Raport alternativ la 100 de zile cu Guvernul Gavrilița: Vocea societății civile – Ziarul de Gardă
  • Raport alternativ la 100 de zile cu Guvernul Gavrilița: Vocea societății civile

    Raport alternativ la 100 de zile cu Guvernul Gavrilița: Vocea societății civile
    14 noiembrie 2021 | 17:27

    Astăzi, duminică, 14 noiembrie, se împlinesc 100 de zile de activitate a Guvernului R. Moldova condus de prim-ministra Natalia Gavrilița. La învestirea în funcție, cabinetul de miniștri anunța că, în primele luni de mandat, va prioritiza patru direcții de activitate: gestionarea eficientă a crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19, demararea reformei justiției și pachetul anti-corupție, creșterea veniturilor populației, protecția socială a grupurilor vulnerabile și restabilirea finanțării externe.

    ZdG a discutat cu mai mulți experți despre promisiunile și acțiunile Guvernului în primele 100 de zile de activitate și vă prezintă un „raport alternativ” în acest sens.

    „Gestionarea eficientă a crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19”

    Despre gestionarea crizei de COVID-19, ZdG cu experta internațională în sănătate publică, Ala Tocarciuc și conferențiarul universitar Mihail Pîsla.

    Mihail Pîsla, conferențiar universitar, Școala de Management în Sănătate Publică„Nu văd deosebiri radicale în gestionarea crizei pandemice între guvernarea veche și cea nouă” 

    Mihail Pâsla: sursa foto: sanatate.info

    „Cinstit vorbind nu văd careva deosebiri radicale în gestionarea crizei pandemice între guvernarea veche și cea nouă. Problemele au rămas aceleași: nerespectarea măsurilor de sănătate publică (masca, distanța fizică, igiena mîinilor, etc.); reticența la vaccinare și lacunele în comunicarea cu populația. Fără soluționarea acestor probleme este greu de așteptat succese în lupta cu pandemia. Este nevoie de eficientizarea măsurilor orientate spre soluționarea problemelor sus-menționate. Totul se face parcă corect, dar cu venirea noii guvernări așteptam, să zicem așa, un suflu nou, mai proactiv, mai creativ. La fel m-am așteptat la careva măsuri urgente de fortificare a capacităților Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, structura cheie predestinată pentru gestionarea pandemiei (monitorizarea situației, analiza, prognozarea, elaborarea măsurilor de răspuns, verificarea implementării acestora, etc). Până ce n-am văzut nimic. ANSP cum a fost în umbră așa și a rămas. M-am așteptat și la o înviorare a comunicării, la o comunicare mai eficientă, mai activă, mai diversificată și focusată pe grupe țintă”. 

    Ala Tocarciuc, expertă internațională în sănătate publicăPe componentele pandemice: prevenire, urmărire, tratament – se remarcă o ineficiență profundă constantă.

    Ala Tocarciuc, expertă în domeniul sănătății publice

    „După părerea mea Guvernarea nu prea a reușit să gestioneze criza pandemică pe toate dimensiunile. Și când zic dimensiuni, ma refer la dimensiunea timpului: termen scurt, mediu și lung. Și de asemenea mă refer la componentele crizei pandemice: prevenire, urmărire, tratament. Este important să diferențiem eforturile pentru adresarea problemelor pe termen scurt și adresarea problemelor pe termen mediu și lung. Pe termen scurt acțiunile urmau să fie adresate diminuării valului de îmbolnăviri și decese. Pe termen mediu și lung se includ acțiunile adresate stimulării vaccinării. După cum vedem din statistici se înregistrează un număr mare de cazuri noi și decese, iar numărul dozelor de vaccin administrate rămâne unul stabil. Pe componentele pandemice: prevenire, urmărire, tratament – se remarcă o ineficiență profundă constantă. E bine că au fost adaptați indicatorii pentru diferențierea zonelor, că a fost prelungită vacanța elevilor ca și instrument de prevenire, că a fost publicat protocolul de tratament în versiune nouă, că au fost organizate campanii de comunicare pentru stimularea vaccinării cu participarea partidelor parlamentare și extraparlamentare.

    Nu este însă bine că rămâne redusă capacitatea de testare, gestionarea cazurilor și faptul că accesul la tratament a tuturor celor infectați generează multiple întrebări. Numărul mare al deceselor comparativ cu numărul cazurilor depistate zilnic necesită o abordare mai pragmatică și o evaluare a cauzelor, cu scopul de a diminua pe viitor astfel de fenomene. Ar trebui să fie gestionată criza simultan pe mai multe dimensiuni: Prevenirea infectărilor noi – prin măsuri de protecție și control descrise clar în instrucțiuni. Depistarea timpurie a tuturor celor infectați prin creșterea capacităților de testare. Tratamentul corect din prima zi de simptome, cu algoritme de management a fluxului de pacienți. Stimularea vaccinării prin comunicare ajustată și țintită, exemple pozitive.

    Totodată, asigurarea funcționalității infrastructurii pentru toți pacienții indiferent de diagnoză. Și pacienții cu COVID, și pacienții cu alte boli au nevoie de acces la servicii medicale de calitate. Sistemul medical moldovenesc încă nu este funcțional pentru toate nevoile medicale la doi ani de la începutul pandemiei. Ajustarea mesajelor și a comunicării se cere la toate nivelele. În special a mesajelor de genul: 95% din cei de la terapie intensivă sunt nevaccinați. Este valid pentru această etapă a pandemiei doar. Pe termen lung o să avem 95% de pacienți la terapie intensivă – vaccinați. Pentru că populația va ajunge într-o zi vaccinată. Nu o să putem explica de ce stigmatizăm populația cu astfel de mesaje. Stimularea vaccinării este bine să fie făcută cu mesaje pozitive. O alternativă ar fi obligativitatea vaccinării impusă prin lege”.

    ZdG a discutat cu patru experți despre promisiunile pe domeniul Justiției și acțiunile Guvernului în primele 100 de zile de activitate și vă prezintă opiniile lor în acest sens

    Directoarea de program „Anticorupție și Integritate” din cadrul Expert-Grup, Tatiana Savva, a calificat planul guvernării pe domeniul justiției drept unul „foarte bun” și a menționat că Guvernul „are probleme la etapa comunicării”. În context, Tatiana Savva menționează că Executivul „s-a grăbit atunci când a spus că va aduce oameni integri în fruntea instituțiilor”.

    Tatiana Savva. Sursa foto: ipn

    „Planul pe justiție și anticorupție pe care-l are guvernarea este unul foarte bun, dar care ar putea să fie îmbunătățit. În planul de acolo sunt acțiuni care pe termen scurt și acțiuni pe termen lung – un an, doi ani, care ar trebui să fie validate dacă vor fi asigurate alte trei componente – buna guvernare, salarizarea adecvată în sistemul bugetar și atragerea unor resurse umane de calitate în acest sistem. Intenții de bună guvernare în aceste 100 de zile au fost și sunt, dar au fost întreprinși și pași în asigurarea integrității sistemului. Au fost acțiuni micuțe generatoare de schimbări. Avem legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), avem o serie de proiecte mici și o parte de acorduri care au fost făcute ce ține de respectarea drepturilor omului, de prevenirea torturii, prevenirea abuzurilor în sistemul judecătoresc și penitenciar. Au fost mișcări mici. În același timp, s-a încercat schimbarea modului în care funcționează CSM.

    Sunt o serie de intenții pentru că atunci când discutăm despre bună guvernare și integritate noi trebuie să avem instituții bune și oameni integri. Sistemul de salarizare nu prea permite de a atrage acești oameni integri decât în condiții practic de voluntariat. Eu îmi pun întrebarea despre sustenabilitatea acestor măsuri. Probabil un an cineva își permite să facă voluntariat. Pe de altă parte îmi pun întrebarea ce ar fi putut ei să facă mai mult în condițiile de autoritate bugetară și în condițiile unei crize energetice. Ce ar fi putut ei să facă mai bine și nu au făcut-o și asta este o problemă mare  este vorba de comunicare. Este vorba despre crearea unei punct de control pe care probabil ar trebui să-l aibă ministrul Justiției, dar nu e neapărat să îl aibă ministrul Justiției pentru că problema este mai complicată. Nu contează care sunt progresele să fie comunicate mai bine. Comunicarea este o problemă. Ei au atras specialiști, dar asta nu este suficient. Probabil resursele au fost redistribuite pentru a rezolva problemele de criză pentru că acest Guvern a avut din start două crize majore în 100 de zile, pe departe de a-i apăra, eu cred că amalgamul acesta de factori – lipsa de comunicare și capacitatea instituțională – le va face această sarcină una complicată.

    Acum e prea devreme să discutăm acest lucru, dar nu este prea devreme să  punem întrebări și la aceste întrebări este imperativ ca Guvernul să răspundă. (…) Este nevoie ca în această perioadă toți cei responsabili să-și facă o agendă, un plan, cum fiecare va contribui la diminuarea corupției și la o mai bună guvernare. (…) Guvernul are probleme la etapa comunicării și noi căutăm soluții pentru a le rezolva. Discursul ăsta va funcționa încă probabil trei luni, dar de la 1 ianuarie nu mai există nici o scuză ca acest lucru să nu se întâmple. În același timp atrag atenția asupra câtorva lucruri – Guvernul s-a grăbit când a spus că vor aduce oameni integri în fruntea instituțiilor pe simplu motiv că pentru a disponibiliza un om dacă nu este o funcție politică nu poți să-i dai afară cum ai vrea, trebuie să faci o evaluare a sistemului. Ce ține de procuratură, eu cred că la această etapă există un gol informațional care permite specularea măsurilor care au loc în sistem. Este nevoie să fie revizuit cum aceste instituții sunt gestionate, modul în care aceste instituții își îndeplinesc obiectivele de performanță și cum ei comunică”, a declarat Tatiana Savva, directoare program „Anticorupție și Integritate” din cadrul Expert-Grup.

    Avocata Cristina Țărnă menționează că, deși printre prioritățile imediate ale Guvernului Gavrilița a fost lupta împotriva marii corupții, în primele 100 de zile „a fost lupta cu cei care ar trebui să lupte cu marea corupție – organele procuraturii”. Avocata subliniază că prioritatea anunțată de guvernare privind înăsprirea sancțiunilor pentru acte de corupție nu a fost deocamdată îndeplinită.

    Cristina Țărnă

    Programul de guvernare „Moldova vremurilor bune” a promis o curățare profundă a instituțiilor statului și numirea în funcții cheie a unor profesioniști integri. După care s-a anunțat anularea concursurilor, considerate importante în promovarea climatului de integritate. Au urmat revocări și numiri controversate la CA Chișinău și CSJ. Ultimele numiri de la CSJ, contrare interdicției de promovare a membrilor CSM la instanțele superioare, a magistraților vizați în actele ANI, au iscat adevărate scandaluri mediatice. Reacțiile, puterile de apărare ale guvernării (care speră la evaluarea de peste câțiva ani a judecătorilor CSJ) la fel nu confirmă preocupările pentru integritate.

    De ce să fie  promovați judecători șantajabil la CSJ, dacă nu este vorba de docilitate guvernării? Printre prioritățile imediate a fost lupta împotriva marii corupții. În primele 100 de zile am urmărit mai degrabă lupta cu cei care ar trebui să lupte cu marea corupție – organele procuraturii. Deși masiv criticată, consider abordarea dată argumentată. Rămâne de văzut dacă lupta va merge mai departe de PG și va livra rezultate pe dosarele de rezonanță. S-a mai promis și s-a făcut modificarea legislației despre mandatul ANI. Nu sunt sigură că toate ideile au fost bune, căci procesul decizional a fost mai puțin transparent. Au fost introduse modificări de inspirație neclară, precum transmiterea competenței de control al legalității actelor ANI către CA Chișinău și interdicția CSJ de a restitui aceste cauze la rejudecare. Cum va administra probe o instanță de casație, care nu poate trimite cauzele la rejudecare? Soarta dosarelor pendinte e incertă. Ținând cont de circumstanțe se poate specula instituirea unui control politic asupra contenciosului administrativ desfășurat în privința actelor ANI ce vizează exponenții guvernării (având în vedere schimbările de la CA Chișinău și CSJ). Prioritatea anunțată de înăsprire a sancțiunilor pentru corupție nu a fost îndeplinită. Pentru unele contravenții a fost exclusă sancțiunea privării de dreptul de a exercita o anumită activitate. În ceea ce ține de asigurarea accesului la informațiile de interes public – procesul legislativ și promovarea în funcții publice au fost deseori afectate de transparență redusă, iar încheierea contractului de achiziție a gazelor a fost declarat confidențial.

    Pe segmentul evaluării extraordinare a magistraților s-a anunțat o pauză de cel puțin un an – lucru evident, în condițiile în care procesul se anunță a fi îndelungat și anevoios, urmând să fie obținute mai multe expertize internaționale, desfășurate consultări publice. Despre alte reforme anunțate – la PA, CNA, CSP, CSM, ANI, crearea instanțelor anticorupție se cunosc prea puține detalii. Trezește îngrijorări lipsa preocupărilor pentru mecanismele de recuperare a activelor și pentru documente strategice în domeniul anticorupție și integritate. Astfel, chiar dacă au fost realizări, impactul scontat a fost minimizat, spre regret, prin transparență redusă și participare publică insuficientă”, a declarat Cristina Țărnă, avocată.

    Directoarea Programului Justiție și Drepturile Omului de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Nadejda Hriptievschi, menționează că adoptarea modificărilor la Constituție ce țin de domeniul judiciar – este cel mai important lucru pe care l-a făcut noua guvernare.

    Nadejda Hriptievschi

    „Cred ca cel mai important lucru pe care l-a făcut noua guvernare în domeniul justiție și anticorupție este adoptarea modificărilor la Constituție ce țin de judiciar. Sunt modificări importante, pe agenda publica cel puțin din 2015, eșuate de doua ori de componentele anterioare ale Parlamentului. Modificările acestea au potențial sa contribuie la consolidarea independenței judecătorilor individuali și a sistemului de justiție, desigur dacă judecătorii în primul rând vor utiliza aceste modificări. E vorba în special de anularea termenului inițial de numire a judecătorilor pe 5 ani și de numirea judecătorilor la CSJ de Președinte și nu de Parlament. Ambele modificări exclud pârghii importante de influență ierarhică și politică asupra judecătorilor. S-a modificat și componenta CSM, excluzând membrii de drept, inclusiv Ministrul Justiției și Procurorul General, care iarăși exclude o potențială pârghie de influență executiva.

    Adoptarea acestor modificări chiar la început de mandat e un semnal puternic de voință politică de consolidare a independenței justiției. Semnalul acesta însă necesită a fi menținut și mai departe. Cu privire la integritate, au fost adoptate importante modificări la legislația cu privire la ANI și declararea averii și intereselor personale, la fel cu potențial de îmbunătățiri sistemice în acest domeniu.  Ceea ce ar fi putut și încă nu a făcut guvernarea în aceste 100 de zile: modificările importante la Legea CSM, procuratura si CNA ar fi putut fi adoptate cu respectarea cerințelor ce ține de transparența decizională. Parlamentul ar fi trebuit deja să numească noi membri în CSM (profesori de drept), pentru a preveni blocaje în CSM din cauza lipsei cvorumului. Ministrul Justiției ca membru CSM ar fi trebuit să facă mai multe eforturi sau să comunice despre asta public mai bine de ce doamna Puica până acum nu a fost propusă repetat de către CSM pentru numirea la CSJ de către Parlament.

    Ministerul Justiției ar trebui să comunice mai bine cu judecătorii și să colaboreze pentru a îmbunătăți cadrul legal care împiedică activitatea judecătorilor onești (termene nerezonabile, proceduri anevoioase, volum de lucru dezechilibrat). În mod normal CSM-ul ar trebui să preia leadership-ul, dar în lipsa acestuia, colaborări directe pot fi mult mai productive”, a declarat Nadejda Hriptievschi, fondatoarea și directoarea Programului Justiție și Drepturile Omului de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

    Avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, susține că evenimentele care au avut loc la Procuratura Generală, care s-au soldat cu reținerea procurorului general Alexandr Stoianoglo au general un precedent prin care orice majoritatea va controla Procuratura.

    Vadim Vieru

    Majoritatea politică și în consecință, Guvernul actual au venit pe piedestal pe un val puternic de așteptări ale cetățenilor care le-au încredințat votul. În campania electorală partidul care acum guvernează a promis cetățenilor „curățarea sistemului de hoți și corupți și readucerea instituțiilor statului în slujba omului”. Guvernanții au încercat să transpună această promisiune ambițioasă în Hotărârea Guvernului nr. 235 din 13 octombrie 2021, cu privire la aprobarea Planului de Acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022. Acest plan conține și 19 acțiuni dedicate Justiției și Anticorupției. Doar câteva acțiuni din planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 au fost scadente în octombrie, prin urmare o să mă refer mai mult la 2 acțiuni care nu au fost realizate pe platformă guvernamentală.

    Prima acțiune este apreciată de mine ca pozitivă, a 2-a acțiune, ca un precedent periculos.

    Modificări constituționale importante. Excluderea termenului de 5 ani. La 23 septembrie 2021, Parlamentul a adoptat în lectură a doua proiectul de lege care includea un set de modificări constituționale cu privire la sistemul judiciar. Aceste modificări au drept scop consolidarea independenței sistemului judecătoresc. Proiectul a fost susținut de majoritatea parlamentară și opoziție. Cea mai importantă reformă ține de eliminarea termenului inițial de numire a judecătorilor pentru 5 ani, respectiv toți judecătorii vor fi numiți până la atingerea plafonului de vârstă. Au fost modificate prevederi ce țin de imunitatea judecătorilor dar și de componența CSM. Constituția, la moment, prevede că CSM este alcătuit din judecători și profesori titulari aleși pentru o perioadă de 4 ani și 3 membri de drept. Termenul „profesori titulari” se modifică cu termenul „persoane care se bucură de o înaltă reputație profesională și integritate, cu experiență în domeniul dreptului, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătorești și nu sunt afiliate politic”. Sunt excluși membrii de drept: Ministrul Justiției, Procurorul General și președintele Curții Supreme de Justiție. CSM va fi constituit din 12 membri, respectiv, 6 membri din rândul judecătorilor, aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor și 6 membri din rândul non-judecătorilor, aleși de Parlament.

    Este o reformă importantă, așteptată de mulți ani. Termenul de numire a judecătorilor pentru 5 ani era utilizat anterior de ”păpușari” care controlau anumite procese în justiție ca un instrument de presiune față de judecătorii tineri. Ne amintim de dosare cu tentă politică și nu numai, care erau distribuite pentru a fi examinate judecătorilor care aveau mai puțin de 5 ani de experiență și care erau șantajați prin acest termen de 5 ani. Mesajul transmis tinerilor judecători era simplu: ori pronunța soluția care ”trebuie” ori nu uita că ești numit doar pentru 5 ani de zile.  Între timp, CtEDO a reușit să se pronunțe pe un dosar în care bănuiesc că acest termen de 5 ani a reprezentat o presiune pe judecătorii din prima instanță. Este cazul hotărârii CtEDO în cauza grupului Petrenco care a fost pronunțată în această toamnă. Această modificare constituțională dar și altele care țin inclusiv de componența CSM ar trebui să facă judecătorii mai curajoși și mai dornici de luptă (inclusiv internă) în interesul justiției. Ce o să se întâmple cu adevărat? Cred că o să aflăm în scurt timp, mai ales după Adunarea Generală a Judecătorilor. 

    Procurorul General în exercițiu a fost suspendat și urmărit penal. La 30 septembrie, un deputat din partea Partidului Acţiune și Solidaritate (PAS) care este și președintele Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, apărare și ordine publică, a depus un denunţ la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) privind acţiunile pretins ilegale ale Procurorului General Alexandr Stoianoglo. În cadrul unei ședinţe extraordinare care a avut loc la 5 octombrie 2021, CSP a desemnat un procuror în Procuratura Anticorupţie, care urma să examineze în cadrul unui proces penal acţiunile invocate împotriva lui Alexandr Stoianoglo în denunțului deputatului din majoritatea parlamentară.  Până să se întâmple asta, majoritatea Parlamentară a modificat în regim rapid legislația, care ține în special de componența CSP, inclusiv au fost desemnați noi membri CSP. Tot la 5 octombrie, la câteva ore după pronunţarea hotărârii CSP, procurorul desemnat pentru a investiga denunțul deputatului din majoritatea parlamentară a informat CSP despre pornirea urmăririi penale pe numele Procurorului General. Peste cîteva ore, Procurorul General este reținut. Pornirea urmăririi penale și reţinerea lui Stoianoglo a generat reacţii în societate.

    Aceste reacții au ținut de rapiditatea cu care s-au luat deciziile, lipsă de claritate privind motivele care au stat la baza urmăririi penale. Avocații lui Alexandr Stoianolgo dar și el însuși au declarat că probele administrate la aplicarea măsurii preventive de arest constau doar din extrase din mass-media.  În noiembrie deja, procurorul general se află în arest la domiciliu. La conducerea Procuraturii Generale au revenit persoane vechi, care încă nu e clar cum doresc să livreze rezultate pe dosare de rezonanță aflate în gestiunea Procuraturii. Și am mari dubii că o să le livreze. Cel mai important dintre ele ar fi investigarea furtului miliardului. Dar nu asta e grav, după mine. Cel mai grav e precedentul. A fost generat un precedent la limita constituționalității, prin care orice majoritate va controla Procuratura. Nu cred că este tocmai durabil. În ”reformarea justiției” astfel de precedente sunt foarte dăunătoare și periculoase pentru statul de drept și drepturile omului, chiar dacă buna credință ar fi în spate”.

    Trei experți despre „politicile sociale: creșterea veniturilor populației, protecția socială a grupurilor vulnerabile”.

    Mariana Iațco, expertă în politici sociale, IDIS ,,Viitorul”

    Mariana Iațco, expertă în politici sociale, IDIS ,,Viitorul”

    Domeniul protecţiei sociale: În condiţiile unei economii afectate de pandemie, care a generat o reducere a comerţului şi a producţiei industriale, respectiv a încasărilor în bugetul de stat, Guvernul Gavriliţa a identificat resurse bugetare suficiente pentru a majora pensia minimă pentru limita de vârstă la 2000 lei şi indexarea pensiilor cu 3,86%. Astfel, pensionarii care primeau o pensie sub 2000 de lei, din luna octombrie curent urmează să încaseze o pensie minimă de 2000 de lei lunar. Pentru 183 mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare şi cu o pensie sub 2000 lei, indexarea pensiei în valoare bănească va constitui în mediu plus 366 lei. Pentru cei 125 mii de pensionari cu un stagiu incomplet de cotizare, această indexare va îmbrăca valoarea bănească în mărime de cca. 398 lei. O altă categorie de beneficiari de alocaţii sociale (persoane cu dizabilităţi, inclusiv copiii, persoanele vârstnice, alocaţii pentru îngrijire şi supraveghere), numărul cărora se ridică la cca, 84 de mii de persoane, vor primi alocaţii majorate cu 450 lei. Pentru anul 2021 aceste creşteri de pensii va costa bugetul naţional 521 milioane lei, iar pentru anul 2022, costul estimat al acestei majorări va constitui 2,1 miliarde lei. Reiterez, majorarea de pensii este acoperită din contul bugetului național şi nicidecum din fondurile atrase din exterior, mă refer aici la donatorii externi, ceea ce este îmbucurător. Asta oferă semne clare că, economia ţării generează creşteri, poate nu chiar la cele prognozate (şi aici ne referim la PIB, balanţa de plăţi externe, exporturi, remitenţele din exterior), dar totuşi creşteri. Totuşi, o provocare pentru bugetul asigurărilor sociale rămâne a fi evoluţia anului 2022, deoarece în lumina ultimelor evenimente legate de livrările de gaze naturale şi stabilirea unui nou preţ de achiziţii, de pandemie şi pericolul declarării unei carantine totale (lockdown) etc, persistă riscul unei contractări a economiei naţionale, ceea ce inevitabil va avea impact asupra bunăstării populaţiei, iar aceste indexări şi majorări de pensii nu vor avea nici un efect pentru păturile sociale vulnerabile, pe deoparte, iar pe de altă parte va obliga Guvernul să găsească şi alte surse (chiar şi externe) pentru a asigura sistemul de securitate socială.

    Ratificarea Acordurilor în domeniul securității sociale cu Republica Italiană și Grecia. Este salutabil faptul că Guvernul aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Italia, respectiv şi Grecia, care reprezintă un cadru de garanții de securitate socială pentru lucrătorii migranți din Republica Moldova, care desfășoară sau au desfășurat o activitate de muncă pe teritoriul Italiei sau a Greciei. Aceasta presupune că, fiecare stat contractant va achita partea de pensie calculată proporțional perioadei de asigurare realizate pe teritoriul propriu. Astfel, persoana va beneficia de prestațiile dobândite în statele în care și-a desfășurat activitatea, pe teritoriul statului de domiciliu. Acest exemplu poate servi temei pentru a da startul negocierilor cu alte state, precum este Federaţia Rusă, unde se înregistrează un număr de peste 400 mii de migranţi moldoveni circulari de muncă.

    Domeniul sănătăţii publice: Din păcate nu se cunoaşte nimic despre rezultatele consultărilor pe marginea proiectului Strategiei Naționale de Sănătate 2030, propusă spre dezbateri de către ex-ministru al sănătăţii Viorica Dumbrăveanu din cabinetul Chicu. Acest document de politici are drept scop dezvoltarea pe termen lung a sistemului de sănătate, în conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 2030. Sistemul de sănătate necesită modernizarea şi re-configurarea serviciilor pentru a oferi pacienţilor o asistenţă medicală adecvată. În prezent, sistemul sănătăţii din Republica Moldova duce lipsă de resurse şi reprezintă un tablou fragmentat de prestatori de servicii. În vederea stimulării personalului medical implicat nemijlocit în lupta cu COVID-19, a fost aprobată acordarea suplimentului legat de îndeplinirea indicatorului de performanță profesională „Acordarea asistenței medicale pacienților cu COVID-19”, care prevede majorarea salariului cu 100% pentru lucrătorii din cadrul sectorului cu risc sporit și 50% pentru lucrătorii cu risc mediu de infectare.  De asemenea, pentru personalul din sistemul medical infectat cu COVID-19 a fost stabilită alocarea indemnizației unice de 16.000 lei. Au apărut informaţii în spaţiul public, potrivit cărora mai mulţi lucrători medicali n-au primit această indemnizație. Cauza rămâne neclară. Este îmbucurător şi faptul că, personalul administrativ-gospodăresc din instituțiile medico-sanitare publice vor beneficia de la 01 noiembrie curent de salarii majorate cu 57%. Iar pentru personalul de conducere non-medical, lefurile se vor majora cu 37%.

    Desigur, rămâne alarmantă situaţia privind procesul de vaccinare a populaţiei, mai exact convingerea şi disciplinarea populaţiei în vederea necesităţii stringente de vaccinarea, care, la rândul ei, va genera formarea imunităţii colective. Pentru a obține imunitatea colectivă, OMS și Ministerul Sănătății din Moldova consideră că este necesară vaccinarea a cel puțin 70% din populație (persoanele care au fost bolnave nu sunt luate în calcul). În Moldova, ar fi vorba de circa 2,5 milioane de persoane, adică ar trebui să se imunizeze încă cel puțin 1,7 milioane de oameni. Actualmente, Republica Moldova se plasează pe locul 18 în Europa la capitolul de noi infectări şi pe locul 16 la capitolul mortalitate. În opinia mea, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, cu sprijinul Guvernului Gavriliţa trebuie să intervină cu măsuri mult mai drastice în ceea ce priveşte mobilitatea cetăţenilor, inclusiv reducerea programelor de funcţionare a magazinelor, precum şi înăsprirea măsurilor faţă de cei care încearcă să submineze măsurile anunţate pentru a combate pandemia. Totuşi, Guvernul Gavriliţa a găsit şi aici o soluţie pentru ridicarea responsabilităţii sociale a cetăţenilor vizavi de vaccinare. Astfel, salariații vor primi 2 zile libere plătite pentru fiecare doză de vaccinare anti-Covid 19. De asemenea, este salutabilă iniţiativa cabinetului de miniștri de a vota proiectul de hotărâre, care asigură cadrul normativ necesar pentru a permite compensarea din bugetul de stat a cheltuielilor angajatorilor privind achitarea indemnizațiilor pentru șomaj tehnic, a indemnizațiilor pentru zilele libere acordate pentru îngrijirea copiilor până la 12 ani și a copiilor cu dizabilități în cazul sistării procesului educațional în regim fizic”.

    Viorel Chivriga, expert economic IDIS „Viitorul”

    Viorel Chivriga

    „Eu cred că activitatea Guvernului Gavrilița are un plan cu obiective ambițioase, dar trebuie să ținem cont că trei luni de zile cât a activat guvernul este o perioadă foarte scurtă pentru a putea contabiliza niște rezultate mari, mai mult ca atât majoritatea absolută totul inclus în plan prevede termen de realizare din luna noiembrie și mai departe. Ca realizări pe care eu le consider incontestabile sunt soluționarea problemelor din sectorul energetic care au apărut acuma, dar și unele activități care sunt realizate acum cu vecinii noștri – România și Ucraina pe domeniul Infrastructurii. Un număr destul de mare de Hotărâri de Guvern au fost aprobate, dar ce văd eu la moment care poate fi cuantificată este începerea negocierilor pentru construcția drumurilor și a podului de la Giurgiulești și Galați și podul de la Ungheni. Nu trebuie de ocolită și problema care influențează eficiența instituțiilor de stat, practic noi avem acum mai multe ministere care sunt reorganizate, cinci ministere care au deja regulamente în mâini și sunt focusate pe organizare și funcționare Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, Ministerul Culturii, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Mediului – aici este nevoie de timp pentru a face unele schimbări. (…).

    Eu aș aprecia unele schimbări ce țin de instituții publice, de exemplu Agenția Servicii Publice – acolo se văd activități concrete, bun ele sunt incluse și în programul de guvernare, dar aici sunt schimbări și ce ține de reorganizare pe partea ce ține de resursele umane. Pe scurt – au fost proceduri simple, interacțiuni cu alte instituții, oameni noi. Un lucru care este foarte important este cooperarea dintre Guvern și Parlament, deși au fost adoptate în perioada dată doar 27 de legi. Unele legi adoptate sunt importante, de exemplu adoptarea Codului Vamal. Ce ține de activitatea instituțiilor, Ministerul Finanțelor a emis 12 ordine, Ministerul Afacerilor Externe – trei, Ministerul Justiției nu sunt date, Ministerul Economiei – 8, Ministerul Agriculturii – 4, Ministerul Apărării – 5, Ministerul Educației – 3 și Ministrul Sănătății – 6. La etapa inițială este foarte greu de a face o analiză care să arate unele rezultate datorită faptului că timpul e foarte scurt și al doilea fapt crizele de trecere de la un guvern la altul. În această scurtă perioadă, după părerea mea, R. Moldova a reușit nu doar să mențină bune relații cu unii parteneri de bază, dar și a îmbunătățit relațiile și cu alți actori foarte importanți care a menținut într-o linie care arată o viziune mai pragmatică a guvernanților. (…) Un mare avantaj este că acest Guvern, spre deosebire de alte Guverne pe care le-am avut noi, atrage atenția asupra revenirii când prevederile acordului de asociere o să fie nu numai analizat foarte atent, dar o să fie depus efort ca să fie realitate”.

    Stas Madan, economist superior al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup

    Stas Madan

    „Din start trebuie să spunem că Guvernul nu și-a asumat anumite activități anume pentru primele 100 de zile de activitate. În general, în plan social și economic ministerele de resort au pornit în această perioadă cu un oarecare dezavantaj întrucât au trebuit să consume mai mult timp și efort pe separarea și reorganizarea ministerelor date și formarea echipelor, care le-a lăsat mai puțin timp să-și îndeplinească rolul de bază și anume acela de a promova politici. Probabil din asemenea gen de constrângeri și există cutuma de a nu critica prea mult o guvernare în primele 100 de zile, acest timp fiind considerat rezonabil de a face toate aranjamentele necesare pentru ca Guvernul să lucreze după dorința și ideile celor care îl conduc. În general, reieșind din acțiunile cu impact imediat luate, activitatea de până acum a Guvernului a fost orientată mai mult pe dimensiunea socială decât pe cea economică. Astfel, a fost majorată pensia minimă până la 2000 lei, una din promisiunile cheie din campania electorală.

    Este adevărat că măsura dată a lăsat și umbre de nemulțumire, întrucât pensia minimă dată este aplicată doar celor cu stagiul de muncă complet, reieșind din rațiuni de lipsă a resurselor necesare pe termen lung, dar și pentru a asigura principiul de echitate socială. În domeniul social poate la fel de importante sunt modificările la Codul Muncii prin care sunt prevăzute mecanisme clare de subvenționare a șomajului tehnic și a regimului de activitate redusă, măsuri pe care noi la Expert-Grup le-am recomandat încă de la începutul pandemiei, respectiv implementarea efectivă a acestora este salutabilă și necesară. Un plus în setul de măsuri pentru îmbunătățirea posibilității de susținere a pieței muncii este și inițierea procesului de digitalizare a sistemului de evidență a persoanelor înregistrate cu statut de șomer. În plan economic cea mai mare parte a timpului Guvernului a fost consumat pentru asigurarea țării cu gaze naturale în condiții rezonabile. Deși într-un final criza a fost depistată, iar noul contract cu Gazprom este unul avantajos pentru țară reieșind din opțiunile curente  și condițiile pieței, există percepția că la preluarea mandatului Guvernul a subapreciat amploarea problemei date.

    Dincolo de criza energetică, cele mai importante acțiuni ale guvernării pentru economie au fost avansarea cu adoptarea Pachetului de digitalizare a economiei, ce urmează a fi votat curând în lectură finală și care permite extinderea instrumentelor digitale și reducerea birocrației în relația statului cu mediul de afaceri. De asemenea, au fost întreprinse mai multe acțiuni care vor contribui la revitalizarea uneia dintre întreprinderile strategice ale statului – Calea Ferată a Moldovei, precum adoptarea Codului feroviar și asigurarea unor finanțări externe pentru modernizarea acesteia. Totodată, adaptarea în curs a legii privind mecanismul de examinare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului este una din prioritățile bifate. Pe de altă parte, trezește îngrijorări adoptarea recentă de către Parlament a modificării legislative care va permite cooptarea suplimentară a unor persoane cu funcții cu demnitate publică în consiliile companiilor de stat, care poate duce la politizarea acestora, deși Executivul și-a asumat în programul de guvernare profesionalizarea consiliilor întreprinderilor date, un obiectiv absolut necesar pentru gestionarea corespunzătoare a activelor statului.

    Un alt reper important al primelor 100 de zile de guvernare ține de faptul că Republica Moldova și FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind un program de reforme economice pe o durată de 40 luni, în valoare de circa 564 milioane de dolari SUA. Aceasta va permite atragerea de resurse externe și de la alți parteneri de dezvoltare, iar după publicarea Memorandumului societatea va avea și un calendar de angajamente de reforme cu termene clare asumate de Guvern și necesare de implementat. Așa ori altfel, perioada de 100 de zile încă nu permite o apreciere univocă privind activitatea Guvernului. Urmează de observat și monitorizat în continuare cum / dacă intențiile bune și multiplele inițiative lansate în această perioadă vor fi transpuse în realitate. De aceasta va depinde cât de bune vor fi vremurile din anii următori și nivelul de realizare a promisiunilor electorale”.

    Colaborarea cu autoritățile publice locale

    Tatiana Badan, președinta Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM)

    „În numele autorităților publice locale aș vrea să menționez că în această perioadă de activitate a noului Guvern și pe agenda Executivului a fost aprobat un Plan de activitate. Așteptările noastre au fost mult mai mari pentru că am așteptat să fie inclus în agenda și în Planul de activitate al Guvernului – proiectele de dezvoltare locală și acele propuneri care au venit din partea Congresului Autorităților Locale din R. Moldova. Referitor la Planul de activitate, noi am vrut să se regăsească subiectul principal – descentralizarea și consolidarea autonomiei locale. Noi am venit și cu mai multe propuneri ce țin de implementarea și realizarea foii de parcurs a ultimelor recomandări ale Consiliului Europei, ale Congresului Autorităților Locale a Uniunii Europene. Au fost realizate sau au venit din partea Guvernului anumite mesaje care s-au expus în susținerea dezvoltării locale și cooperarea cu mai multe proiecte europene, atragerea proiectelor europene pentru dezvoltarea locală. Acest lucru noi l-am salutat.

    Noi, autoritățile locale, suntem în așteptarea unui dialog instituționalizat care încă nu este. Sperăm să fie revăzut pe agenda Guvernului. Guvernul trebuie să cunoască mai profund problemele cetățenilor din R. Moldova și anume prin experții și prin primarii noștri care au expertiză foarte bună și cunosc în profunzime problemele care țin de dezvoltarea locală, de serviciile locale, de îmbunătățirea cadrului legal. Pentru aceasta, bineînțeles că noi avem nevoie și tot cerem de 30 de ani – un dialog, un mecanism clar prin care autoritățile publice locale să poată discuta la o masă organizată cu Guvernul în care să putem să promovăm acele politici comune.

    Ceea ce putem noi să menționăm pozitiv este faptul că nu mai există acea presiune asupra primarilor, ceea ce s-a întâmplat în guvernele precedente. Mulți primari, funcționari publici erau pe agenda urmăririlor penale, nefondate, politice și abuzive. Acum nu mai observăm acest lucru. Ne-am bucurat foarte mult de anunțul făcut de domnului Spînu în privința fondului rutier. Probabil se va veni cu o susținere mai mare din fondul rutier pentru dezvoltarea și promovarea lucrărilor de  reconstrucție a drumurilor locale. Sperăm ca acest lucru să fie realizat. Este o perioadă de timp scurtă și sigur că sunt și efectele pandemiei, crizei economice. Noi înțelegem acest lucru, dar după cum am mai spus, suntem în așteptarea unui dialog constructiv cu Guvernul și ministerele. Problemele cetățenilor trebuie să fie auzite și luate în considerare de Executiv. Așteptările sunt mari din partea cetățenilor. Acum mai mult ca niciodată avem nevoie de această consolidare pentru a găsi soluții și a implementa proiecte în îmbunătățirea calității vieții cetățenilor”.

    Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM)

    „După o perioadă de stagnare totală în domeniul administrației publice locale, noi avem mari așteptări de la această guvernare. Noi toți suntem în așteptarea unor măsuri concrete care să aducă mai multe capacități financiare și administrative ca autoritățile locale să poată, în sfârșit, să-și realizeze mandatul și sarcinile. Actualmente, constatăm că, pe de-o parte, a fost adoptat un document precum este Programul de guvernare, care conține mai multe lucruri necesare pentru autoritățile locale, în special, mă refer la faptul că vor fi transferați mai mulți bani către administrația locală pentru drumuri. Plus la aceasta, tot în program era prevăzut faptul că o parte din veniturile persoanelor juridice care activează în teritoriile respective să rămână în bugetul administrației locale. În afară de aceasta mai există o așa-numită foaie de parcurs semnată de Guvern în luna aprilie împreună cu Consiliul Europei.

    De asemenea, sunt prevăzute o serie de acțiuni care trebuie să fie realizate în perioada următoare. Aceasta este partea formală. Noi avem o anumită îngrijorare care a apărut în legătură cu faptul că Guvernul și unele ministere practic au probleme, în opinia noastră, destul de mari la capitolul comunicare și dialog cu administrația locală. În rezultatul acestei situații, noi am constatat că, spre deosebire de programul de guvernare pe care l-am menționat mai sus, Planul de acțiuni al Guvernului a fost adoptat într-o manieră stranie. Practic noi nici n-am fost consultați pe capitolul autonomiei locale și descentralizarea. Pentru noi acest lucru a fost puțin straniu, deoarece conducerea țării a declarat că există deschidere totală pentru dialog și pentru avansarea pe calea reformelor în acest domeniu. Aceasta este o problemă pe care noi am constatat-o. În pofida faptului că Congresul Autorităților Locale a înaintat propuneri concrete Guvernului referitor la Planul de acțiuni cu o lună și câteva zile înainte ca să fie adoptat acest Plan, nicio întâlnire nu a fost preconizată. Nu ne-am întâlnit niciodată ca să putem să discutăm cum să îmbunătățim acest Plan.

    El a fost aprobat fără a ne oferi posibilitatea de a dialoga. Exact aceeași situație este acum cu Ministerul Finanțelor, care, actualmente, lucrează la bugetul pentru anul 2022. Politica fiscală trebuie să conțină măsuri concrete pentru autoritățile locale, pentru consolidarea autonomiei locale. După cum am spus, este o lipsă de comunicare totală. Pe noi ne îngrijorează acest lucru și este un aspect la care trebuie să atragem atenția. Până la moment cred că noi nu putem vorbi despre faptul că a fost întreprinsă vreo măsură concretă în tot ceea ce înseamnă consolidarea autonomiei locale și descentralizarea. Acum ne aflăm la capitolul în care au loc unele discuții la nivel de Parlament, încercări de a înregistra unele proiecte. Acum ne aflăm cumva în această stare, avem totuși și o confirmare la nivel înalt. Recent, domnul Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a ieșit cu o declarație prin care a confirmat angajamentul guvernării de a aloca autorităților locale 1005 din taxa pe drumuri.

    Ceea ce este un pas important și foarte mult sperăm că această declarație va fi implementată. Dar sunt și alte aspecte ale administrației publice locale care așteaptă măsuri urgente, discuții și acțiuni urgente, precum este politica de cadre în domeniul administrației publice locale și salarizarea. Este un deficit enorm de specialiști la nivel de orașe mari și mici. Sunt o mulțime de lucruri care trebuie făcute în ceea ce privește taxele și impozitele locale. Există un spectru larg de probleme”.

    Cum s-a descurcat Guvernul în domeniul politicii externe

    Ziarul de Gardă a vorbit cu doi experți despre realizările Guvernului, în cele 100 de zile de activitate, în domeniul politicii externe.

    Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene

    „Dacă e să ne uităm pe dimensiunea politicii externe, atunci, evident, cele 100 de zile într-adevăr au oferit mai multe rezultate. Astăzi, cu siguranță R. Moldova a ieșit din cadrul de izolare în care ne-am pomenit cel puțin până în vara anului curent. Lucrul ăsta evident că se manifestă prin restabilirea și consolidarea relațiilor bilaterale cu partenerii strategici, în primul rând, cu România și Ucraina. De asemenea, acest lucru nu se manifestă doar prin vizitele efectuate la nivel înalt, la nivelul președinților, la nivelul miniștrilor de externe, care au avut loc în această perioadă pe dimensiunea Guvernului, dar și la nivel de gestionare de situații de criză în care R. Moldova s-a pomenit în ultimele luni. Evident că am văzut și o dinamizare pentru relansarea dialogului R. Moldova cu Uniunea Europeană”, spune Iulian Groza.

    Iulian Groza/ sursa foto: Radio Europa Liberă Moldova

    Expertul susține că în această perioadă au avut loc mai multe întrevederi la nivelul prim-ministrului și ministrului de externe, iar „calitatea și contextul discuțiilor care au avut loc au arătat că, chiar dacă există un partener dificil de cealaltă parte, R. Moldova își setează agenda de discuții foarte bine structurată pe interesele naționale pe care le avem și pe obiectivul de soluționare a problemelor bilaterale care există pe agenda moldo-rusă”.

    „Recent s-a întrunit și Consiliul de Asociere, care a confirmat o agendă de sprijin a tot ce înseamnă reforma sectorului justiției, relansarea economică și susținerea parcursului european al R. Moldova. Totodată, am observat și o intensitate în relațiile cu alte țări, inclusiv cu Turcia, cu Rusia, chiar dacă Federația Rusă este un partener dificil al R. Moldova. Știm foarte bine că a fost anunțată și o vizită a ministrului de externe la Moscova în luna noiembrie. Cu această ocazie se va relansa probabil și ședințele comune de guverne. Vorbind de cadrul regional, pot spune că avem practic un cadru care relansează aceste parteneriate strategice bilaterale pe care le are R. Moldova cu vecinii imediați: România și Ucraina, dar acest cadru de cooperare evident că se extinde pe agenda europeană atât cu UE, cât și cu Ucraina, Georgia, Turcia. Evident că nu putem să nu vorbim despre formatul Trio Asociat, care a fost confirmat inclusiv prin întâlnirea comună a președinților: Georgiei, Ucrainei și al R. Moldova, la Batumi. Per ansamblu, dacă e să ne uităm pe politica externă, într-adevăr putem să vorbim mai mult despre o intensitate a vizitelor reciproce. Cel puțin pe dimensiunea Ministerului de Externe începând cu luna august și până acum am observat mai multe vizite ale miniștrilor de externe în R. Moldova. Fiecare din ei a reconfirmat sprijinul pentru agenda de reformă, agenda pentru europenizarea R. Moldova, așa precum și-a asumat programul de guvernare actualul Guvern”, spune Iulian Groza.

    Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene afirmă că sunt greu de menționat acțiunile care nu au fost întreprinse în domeniul politicii externe, cu toate acestea, expertul spune că ar fi fost nevoie de o anticipare a situațiilor dificile care care au existat pe dimensiunea bilaterală cu Federația Rusă.

    „Poate că ar fi fost nevoie de o agendă mai activă pe dimensiunea dată – chiar din vara anului curent și, probabil, aceste contacte mai intense din vară ar fi putut cel puțin preveni anumite complicații care au apărut pe agenda bilaterală cu Federația Rusă privind livrarea de gaze naturale. Per ansamblu, după cum am mai spus, dacă e să ne uităm pe dimensiunea politicii externe, Guvernul s-a prezentat cu o agendă destul de intensă”, afirmă Groza.

    Victoria Roșa, membră a consiliului de administrație a Asociației pentru Politica Externă din Moldova, cercetătoare în domeniul de politică externă și securitate

    Victoria Roșa/ sursa foto: Facebook

    „Prim-ministra Gavrilița și echipa sa au început un proces dificil și de lungă durată, un proces care necesită solidaritate instituțională și coeziune socială, răbdare și îndurare – procesul de transformare instituțională și decriminalizare a structurilor statale. Această cale însă R. Moldova și autoritățile sale nu o pot parcurge singuri, din acest considerent suportul acordat de UE și partenerii de dezvoltare este incontestabil un element de bază, fortificând nu doar securitatea și stabilitatea R. Moldova din punct de vedere economic și social, dar și plasând R. Moldova în rândul statelor credibile, a statelor partenere, a statelor ce pot contribui la bunăstarea comunitară prin propria transformare democratică. Atât prim-ministra Natalia Gavriliță, cât și Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu au lucrat intens pentru a transmite în exterior imaginea unei Moldove pregătite să facă față unei lupte intense cu provocările la adresa bunei guvernări, a supremației legii și drepturilor omului. Mai mult decât atât, colaborarea între instituțiile statului – Președinție, Guvern, Parlament a contribuit major la asigurarea unui cadru pentru ținerea sub control a crizei pandemice, obținând asistență considerabilă din partea partenerilor externi”, spune Victoria Roșa.

    Pentru prima dată, în mulți ani, se observă un dialog R. Moldova-UE nu doar formal, ci cu un conținut profund, R. Moldova fiind prima țară din afara UE care a primit oferta unui plan de redresare economică de 600 milioane de euro pentru o perioadă de 2,5 ani, susține membra consiliului de administrație a Asociației pentru Politica Externă din Moldova.

    „Mai mult decât atât, prezența înalților oficiali din statele vecine România și Ucraina denotă relansarea dialogului politic și dezghețarea relațiilor pe multe subiecte de interes comun. Criza gazelor a fost un test major pe care actualul Guvern l-a depășit cu succes, demonstrând că, în pofida conjuncturii geopolitice, R. Moldova, demonstrând corectitudine, poate discuta cu partenerii dificili. Criza gazelor a atras atenție asupra mai multor aspecte precum: necesitatea de a realiza un audit holistic al sectorului energetic în Moldova și a demasca schemele din domeniul energetic, importanța modernizării sistemului energetic și asigurării cu energie alternativă, potențialul dezvoltării relațiilor cu alte state în acest domeniu, precum și importanța dezvoltării unui dialog cu Federația Rusă bazat pe un parteneriat echitabil și respectuos din ambele părți. Aceste o sută de zile, adițional realizărilor Guvernului Gavrilița, au scos în evidență un element major al succesului echipei de guvernare și anume coeziunea și susținerea populației, a societății R. Moldova. Reformele ce urmează a fi implementare necesită timp, efort, încredere și susținere. Vremurile bune încep atunci când fiecare dintre noi va pune câte o cărămidă la edificarea unui stat unde buna guvernare și supremația legii stau în capul mesei”, spune experta.

    „Transaparență și comunicare”

    Anastasia Nani, directoare adjunctă, Centrul pentru Jurnalism Independent

    „Transparența este esențială pentru orice stat care se declară democratic. În primele luni, actuala guvernare a picat parțial acest test, concluzie formulată din sesizările ce ne-au fost adresate de mai mulți colegi jurnaliști. Unii reprezentanți ai mass-media au întâmpinat dificultăți atunci când au solicitat acces la informații de interes public și au rămas fără răspunsuri la multe întrebări, alții s-au ciocnit de nedorința noilor miniștri de a vorbi cu ei și, respectiv, de a face lumină în multe probleme ce preocupă cetățenii. Centrul pentru Jurnalism Independent a întreprins pași pentru a transmite guvernării aceste semnale, așezându-ne la aceeași masă cu reprezentanți ai Executivului și jurnaliști din mai multe redacții. Ne rămâne să sperăm că principalele solicitări pe care le-am formulat împreună cu reprezentanții mass-media au fost transmise în toate birourile Guvernului și că lucrurile se vor mișca în direcția corectă”. 

    Vitalie Călugăreanu, jurnalist

    Personal am crezut că o să vedem un alt start – unul cu acțiuni mult mai tăioase și bruște. Am văzut că atunci când guvernarea a vrut să schimbe anumite lucruri imediat, a sărit peste concursuri și proceduri și a făcut acea schimbare indiferent de reacțiile din spațiul public. Dar nu înțeleg de ce, pe alte segmente, face lucrurile doar pe jumătate și ni se tot spune: „Las’că acuș o să-i evaluăm și o să-i demitem”. La o sută de zile de guvernare PAS, noi îl avem încă pe consilierul lui Dodon șef la CNA în condițiile în care PAS a primit masiv voturi de la cetățeni tocmai datorită promisiunilor anticorupție. Oamenii propulsați de regimul Plahotniuc sunt și azi în funcții la ANRE și decid câți bani trebuie să ne rămână nouă, cetățenilor, în buzunare după achitarea facturilor. Lupu, Chetraru și alții care au deservit regimul Plahotniuc stau și azi în funcții la Curtea de Conturi. La MAI au rămas încă în funcții mulți din acei care, sub Plahotniuc, au făcut poliție politică. În ceea ce privește pandemia, mari diferențe între felul cum au gestionat foștii și actualii nu se văd. Atâta doar că, în calitate de jurnaliști, avem o comunicare mai proastă acum cu ministerul pe tema COVID”.

    Pe 6 august 2021, Guvernul Gavrilița a primit votul de încredere din partea Parlamentului. 61 de deputați au votat pentru. Partidul ȘOR și BCS nu au votat. Natalia Gavrilița a fost desemnată de către președinta R. Moldova, Maia Sandu, în calitate de candidată la funcția de prim-ministră. Detalii aici

    Joi, 11 noiembrie, prim-ministra R. Moldova, Natalia Gavrilița, a prezentat raportul de activitate a Guvernului în primele 100 de zile.

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    DOC/ Vlad Țurcanu, numit de Parlament, în funcţia de director general al Companiei „Teleradio-Moldova”

    Vlad Țurcanu a fost numit vineri, 3 decembrie, de Parlament, în funcţia de director general al Companiei „Teleradio-Moldova”, pe un mandat de 7 ani. Proiectul de Hotărâre a fost votat de 58 de deputați. Docume…
    DOC/ Vlad Țurcanu, numit de Parlament, în funcţia de director general al Companiei „Teleradio-Moldova”

    Parlamentul a desemnat cei șapte membri ai Consiliului Audiovizualului

    Parlamentul a desemnat cei șapte membri ai Consiliului Audiovizualului (CA), în ședința de vineri, 3 decembrie. Ruslan Mihalevschi, propus de președinta R. Moldova – recomandări oferite de Petru Macove…
    Parlamentul a desemnat cei șapte membri ai Consiliului Audiovizualului

    Președinta R. Moldova convoacă ședința Consiliului Suprem de Securitate pentru a examina acțiunile autorităților în legătură cu concesionarea Aeroportului Chișinău

    Președinta R. Moldova Maia Sandu convoacă vineri, 3 decembrie, ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS) pentru a examina acțiunile autorităților în legătură cu concesionarea Aeroportului Internațional Chi…
    Președinta R. Moldova convoacă ședința Consiliului Suprem de Securitate pentru a examina acțiunile autorităților în legătură cu concesionarea Aeroportului Chișinău