Sinteza ZdG: Retrospectiva celor mai importante evenimente ale săptămânii. Ediția din 21 august 2021
Forfotă mare la Procuratură în contextul în care în mai puțin de două săptămâni Parlamentul a modificat Legea cu privire la Procuratură, adăugând mecanisme care să permită demiterea procurorului șef. Tabăra procurorilor se arată consternată de deciziile noii guvernări, iar procurorul general, Alexandr Stoianoglo a acuzat-o pe președinta Maia Sandu că în cadrul ultimei ședințe a Consiliului Superior de Securitate a cerut să fie trași la răspundere penală mai mulți exponenți ai actualei opoziții parlamentare, adică a celor din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor și din Partidului Șor.
„Să ceară asta și-a permis doar Plahotniuc”, spune procurorul.
În replică, președinta spune că procurorul șef „face front comun cu penalii, devenind instrument și complice în același timp”.
Deși se află la șefia Procuraturii de doi ani, timp în care în dosarele de rezonanță cum ar fi „Furtul miliardului”, „Laundromat”, „Concesionarea Aeroportului”, „Kuliokul„ sau „Bahamas” lucrurile nu s-au mișcat mai deloc, Stoianoglo se laudă că a făcut progres. A spus-o în cadrul unei conferințe de presă în care a citit un discurs presărat cu metafore, iar când a fost invitat la audieri la Parlament să spună despre progresul acțiunilor în dosarul fraudei bancare a refuzat să meargă și le-a trimis deputaților un raport pe acest dosar de patru pagini.
Progresul de care vorbește șeful Procuraturii nu este suficient pentru noua guvernare, care vrea să schimbe radical sistemul justiției, primul pas fiind modificarea Legii cu privire la Procuratură, prin adăugarea unor mecanisme care să permită demiterea procurorului șef.
La restabilirea independenței justiției vor să contribuie chiar și cei cercetați penal. Spre exemplu, deputatul Partidului Șor Denis Ulanov vrea modificarea Constituției astfel încât procurorul general să fie ales de cetățeni. Apropo, de curând dosarul în care Ulanov este învinuit de „escrocherie” și „spălare de bani” a fost trimis în judecată.
Nici în sănătate lucrurile nu merg prea bine. Numărul cazurilor de infectare cu COVID-19 este în creștere, cei mai mulți dintre infectați nefiind vaccinați. Autoritățile au activat deja paturi suplimentare pentru pacienții cu COVID-19. În continuare, pe străzile Capitalei circulă un troleibuz și un autobuz în care vă puteți imuniza. Pentru asta aveți nevoie doar de buletinul de identitate.
Dacă vorbim despre acest virus necruțător, pe zdg.md găsiți un reportaj în care directorii spitalelor din R. Moldova povestesc despre cât de pregătite sunt instituțiile respective pentru un nou val pandemic. „Doar jumătate din cei care trec prin terapie intensivă pot fi salvați”, spun specialiștii.
În această săptămână șirul demisiilor din sistem a continuat. Ambasadoarea R. Moldova în Israel Gabriela Morari și ambasadorul din Belarus Victor Sorocean au fost rechemați din funcții.
Iar din funcția de secretar general al Ministerului Afacerilor Interne a plecat Ianuș Erhan. Din funcția va pleca, începând cu luna septembrie, și Victor Zubcu, director al Agenției Naționale Antidoping.
Tot în această săptămână, Ziarul de Gardă a constat că Lilian Carabeț, noul șef interimar al Inspectoratului General al Poliției, locuiește într-o casă de milioane, amplasată într-o zonă selectă din Dumbrava, o suburbie a Chișinăului. Familia Carabeț a cumpărat bunul imobil în 2014, polițistul indicând în declarațiile sale de avere că acesta ar fi valorat circa 45,5 mii de euro. Proaspătul șef al poliției declara în 2014 că banii pentru achiziția casei sale i-a primit de la tatăl său. În realitate, prețul de piață al unui asemenea imobil este de cel puțin două ori mai mare decât prețul indicat și declarat de șeful interimar al Inspectoratului General al Poliției.
Curios este că Lilian Carabeț activează în organe de prin 1995. A plecat în 2015, din motive pe care el nu vrea să le spună, dar a revenit rapid în Direcția nr. 5 a INI, ajunsă în atenția opiniei publice după ce a fost acuzată că se ocupa cu interceptarea oponenților guvernării democrate, a jurnaliştilor şi reprezentanţilor societăţii civile și care a fost desființată acum doi ani.
Solicitată să comenteze situația din jurul șefului interimar al poliției, prim-mininistra Natalia Gavrilița spune că Lilian Carabeț nu a fost numit interimar, ci exercită atribuțiile acestei funcții.
Apropo, carburanții nu se mai scumpesc atât de des așa cum se întâmpla acum câteva săptămâni, când prețul creștea și de două ori pe zi, însă încălcările grave în sectorul produselor petroliere nu au dispărut. Astfel, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a sesizat Serviciului Vamal, Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul de Informații și Securitate pentru a verifica situația de pe piața petrolieră și a lua măsuri care se impun.
Măsuri vor lua și inspectorii de integritate în privința liderului socialiștilor Igor Dodon, dacă vor constata neconformități în cadrul controlului averii pe care îl efectuează.
Iar Platforma DA insistă pe scoaterea în afara legii a Partidului Șor. De această dată Dinu Plîngău, președintele interimar al Platformei a adresat o scrisoare președintelui Parlamentului, Igor Grosu, la care a atașat și un model de sesizare la Curtea Constituțională pentru verificarea constituționalității Partidului Șor.
În ultima săptămână, întreaga planetă a fost cu ochii pe Afganistan, acolo unde talibanii au preluat puterea într-o singură zi. De mai bine de o săptămână, pe aeroportul de Kabul este haos, pentru că oamenii se calcă în picioare în încercarea de a părăsi cât mai repede Afganistanul.
Imaginile cu sute de cetățeni afgani disperați, alergând după avion sau agățându-se de roți pentru a putea părăsi țara căzută în mâinile talibanilor, au făcut înconjurul planetei. O înregistrare cutremurătoare arată cu oamenii s-au filmat chiar de pe roata avionului militar care se pregătea să decoleze de pe aeroportul din Kabul. Alți aproape 650 de afgani au fost evacuați din Kabul într-un singur avion militar care are o capacitate de peste patru ori mai mică. Acestea sunt imaginile emblematice ale crizei pe care o trăiesc afganii care vor să fugă din țară după ocupația talibană.
O declaraţie comună, susţinută de peste 70 de ţări, cere ca afganilor şi cetăţenilor străini care doresc să părăsească Afganistanul să li se permită să plece, iar aeroporturile şi punctele de trecere a frontierei să rămână deschise.
Iar pompierii moldoveni care au luptat cu incendiile din Grecia au ajuns acasă. La încheierea misiunii, localnicii greci au aplaudat minute în șir coloana de autospeciale a pompierilor moldoveni și români.
