Lupta companiilor de bere pentru cuvântul „radler” – Ziarul de Gardă
  • Lupta companiilor de bere pentru cuvântul „radler”

    Lupta companiilor de bere pentru cuvântul „radler”
    imagine simbol Sursa: freepik
    15 octombrie 2021 | 10:02

    Cuvântul „radler” a devenit motiv de dispută pentru marii „jucători” de pe piața berii din R. Moldova. Intenția companiei producătoare de bere din R. Moldova „Efes Vitanta Moldova Brewery” (în continuare „Efes”, n.r.) de a înregistra, acum șapte ani,  denumirea „radler” ca marcă proprie a provocat nemulțumirea companiei „Heineken România”, unul dintre cei mai mari importatori de bere din R. Moldova. Disputa celor două companii pentru denumirea „radler” a ajuns în instanța de judecată.

    Deși inițial Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) a refuzat să înregistreze cuvântul „radler” ca marcă, în 2018, instituția a acceptat cererea companiei „Efes”. Hotărârile AGEPI au fost contestate în judecată de către „Heineken România”, considerând că înregistrarea denumirii s-ar fi făcut contrar prevederilor legale și că, astfel, „Efes” ar urmări scopul monopolizării acestui segment de piață.

    Pe de altă parte, atât AGEPI cât și „Efes” susțin că înregistrarea mărcii s-a făcut conform legislației în vigoare, iar compania producătoare de bere din Moldova neagă acuzațiile legate de monopolizarea pieței.

    În timp ce litigiul a ajuns deja la Curtea Supremă de Justiție, „Efes” a expediat o somație în adresa unei alte companii care importă și comercializează băuturi de tip „radler” în R. Moldova. În notificare, „Efes” constată încălcarea drepturilor sale asupra mărcii „Radler” și solicită retragerea din comerț a tuturor produselor care conțin acest cuvânt în denumire.

    În martie 2019, compania „Heineken România” s-a adresat în instanța de judecată împotriva AGEPI și „Efes”, contestând înregistrarea denumirii „Radler” ca marcă exclusivă a companiei producătoare de bere din R. Moldova. În cererea sa, compania din România, producătoare și importatoare de băuturi de tip „radler” în R. Moldova, invoca faptul că înregistrarea denumirii s-ar fi făcut contrar prevederilor legale și că, astfel, „Efes” ar urmări scopul monopolizării pieței și ar împiedica alți producători de „radler” să producă și să comercializeze această băutură. Pe de altă parte, atât AGEPI cât și „Efes” insistă că înregistrarea mărcii a fost făcută în corespundere cu legislația în vigoare. După ce prima instanță a decis că denumirea „radler” nu putea fi înregistrată ca marcă și că s-a încălcat legislația atunci când s-a decis acest lucru, Curtea de Apel (CA) Chișinău a conchis că judecătorii instanței de fond au aplicat eronat normele de drept și au casat hotărârea, menținând înregistrarea mărcii în portofoliul „Efes”. Cazul a ajuns pe masa magistraților de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), următoarea ședință fiind stabilită pentru 10 noiembrie.

    Somație, în virtutea dreptului exclusiv asupra mărcii „Radler”

    Între timp, „Efes” a transmis o somație către „Smart Energy Solutions”, o companie care importă și comercializează produse „radler” în R. Moldova. Prin intermediul avocatului Ion Popa, „Efes” anunța compania „Smart Energy Solutions” despre faptul că prin comercializarea produselor „radler” a încălcat drepturile asupra obiectelor de proprietate industrială ale „Efes”.

    „Analizând piața din R. Moldova, au fost stabilite fapte de încălcare a drepturilor asupra mărcilor ce aparțin „Efes” prin valorificarea lor ilegală de către societatea „Smart Energy Solution”, care efectuează importul și oferirea spre comercializare a produselor cu utilizarea ilegală a mărcii «Radler»”, se arată în textul somației. Autorii mai precizează că, „în virtutea dreptului exclusiv asupra mărcii „Radler” pe teritoriul R. Moldova, ce aparține titularului „Efes”, oricare valorificare fără consimțământul acestuia este considerată ilegală”.

    Astfel, „Efes” solicita companiei „Smart Energy Solutions” să nu mai importe și să nu comercializeze produse cu semnul „radler”, să retragă imediat din comerț produsele cu acest semn și să repare prejudiciul cauzat în legătură cu utilizarea mărcii.

    „Asta este concurență neloială”

    Natalia Lepilova, avocata „Smart Energy Solutions”, a precizat pentru ZdG că firma și-a exprimat dezacordul cu somația respectivă și consideră că ar fi vorba de o „concurență neloială”.

    „Practic, așteptăm ca ei să ne acționeze în judecată, după ce am zis că nu suntem de acord. Cred că e un abuz evident. Nu poți să pretinzi și să apropriezi (însușești, n.r.) denumirea generică a unui produs, la fel cum, de exemplu, nu poți să apropriezi denumirea „limoncello” sau „bere”. E un tip de produs generic. Acum producătorul din R. Moldova încearcă prin intermediul sistemului judecătoresc să legifereze această încercare. Partenerii de la care importăm produsele sunt nedumeriți de acest lucru. „Cum?”, se întreabă ei. Iată, în Moldova e posibil să fie apropriată o denumire generică. Asta e concurență neloială”,  declară avocata „Smart  Energy Solutions”, precizând că alți cinci importatori ar fi primit notificări similare de la „Efes”.

    „O marcă înregistrată oferă titularului dreptul exclusiv de a o folosi”

    Pe de altă parte, Ion Popa, avocatul „Efes”, neagă acuzațiile de monopolizare a segmentului de piață și precizează că: „O marcă înregistrată oferă titularului dreptul exclusiv de a o folosi, fapt care nu înseamnă monopolizarea pieței și nici lezarea drepturilor importatorilor sau ale altor persoane, care pot importa și comercializa în mod liber produsele sale, doar că sub altă marcă comercială”. 

    Avocatul confirmă că „Smart Energy Solutions” a fost somat „să înceteze încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală”, precizând că firma este importatoare. Totodată, Ion Popa susține că aceasta este singura companie somată, iar alți cinci agenți economici au fost „doar notificați” despre „faptul că „Smart Energy Solutions” încalcă drepturile de proprietate intelectuală, astfel încât urmează a fi prudente la distribuirea produselor puse la dispoziție de către această companie”.

    Conform principiului „primul venit”

    În acest context, avocatul a ținut să puncteze că „Radler” nu este un produs, ci o marcă și face trimitere la ambalaje, pe care „este specificat că aceasta reprezintă băutură mixtă din bere (bere amestecată cu altă băutură, cum ar fi suc sau gust de fructe)”, aspect prevăzut în Reglementarea tehnică a acestor produse „Bere și băuturi pe bază de bere” aprobată prin Hotărârea Guvernului din 3 iulie 2012. Totodată, Popa a mai menționat că în Moldova și în lume există mai multe mărci sub care este comercializat acest produs (bere amestecată cu altă băutură).

    „E important să cunoașteți că o marcă se supune înregistrării conform principiului „primul venit” și obține protecția în fiecare stat în care este înregistrată. Chiar însuși Heineken, care contestă înregistrarea mărcii „Radler” în Moldova, a reușit să înregistreze primul marca „Radler” în mai multe state, în Franța, Spania, Thailanda, Elveția și altele. În R. Moldova, primul care a solicitat această marcă a fost „Efes Vitanta”, care deține această marcă și în Georgia. Heineken a depus cererea de înregistrare cu mult mai târziu, fapt pentru care și-a declarat nemulțumirea”, a scris Ion Popa într-un răspuns pentru ZdG.

    Precizăm că firma din România a depus la AGEPI cereri de înregistrare a patru tipuri de mărci care conțin cuvântul „radler”, doar că sub marca românească „Ciuc”, produse lansate în 2019. Atunci, AGEPI a emis avize de refuz provizoriu total, în care au invocat că desemnările solicitate sunt similare cu alte mărci naționale, printre care și mărcile „Radler” înregistrate după compania „Efes”.

    AGEPI a respins, apoi a acceptat cererea „Efes”

    Totul a început în martie 2014, atunci când compania „Efes” a decis să înregistreze la AGEPI marca „Radler”. Ulterior, în aprilie 2015, firma a solicitat și înregistrarea altor mărci în care se regăsește denumirea „radler”. Atunci, compania din România, și ea producătoare și importatoare de „radler” în R. Moldova, a depus contestații împotriva înregistrării acestor denumiri în calitate de marcă. Astfel, inițial, în 2015 și în 2017, Direcția Mărci și Design Industrial a AGEPI a respins cererea companiei producătoare de bere din R. Moldova „Efes”, neînregistrând ca mărci denumirile „radler”.

    Atunci, la baza refuzului, reprezentanții AGEPI au invocat aspecte reglementate de Legea privind protecția mărcilor. Mai exact, înregistrarea mărcilor a fost respinsă, deoarece în cazul unor denumiri era vorba despre un cuvânt, în cazul altora – o îmbinare de cuvinte, dar, în toate cazurile, se preciza că lipsește caracterul distinctiv, care „poate servi în comerț pentru a indica specia unor produse și servicii solicitate și totodată ar putea induce în eroare consumatorul în privința celorlalte produse și servicii”.

    Ulterior, „Efes” a contestat la AGEPI refuzul de înregistrare a mărcilor. În consecință, în aprilie 2018 și iunie 2018, AGEPI a acceptat cererea companiei producătoare de bere din R. Moldova și a permis înregistrarea ca mărci a denumirilor de „radler” solicitate.

    Cazul – în atenția judecătorilor

    Nemulțumită de decizia respectivă, Heineken România s-a adresat în judecată, solicitând anularea hotărârilor AGEPI de înregistrare a mărcilor, invocând „încălcarea flagrantă a legii”.

    În motivarea cererii, reprezentanții Heineken România invocau că cuvintele înregistrate ca mărci sunt elemente verbale descriptive care nu pot fi înregistrate în calitate de marcă, conform motivelor absolute, expuse în Legea privind protecția mărcilor. Totodată, aceștia precizau și argumentau că „radler” e un cuvânt care indică direct un tip de băutură, și anume o combinație de bere și limonadă sau bere și sucuri de fructe. Astfel, reprezentanții Heineken punctau că „radler e un tip de băutură, nu o marcă în sensul consfinţit de lege, şi anume: marca este „orice semn /…/ care serveşte la individualizarea şi deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice”

    „Acest semn nu îndeplineşte funcţia esenţială prevăzută de lege – cea de a permite consumatorilor să distingă fără confuzie un produs al unui producător de cel al altui producător. Or, după cum am arătat mai sus, este vorba de o băutură produsă de numeroase întreprinderi, prin urmare, denumirea tipului de băutură nu se poate în principiu asocia doar cu o singură entitate juridică”, motiva Heineken în cererea sa, menționând că „cuvântul „radler” e folosit în mod uzual în industria berii și băuturilor nealcoolice”. 

    Heineken România, care are produse pe piața berii din R. Moldova, își justifica interesul prin faptul că vrea să se asigure că nu există mărci înregistrate care ar veni în contradicție cu legislația în vigoare și ar constitui un impediment în activitatea sa desfășurată în R. Moldova, dar și în activitatea altor competitori.  

    „Consideră că circumstanţele de fapt, relatate de curând, învederează reacredinţa pârâtei „Efes”, care a înregistrat în calitate de marcă cuvântul „Radler”, ce indică un gen de băutură, cu scopul de a bloca concurenţii şi a monopoliza producerea şi comercializare băturii radler pe piaţa R. Moldova. […] Avându-se în vedere faptul că desemnarea radler este în prezent înregistrată ca marcă pe numele „Efes”, „Heineken România” se află în imposibilitate de a beneficia de dreptul legitim de a comercializa propriile produse în R. Moldova”, se arată în cererea firmei române.

    Argumentele AGEPI

    Pe de altă parte, AGEPI consideră și argumentează că hotărârile instituției de a înregistra mărcile „radler” ca proprietate a „Efes” sunt legale și întemeiate. Astfel, AGEPI a solicitat respingerea, ca neîntemeiată, a cererii depuse de Heineken România.

    „Comisia (de contestații a AGEPI, n.r.) a constatat că desemnarea solicitată reprezintă un semn verbal, constituit din elementul „radler”. Într-adevăr, nu există nici un cuvânt de acest gen sau similar acestuia în limba română, acesta fiind de origine străină, care în traducere din germană ar însemna „ciclist, ciclişti”. […] Comisia a constatat că, potrivit rezultatelor căutării în motorul de căutare Google, nu s-a depistat că acest semn se utilizează în circuitul comercial din R. Moldova de careva producători ca un semn ce desemnează categoria unor băuturi”, și-a argumentat poziția AGEPI.

    Un alt argument al AGEPI, în contextul înregistrării mărcii, pe care l-a și invocat în instanță, a fost faptul că denumirea „Radler” ar fi asociată cu firma „Efes”, referindu-se la un studiu realizat și prezentat de compania producătoare de bere. 

    „Organismele de certificare competente nu au emis certificate de conformitate pentru produsele „Radler” provenite din străinătate, până la data de depozit a cererii examinate (anul 2014), dimpotrivă, contestatarul a demonstrat faptul utilizării acestui semn începând din iunie 2014, iar prezența pe piața produselor marcate cu semnul Radler asigură capacitatea de a lega aceste produse de solicitantul acestei mărci”, a punctat AGEPI. 

    Efes: „O presupusă semnificaţie a cuvântului „radler” este una declarativă”

    În ședințele de judecată, reprezentantul „Efes” a solicitat respingerea acțiunii ca fiind nefondată, argumentând că „afirmaţia reclamantului (Heineken România, n.r.) privind o presupusă semnificaţie a cuvântului „radler” este una declarativă, nefiind susţinută de o argumentare potrivită şi un probatoriu concludent, pertinent, admisibil şi suficient”. 

    „Conform art. 15, alin. 1  din Acordul TRIPs „cuvintele, inclusiv numele de persoane, litere, cifre, elemente figurative și combinațiile de culori, precum și orice combinație a acestor semne, vor fi susceptibile să fie înregistrate ca mărci de fabrică sau de comerț”. […] Circumstanţele emiterii actului administrativ contestat sunt prezentate şi probate prin materialele dosarului administrativ, prezentat instanţei, care demonstrează cu certitudine legalitatea acestui act şi netemeinicia pretenţiilor. Menționează că reclamantul nu face decât să reitereze argumentele prezentate anterior, declarând o simplă nemulţumire cu actul administrativ contestat. Suplimentar la cele invocate şi probate în cadrul procedurii administrative, prezintă instanţei şi lista cu mărci verbale „Radler, înregistrate în diferite state ale lumii de către diferite companii, inclusiv de către reclamant şi grupul din care face parte”, a precizat reprezentantul „Efes”.

    Decizia primei instanțe

    Prima instanță a admis acțiunea companiei Heineken România, adoptând o decizie în favoarea acesteia. Magistrații au conchis că „radler” e un tip de băutură și nu putea fi înregistrat ca marcă, deoarece nu servește la individualizarea și deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice. Potrivit instanței de fond, legea interzice înregistrarea „radler” ca marcă, instituind motive absolute de refuz.

    „Cuvintele „Radler”, „Radler Zero” (fără alcool), „Radler Natural” și „Radler Grapefruit” sunt elemente verbale descriptive ce nu pot fi înregistrate în calitate de marcă, așa cum prevede art.7 al Legii nr.38/29.02.2008 și constituie motiv absolut de refuz. Cuvântul „radler” desemnează categoria unor băuturi, un tip de băutură, și anume: combinație de bere și limonadă, sau de bere și sucuri de fructe, originară din Bavaria, Germania, de la începutul sec. XX, a cărei rețetă a constat la început dintr-o combinație de 50% bere și 50% limonadă, raportul dintre bere și limonadă sau dintre bere și sucuri de fructe, variind, ulterior, de la producător la producător. Cuvântul „radler” e folosit în mod uzual în industria berii și a băuturilor nealcoolice”, a conchis instanța. 

    Totodată, judecătorii au catalogat ca irelevante argumentele AGEPI, precum că denumirea „Radler” nu există în dicționarul limbii române și că noțiunea are și alte sensuri decât bere amestecată. „Faptul că dicționarul nu atestă cuvântul sau dacă acesta are mai multe semnificații, nu exclude ca semnul să fie considerat lipsit de caracter distinctiv pentru produsele sau serviciile desemnate”, puncta instanța. Cât despre faptul că semnul „Radler” are capacitatea de a fi asociat anume cu „Efes”, instanța de judecată a specificat că „nu au existat premise obiective pentru o astfel de concluzie”. 

    Decizie diametral opusă a Curții de Apel

    Cazul a ajuns la CA Chișinău, după ce, în decembrie 2020, AGEPI și „Efes” au înaintat cereri de apel motivate împotriva hotărârii primei instanțe. Astfel, în mai 2021, instanța de Apel a stabilit că AGEPI a respectat prevederile legale, atunci când a înregistrat marca „Radler”. Totodată, magistrații de la Apel au concluzionat că judecătorii din prima instanță au apreciat incorect circumstanțele cauzei și au aplicat eronat normele de drept, respectiv, au casat hotărârea instanței de fond și au respins integral, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată a companiei „Heineken”.

    De această dată, instanța de Apel a reținut că nu există un asemenea cuvânt în limba română și că are mai multe semnificații, astfel că Comisia a considerat că nu se poate afirma cu certitudine că semnul solicitat este descriptiv în raport cu unele produse revendicate, adică reprezintă un semn exclusiv care poate servi în comerţ pentru a desemna specia unor produse solicitate, conform cerinţelor Legii privind protecţia mărcilor. Instanța de Apel a mai precizat că nu se poate afirma că semnele „radler” înregistrate ca mărci sunt lipsite de caracter distinctiv în raport cu produsele și serviciile revendicate.

    Totodată, magistrații au notat și argumentul precum că, potrivit rezultatelor căutării în  „Google”, nu s-a depistat că acest semn se utilizează în circuitul comercial din R. Moldova de vreun producător ca un semn care să desemneze categoria unor băuturi, dar și faptul că prezența pe piață a băuturilor „Radler” asigură capacitatea de a lega aceste produse de solicitantul acestei mărci, „Efes”.

    „Ținând cont de cele expuse, precum şi de argumentele prezentate, Colegiul apreciază ca fiind întemeiate concluziile Comisiei la acest capitol, precum că semnele revendicate „Radler”, „Radler Grapefruit”, „Radler zero” și „Radler natural” sunt capabile să deosebească produsele unei persoane fizice sau juridice de cele ale altei persoane fizice sau juridice, nu desemnează specia unor produse şi nu poate induce în eroare consumatorul în privinţa celorlalte produse, respectiv, poate fi acceptat spre înregistrare în calitate de marcă pentru produsele şi serviciile revendicate în cerere din clasele 32, 35 conform Clasificării internaţionale a produselor şi serviciilor în scopul înregistrării mărcilor”, au conchis în decizie judecătorii CA Chișinău. 

    Opinia separată a unui magistrat de la CA Chișinău

    Totodată, unul dintre magistrații completului de judecată care a examinat cazul, Anatolie Minciună, a emis o opinie separată. Judecătorul consideră că cererile de Apel urmau a fi respinse, cu menținerea hotărârii instanței de fond.

    „În speță, s-a constatat cu certitudine faptul că marca înregistrată este, de fapt, un cuvânt generic folosit de diverși producători, inclusiv de reclamant și de pârât, adică un cuvânt prin care producătorii informează publicul despre caracteristicile produsului, ca fiind un amestec de bere și limonadă sau de bere și suc de fructe. Cuvântul „radler” indică conținutul produsului, tipul acestuia. Mai mult, după cum rezultă din răspunsul /…/ Serviciului vamal al R. Moldova, încadrarea tarifară a băuturii „radler” se efectuează la capitolul 22 al Nomenclaturii Combinate, în baza informației cu privire la compoziție, tărie alcoolică, volum, proces tehnologic de fabricare, mod de preparare. Faptul dat indică că și legislatorul a reglementat cuvântul „radler” ca fiind o denumire generică pentru un anumit tip de băutură”, se arată în opinia separată a lui Anatolie Minciună.

    Dosarul „Radler”, la Curtea Supremă de Justiție

    Cazul a ajuns pe masa magistraților de la Curtea Supremă de Justiție, după ce „Heineken România” a contestat decizia CA Chișinău. Astfel, ședința stabilită pentru 13 octombrie la care magistrații urmau să examineze admisibilitatea recursului, a fost amânată pentru data de 10 noiembrie.

    „Dacă era vorba de lezarea drepturilor unui singur agent economic, era una, dar problema este că se monopolizează piața băuturii respective și orice comerciant care activează legal, cu bună-credință pe piața R. Moldova, are contracte de colaborare, se află într-o situație neplăcută. E un caz care poate avea consecințe foarte grave. În scurt timp, cuiva o să-i treacă prin cap să privatizeze cuvântul „bicicletă”… Așa sunt afectate interesele tuturor agenților economici din segmentul respectiv de piață și, nu în ultimă instanță, a bugetului de stat, care va încasa mai puțini bani în cazul în care va fi un singur jucător pe piață”, a punctat Ariadna Suveica, reprezentanta „Heineken România”.

    Avocatul „Efes” – fratele directorului adjunct la AGEPI

    Mandatar autorizat al „Efes” la înregistrarea mărcilor „Radler” a fost compania de consultanță și avocatură „IP Consult”. Firma este administrată de Ion Popa, avocatul care reprezintă în judecată interesele companiei de bere din Moldova, și de soția acestuia. Totodată, Popa este fratele actualului director general adjunct al AGEPI, Andrei Popa. De fapt, Andrei Popa a figurat în 2015 ca și fondator- administrator al „IP Consult”. Ulterior, după ce a fost numit consilier al directorului general al AGEPI, în 2015, administrarea firmei i-a revenit fratelui său.

    Andrei Popa, director adjunct AGEPI.

    Atât Andrei Popa cât și Ion Popa au negat că ar fi avut vreo implicare în procesul de înregistrare a mărcilor „Radler”. În acest context, Ion Popa a precizat că nu a reprezentat „Efes” în fața Comisiei de Contestații AGEPI, care a examinat cererea firmei, și nici la momentul înregistrării mărcilor. Totodată, Andrei Popa a punctat că nu a făcut parte din respectiva Comisie.

    „Astfel, devine clar că numele fratelui meu a fost invocat cu scopul de a-l defăima și a crea aparența unei ilegalități. Acest fapt se confirmă și prin decizia ANI care a examinat un asemenea denunț mincinos și a constatat că nu au fost admise conflicte de interese”, a punctat Ion Popa. 

    Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

    Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

  • TRIMITE ȘTIREA TA
    Cunoști o informație de interes public? Trimite-o la ZdG
    FORMULAR

    Abonează-te pentru a fi la curent cu toate noutățile!

    Ziarul de Gardă. Singurul ziar de investigații din Republica Moldova. Abonează-te și tu! Abonează-te

    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    Tot mai mulți tineri din R. Moldova aleg să studieze la instituții de învățământ superior de peste hotare. Motivele deciziei de a pleca sunt diverse: de la calitatea precară a studiilor la nerecunoașterea diplo…
    Ziua Internațională a Studenților: Student din R. Moldova peste hotare vs student străin în R. Moldova

    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
    VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
    VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

    Vicepreședintele CEC oferă detalii despre neregulile depistate în cazul lui Tauber: „Sunt declarațiile companiilor care au asigurat livrarea produselor alimentare pentru voluntarii aduși din diferite raioane ale țării”

    Pavel Postica, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), a oferit mai multe detalii luni seara, 6 decembrie, despre neregulile depistate în cazul Marinei Tauber, candidata Partidului „ȘOR” pentru fun…
    Vicepreședintele CEC oferă detalii despre neregulile depistate în cazul lui Tauber: „Sunt declarațiile companiilor care au asigurat livrarea produselor alimentare pentru voluntarii aduși din diferite raioane ale țării”

    DOC/ Autoritățile municipale anunță o nouă licitație funciară cu strigare privind vânzarea-cumpărarea terenurilor din intravilanul municipiului Chișinău

    Primăria municipiului Chișinău anunță că miercuri, 22 decembrie, va avea loc licitația funciară cu strigare privind vânzarea-cumpărarea terenurilor din intravilanul municipiului Chișinău. Concursul se va desfă…
    DOC/ Autoritățile municipale anunță o nouă licitație funciară cu strigare privind vânzarea-cumpărarea terenurilor din intravilanul municipiului Chișinău

    DOC/ Edificarea construcțiilor capitale în spațiile verzi ale localităților urbane și rurale ar putea fi interzisă

    Edificarea construcțiilor capitale în spațiile verzi ale localităților urbane și rurale ar putea fi interzisă. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat luni, 6 decembrie, de către deputații din Parlament…
    DOC/ Edificarea construcțiilor capitale în spațiile verzi ale localităților urbane și rurale ar putea fi interzisă