricum, nu mi-aş fi imaginat cum puteam fi un ministru al Sănătăţii, deoarece de mult nu mai practic acest domeniu. De altfel, şi anterior am lucrat în cercetare, nu în medicina practică.

— Acum câteva zile, l-aţi demis pe directorul general al Întreprinderii de Stat Gări şi Staţii Auto, Ion Matei. Cu ce a greşit?

— A adus prejudicii materiale domeniului transportului de pasageri. Sunt mai multe aspecte, dar nu voi vorbi acum. Nu vreau să anticipez rezultatele investigaţiilor efectuate în prezent de CCCEC. Am decis, însă, să-l demit, deoarece nu puteam aştepta ani de zile până ar fi fost anchetat cazul său.

— Au cerut cumva procurorii suspendarea din funcţie a lui Matei?

— Nu au cerut, eu l-am dat afară pentru altceva. În primul rând, pentru faptul că au fost rute care trebuiau să circule de la Gara de Nord, dar erau efectuate de la Gara Centru, a lui Matei. Din această cauză, Gara de Nord nu a încasat sute de mii de lei. El nu a respectat decizia Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID), care specifica de unde exact trebuie să circule cursele.

— Cum de aţi fost atât de drastic cu dl Matei şi atât de tolerant cu dl Moraru?

— Moraru nu este numit de mine şi nu eu sunt cel care am dreptul să-l demit. El este în subordinea directorului Căilor Ferate. În cazul dlui Matei, situaţia e alta. De altfel, nu el este ultimul demis pentru abuzuri. După Matei vor urma şi alţii. Dacă sunt corupţi, dacă îi prindem cu încălcări, îi dăm afară fără regrete.

— Cel care a venit în funcţia lui Matei este mai onest, mai corect?

— El deţine temporar această funcţie. L-am transferat de la Autogara de Sud, unde a reuşit să facă ordine. E un băiat tânăr, nu are legăturile tenebre pe care le au alţii în acest sistem.

— Selectaţi angajaţii pe criterii politice?

— În niciun caz. Habar nu am despre apartenenţa politică a angajaţilor. Nici nu am promovat colegi de partid în cadrul MTID. Bunăoară, şeful Direcţiei Relaţii Externe este vicepreşedinte al AMN, Victor Guzun. A fost un concurs. Guzun l-a susţinut şi este proaspăt angajat.

— Dar ce ştiţi despre corupţia din cadrul MTID?

— Am plângeri pe anumiţi funcţionari, venite din partea transportatorilor. Am deschis o linie telefonică la care oricine poate sesiza, inclusiv anonim, cazuri de corupţie. Ştiu că avem deja câteva sesizări. Va fi examinată fiecare în parte până în pânzele albe.

— Ce aţi făcut la Geneva, într-o deplasare atât de îndelungată, de aproape o săptămână?

— A fost lungă pentru că era importantă prima, a treia şi ultima zi ale programului. A trebuit să aştept finalul. Comisia Europeană pentru Economie a desfăşurat la Geneva cea de-a 72-a sesiune. S-a întrunit şi comitetul pentru transport, care a discutat foarte multe probleme. R. Moldova a fost aleasă membru al Biroului acestui Comitet pentru transport rutier. E un eveniment pentru noi.

— Cunoaşteţi vreun oficial european care ar fi circulat pe drumurile R. Moldova cu transport public?

— Recent a fost preşedintele României, Traian Băsescu. A circulat până la Cahul cu transport obişnuit. Despre alţi oficiali nu cunosc.

— Ce s-ar întâmpla cu vreun eventual oficial european dacă ar călători pe drumul Orhei—Rezina?

— Nimic bun nu s-ar întâmpla, dat fiind faptul că drumul este deteriorat. În curând vom continua lucrările de refacere a acestui drum. S-a ajuns la o astfel de stare de lucruri deoarece fusese o companie care a câştigat licitaţia pentru reparaţia acestui sector de drum, iar unul dintre asociaţii acelei firme se certase cu Vladimir Voronin. După ceartă, nu le-au mai dat bani. Ulterior, firma care câştigase licitaţia a dat în judecată statul şi a obţinut câştig de cauză. Acum vom continua lucrările de reconstrucţie anume cu această firmă. Avem fonduri din buget, dar şi de la Lafarge…

— Contribuţia acestei întreprinderi este legată de faptul că din cauza încărcăturilor mari de ciment a fost deteriorat drumul?

— Lafarge, de altfel, respectă greutatea pe osie a încărcăturilor. Mai degrabă, cei care transportă ciment de la Râbniţa sunt de vină în deteriorarea drumului, deoarece acolo nu există un control strict al încărcăturilor. Ei transportă cimentul noaptea, când nu-i verifică nimeni. Sub greutăţi foarte mari, drumul s-a distrus.

— Cum poate fi soluţionată această problemă, după o posibilă reparaţie a acelui drum?

— Avem soluţia. Drumul a fost proiectat să reziste la 10 tone pe osie, iar după reabilitare va rezista la 11,5 tone pe osie.

— Ce garanţii există că aceste rigori vor fi respectate?

— MTID, pentru prima dată în R. Moldova, iniţiază un parteneriat public privat, menit să sprijine implementarea tahografelor digitale. Acestea sunt nişte aparate care înregistrează timpii de lucru, de odihnă şi viteza. Aceste date nu pot fi falsificate. Fiecare şofer va avea cartela sa digitală, care nu poate fi manipulată, şi poliţia va putea oricând verifica la traseu toţi indicii. Astfel de cartele vor avea, în special, şoferii care pleacă peste hotare. Pentru emiterea acestor cartele tahografice avem nevoie de bani. Sunt necesari circa 500 de mii de euro, potrivit estimărilor prealabile. De aceea, vom anunţa o licitaţie publică şi vom selecta firma care îşi va asuma aceste obligaţii. De asemenea, vom anunţa un concurs pentru selectarea altei firme, care va instala cântare specializate în asfalt. Astfel vom exclude din acest proces factorul uman, care generează corupţie.

— Cum vă împăcaţi cu Poliţia Rutieră?

— Facem razii în comun, combatem transportul ilicit. Avem, însă, destule probleme cu legislaţia. Dacă, bunăoară, un transportator autorizat are un pasager fără bilet, el riscă o amendă de 6 mii de lei. Dacă, însă, un transportator privat face transport ilicit, este amendat cu până la 400 de lei. E o diferenţă foarte mare. Legea ar trebui modificată, deoarece aduce pagube imense statului.

— 400 de lei este partea care merge statului, diferenţa intră pe mâna agenţilor de circulaţie. S-a întâmplat vreodată ca transportatorii să se plângă pe corupţia din Poliţia Rutieră?

— Nu mi se plâng de asta. Ei au alte probleme. Toţi vor rute noi, mai profitabile. Ei se plâng mai mult pe concurenţa neloială care s-a încetăţenit în această sferă.

— Când depuneţi mandatul de deputat?

— Am depus o cerere în acest sens, în timpul apropiat va fi luată o decizie.

— Pledaţi pentru alegeri anticipate sau alte soluţii de depăşire a crizei politice?

— Desigur, pledez pentru evitarea alegerilor anticipate. Un scrutin este acum periculos din câteva considerente. În primul rând, nu vor mai veni investiţii. Investitorii se tem de schimbări atât de frecvente în viaţa politică. Totodată, se vor opri negocierile cu băncile, cu creditorii, deoarece ei vor să discute cu o putere care vine pentru 4 ani, nu pentru un singur an. Ei vor să vadă realizate proiectele iniţiate. Mai e un aspect. În cazul alegerilor anticipate, Guvernul nu va mai putea gestiona actul de guvernare, deoarece sunt destui funcţionari care vor începe a sabota activitatea Executivului… sunt funcţionarii comunişti, pe care nu-i putem disponibiliza deoarece îi protejează legea. Aceştia abia aşteaptă semnalul unor anticipate.

— Aţi evaluat cumva activitatea firmelor care se ocupă de repararea drumurilor? Se vorbeşte că veniturile din asfalt sunt de milioane?

— Există o comisie care recepţionează lucrările.

— Şi ea nu poate fi cumpărată, aşa cum se cumpără orice altceva în R. Moldova?

— Poate. Aveţi dreptate, la noi poate fi cumpărat orice. Dar nu asta e problema. Arătaţi-mi un drum care a fost reabilitat în ultimii 10 ani, în afară de drumul Chişinău-Albiţa. Drumurile sunt plombate, dar nu reabilitate. Plombele, însă, au garanţii de doar câteva luni. Reabilitarea înseamnă un strat nou, rezistent, drumuri amenajate. Astfel de drumuri au, de obicei, un termen de garanţie de 10 ani.

— Cât costă telefonul mobil al dvs.?

— Peste 5 mii de lei.

— E de serviciu?

— Nu, personal. Şi convorbirile telefonice le achit tot din banii mei.

— Din ce cauză, în cadrul programului Compact, va fi reabilitat sectorul de drum Sărăteni—Soroca—Unguri şi nu altul?

— Nu ni s-au dat explicaţii. Decizia nu ne aparţine. R. Moldova va beneficia de asistenţă nerambursabilă în valoare de 262 mil. USD. Acordul de finanţare include proiecte investiţionale axate pe infrastructura de irigare, agricultura de calitate şi reabilitarea drumurilor. Guvernul american a organizat licitaţia, a ales o companie americană, care a selectat anume acest drum. În 2010 vom realiza proiectul, iar începând cu anul următor ar putea fi începută construcţia. E un proiect în care finanţatorii supervizează întreg procesul. Vor fi reabilitaţi aproximativ 95 km de drum. În 2011, vor începe să vină banii în rate. Transferuri vor fi făcute timp de 4 ani, până la finalizarea lucrărilor. Amintesc aici că banii nu sunt alocaţi pentru a repara drumurile din sate.

— Când vom avea în R. Moldova drumuri ca în Occident? Cu beton armat la bază, cu respectarea tehnologiilor…

— Drumurile care se reabilitează au calitate occidentală. La noi, însă, deseori, nu sunt respectate tehnologiile occidentale. Bitumul încălzit, răcit şi iar încălzit îşi pierde proprietăţile adezive. El nu mai ţine, nu este rezistent şi, la prima ploaie, se distruge. În prezent am avea nevoie de 4 miliarde USD, la preţul din 2007, ca să reabilităm cei peste 10 mii km de drumuri câţi sunt în R. Moldova. Asta înseamnă să reabilităm câte 1000 de kilometri pe an, iar după 10 ani s-o luăm de la început.

— Care dintre domeniile transportului public este cel mai afectat de corupţie?

— Întotdeauna au planat suspiciuni de corupţie asupra domeniului transporturilor în ansamblu şi, este adevărat, această sferă este afectată de corupţie. Există corupţie, deoarece aici banii se mişcă încontinuu. Domeniul privat nu poate fi acuzat de corupţie, pentru că lucrează după alte principii. În transportul auto de călători, corupţia poate fi sesizată, elementar, la repartizarea rutelor. Este ştiut că sunt rute mai rentabile şi mai puţin rentabile. Alt domeniu sunt gările şi staţiile auto. Avem sute de cazuri când călătorii circulă fără bilete. Pleacă unitatea de transport din gară cu pasageri fără bilete. Sume mari de bani vin în buzunare particulare, evitând haznaua statului. Avem mult de lucru în acest sens.

— Şi în aviaţie? Este la fel?

— Aici nu te poţi juca cu rutele aşa ca în transportul auto.

— Este adevărat că noile curse Chişinău—Bucureşti—Chişinău ar fi fost lansate deoarece aţi avea afaceri în România?

— Cursele Chişinău—Bucureşti—Chişinău sunt iniţiate pentru binele călătorilor. Eu nu am acum afaceri la Bucureşti. Este adevărat, am avut, dar le-am suspendat acum 4—5 ani.

— Oricum, se vorbeşte că zburaţi frecvent spre Bucureşti. Cine vă finanţează aceste deplasări?

— Acolo se află familia mea. Este adevărat, zbor frecvent, dar îmi achit singur cheltuielile. Am zburat de 3 ori de când sunt ministru.

— Se spune că biletele ar fi foarte ieftine. Aşa este?

— De la 55 de euro, într-o singură direcţie. Amintesc aici că, până nu demult, un bilet Chişinău—Bucureşti costa 160 de euro. Acum zboară un avion mai spaţios, un Airbus, cu 180 de locuri. Cei care îşi planifică călătoriile din timp pot beneficia, într-adevăr, de bilete foarte ieftine. Dar asta nu înseamnă că toate biletele sunt la acelaşi preţ.

— Practică europeană…

— Da, aşa-i în toată lumea civilizată. Pentru noi e foarte important să-i convingem pe cei care îşi riscă viaţa călătorind cu maxi-taxi, în condiţii infernale, că zborul cu avionul e mai avantajos şi mai sigur.

267-salaru3— Ce se va întâmpla cu Palanca, după 11 martie?

— Nu este domeniul meu.

— Nici chiar autostrada?

— A fost transmisă Ucrainei.

— Cine va semna Actul de primire-predare?

— Externele. Domeniul meu a fost semnat demult, prin 2002.

— Cunoaşteţi că ucrainenii vor şi pământul de sub şosea?

— Cred că nu trebuie dat.

— Ce se întâmplă acum la Portul de la Giurgiuleşti?

— Acest port este foarte important pentru noi şi trebuie să găsim investiţii pentru a-l dezvolta. În prezent, portul este dat în concesiune unei firme europene pe un termen de 99 de ani.

— Autostrada Chişinău-Reni, pornită cu mai mulţi ani în urmă, mai figurează în vreun proiect?

— Finanţatorii străini nu dau bani pentru drumuri construite de la zero. Ar trebui să găsim fonduri locale. Concomitent, negociem cu structuri europene ca să vină cât mai mulţi bani pentru infrastructura drumurilor.

— S-au răsculat primarii împotriva MTID, motivând că drumurile principale sunt proprietate a statului, dar nu se dau fonduri pentru reparaţia lor în teritoriu…

— Primăriile nu au primit bani pentru drumuri pentru că nu sunt bani. Au fost nişte fonduri pentru drumurile Căuşeni-Ştefan-Vodă, Rezina-Orhei şi drumul de centură al Căuşenilor. Atât.

— Câţi kilometri de drum reabilitat există, real, în R. Moldova?

— Avem drumurile Chişinău—Leuşeni, 93 km, Palanca—Ştefan-Vodă, 40 km, Cimişlia—Comrat, 30 km. Este şi drumul Chişinău— Sărătenii Vechi, reabilitat în 1998—99, de o companie italiană. Şi acesta, însă, ar trebui deja reabiltat. În 2011, vor fi reabilitaţi 30 km de drum Chişinău-Hânceşti.

— La câte coridoare internaţionale este parte R. Moldova?

— Coridorul Finlanda—Grecia trece prin R. Moldova. Se poartă discuţii despre autostrada Odesa—Galaţi, cu trecere prin Tiraspol, Chişinău, cu intrare în România, pe la Albiţa. 180 km ar putea trece pe teritoriul R. Moldova. România a acceptat acordul cu Ucraina cu condiţia ca autostrada să intre pe teritoriul României pe la Albiţa.

— Sunteţi şi vicepreşedinte de partid. În opinia dvs., care rivalitate e mai mare în AIE, Filat-Lupu sau Filat-Ghimpu?

— Rivalitate? Eu nu văd rivalitate. E şi normal să existe concurenţă. Altfel ar fi un fel de stagnare în viaţa politică. În condiţii de concurenţă, oricum nu avem neînţelegeri. Fiecare partid vrea să crească, să aibă o majoritate parlamentară, şi acest lucru e unul firesc. Dacă ar fi altfel, degeaba mai eşti în politică. Cei care nu luptă pentru întâietate sunt politicieni buni pentru un rol secundar.

— Să înţelegem că AIE este la fel de tare ca şi drumurile europene?

— E autostradă. Beton. Atâta timp cât vor fi comunişti în R. Moldova şi Alianţa va fi puternică.

— În ce relaţii este AIE cu noul lider de la „MU”, Vladimir Ţurcan?

— Nu am văzut niciun fel de colaborare sau relaţii.

— Există opinii în lumea politică că, în cazul unor eventuale alegeri anticipate, parte din actualii parteneri AIE ar prefera o nouă majoritate parlamentară fără liberali şi cu Ţurcan în locul lui Ghimpu. Ce ziceţi?

— Să fim serioşi, astăzi în R. Moldova este foarte greu să faci un partid care, peste noapte, ar intra în Parlament. Ţurcan are şanse să intre în Parlament doar dacă va participa la scrutin pe aceeaşi listă cu vreun partid parlamentar. În PCRM au existat două personalităţi, Voronin şi Lupu. Marian Lupu a plecat, iar ceilalţi au rămas pe lângă Voronin. Lupu a demonstrat că este persoana politică aptă să consolideze un partid, să producă idei, este simpatizat, lumea îl vrea preşedinte, la fel ca şi AIE. Ceilalţi, care au rămas în PCRM, au fost oameni de pe lângă Voronin. Ei nu sunt capabili să-l depăşească pe Voronin… Amintesc aici că lumea l-a dorit pe Lupu în locul lui Voronin ca să modernizeze partidul. Lupu a plecat de acolo, iar după el vor pleca în continuare şi alţii.

— Este sau nu implicat Marian Lupu în evenimentele din aprilie 2009?

— Când vor fi finalizate investigaţiile, vom afla cine şi ce implicare a avut. Comisia va stabili toate subtilităţile. Eu nu eram la Chişinău în acele zile şi nu pot comenta prea multe. Nu cred că altcineva, în afară de Voronin, putea da ordine să fie bătuţi protestatarii, să fie omorâţi oameni, să fie devastate instituţiile statului. A fost decizia unei singure persoane, aşa cum a fost în toţi cei 8 ani de guvernare.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, ZdG