Amenzi post-referendum

La 19 noiembrie 2017, în municipiul Chişinău, a avut loc referendumul pentru demiterea primarului capitalei. Evenimentul a adus în spaţiul public mai multe controverse. De mai multe săptămâni, chişinăuienii se confruntă cu întrebări fără răspuns privind publicitatea electorală, banii partidelor implicaţi în scrutin, eficienţa acestor acţiuni, dar şi drepturile locuitorilor de a milita pentru sau împotriva unor partide politice.

La început de septembrie 2017, consilierii socialişti în frunte cu Ion Ceban au lansat iniţiativa organizării unui referendum de demitere a primarului municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, iar Curtea de Apel Chişinău a validat demersul. Referendumul urma să se desfăşoare la 19 noiembrie, iar Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat un aviz de cheltuieli pentru organizarea acestuia de până la 9 milioane de lei. Potrivit rapoartelor financiare, în patru săptămâni de campanie, Partidul Socialiştilor a cheltuit circa două milioane de lei pentru publicitate, iar Partidul Liberal (PL) – 300 de mii.

Ziare anti-referendum: „Să ne apărăm capitala de patrioţi mincinoşi”

Ion Prisăcaru are 83 de ani. El locuieşte în Chişinău, având o experienţă pedagogică impunătoare. El crede că politicienii nu respectă tot ce promit în pliantele electorale. În cadrul referendumului, Ion Prisăcaru a încercat să se facă auzit. Nemulţumit de publicitatea şi afişele politice ale PSRM, plasate ostentativ în căsuţele poştale ale cetăţenilor, el a decis să riposteze, afişând public mesaje critice la adresa socialiştilor.

„De câţiva ani, socialiştii tot propagă referendumul. Nu ştiu ce nu le convine şi pe toate străzile, pe la intersecţii, pe la piaţă postează afişe. Pe urmă, au început să dea buzna prin apartamente, în oficiul poştal şi tot ne băgau „bunătăţi” de astea, ziare, propaganda lor de toată mâna”, ne povesteşte indignat Ion Prisăcaru.

Decis să-şi facă dreptate, a început să scrie pe câteva dintre ziarele puse în cutiile poştale de către socialişti diferite mesaje, printre care: „Să ne apărăm capitala de patrioţi mincinoşi” şi „Referendumul = acţiune murdară imorală”. Ziarele cu aceste mesaje, Ion Prisăcaru susţine că le lipea în staţii, pe stâlpi sau în alte locuri unde erau deja afişe publicitare.

Ion Prisăcaru nu a stat acasă nici în ziua dinaintea referendumului, atunci când legislaţia interzice agitaţia electorală. A decis să lipească afişe în mai multe staţii de aşteptare din regiunea Pieţei Marii Adunări Naţionale (PMAN), iar atunci când a ajuns vizavi de primărie, o consilieră socialistă, Eugenia Ceban, văzându-l, a chemat poliţia.

Pe de altă parte, Eugenia Ceban, consilieră socialistă în Consiliul Municipal Chişinău, spune că doar l-a observat, atunci când ea ieşea de la frizerie: „Eu am ieşit de la frizeria de vizavi de primărie şi am mers la oprire, vizavi de „Arbat”. El încleia pe sticla de la oprire. Avea un braţ de contrareferendum. S-au apropiat doi poliţişti de dânsul şi l-au luat într-o parte”. Iniţial, Eugenia Ceban a afirmat că poliţiştii erau pe loc, ulterior, însă, ne-a explicat că ea i-ar fi solicitat unui membru al Parlamentului să cheme poliţiştii să-l someze pe învăţătorul pensionar care promova mesaje anti-referendum.

„Adrian Lebidinschi, deputat în Parlament, el răspunde de sectorul Centru, eu îl sun şi îi spun că aici, la „Arbat”, vină şi te uită ce se întâmplă, la toate opririle astea oamenii încleie nişte prostii, că nu este bine. Se vede că a sunat la poliţişti şi împreună au venit”, ne-a informat consiliera.

Amendă de 600 de lei

Astfel, Ion Prisăcaru a fost amendat de poliţişti cu 600 de lei pentru agitaţie electorală în ziua în care aceasta nu se permite şi pentru afişarea mesajelor publicitare într-un loc neautorizat. Ion Prisăcaru are o pensie de peste o mie de lei, din care trebuie să supravieţuiască de la o lună la alta. Deşi în bugetul familiei se adună şi pensia soţiei sale pensionare, cea mai mare parte din aceasta este alocată tratamentului. Chiar şi aşa, cu puţinii bani, Ion Prisăcaru a achitat chiar a doua zi amenda contravenţională – jumătate din suma prevăzută, pentru că a plătit în mai puţin de 48 de ore.

Considerând că este injust ca un partid să cheltuie milioane pe materiale electorale, iar un pensionar vârstnic să fie amendat, Prisăcaru a mers la primărie să-şi exprime nemulţumirea. Acolo, Eugenia Ceban nu a stat să-l asculte, motivând că, indiferent de vârstă, orice persoană trebuie să respecte legislaţia şi să aibă responsabilitate pentru acţiunile sale.

„Când văd, vine la noi la fracţiune, ca eu să-i dau 300 de lei, şi i-am spus: omule, du-te şi te lămureşte cu sectorul de poliţie. Deşi aveţí o vârstă, fiecare e obligat să respecte nişte legi. Eu nu înţeleg de ce trebuie să-i întorc 300 de lei, dacă el s-a ocupat cu prostii în ziua în care nu a avut dreptul”, ne-a spus Ceban.

Solicitat de ZdG, Lucian Garea, poliţistul care a aplicat amenda, susţine că, pur şi simplu, a respectat legea.

– Nu era posibil de aplicat o mustrare în cazul dlui Prisăcaru, ca să nu achite o amendă din prima?

– Asta prevede legislaţia, articolul nu prevede avertisment.

Totodată, expertul Promo-Lex, Igor Bucătaru, consideră că, în acest caz, ar exista duble standarde în legislaţie. Pe de o parte, publicitatea electorală pe panourile stradale este admisă şi în ziua scrutinelor, pe de alta – o persoană privată a fost amendată pentru o acţiune care e mai mult un protest decât publicitate politică.

„Pe de o parte, se spune că agitaţie nu se face, iar pe de altă parte – avem acelaşi cod, care spune că acele afişe care deja au fost plasate se păstrează. Reiese că, în raza respectivă a secţiei de votare, normele legale spun că nu se permite, trebuie de scos tot afişajul, dar în rest, aceleaşi bannere au rămas legal şi în ziua de sâmbătă şi duminică. Una din concluziile noastre este că se practică aceste jumătăţi de măsură. Sau interzicem, sau nu interzicem”, explică specialistul.

„Putem interveni doar în cazul contestărilor”

În timp ce Ion Prisăcaru a fost amendat pentru plasarea unor ziare în staţiile de aşteptare, atât cu o zi înainte de referendum, cât şi în ziua referendumului, mesajele publicitare ale socialiştilor nu au fost scoase şi nimeni nu a fost tras la răspundere.

Deşi legislaţia prevede că, în timpul orelor de muncă, angajaţii nu pot fi implicaţi în activităţi de agitaţie electorală, observatorii Promo-Lex au înregistrat 11 cazuri în care ambii participanţi, şi PSRM şi PL, au desfăşurat activităţi de agitaţie sau întâlniri cu angajaţii instituţiilor medicale şi de învăţământ în timpul orelor de muncă. Potrivit lui Igor Bucătaru, Promo-Lex a constatat că mai sunt bani care nu au fost raportaţi în rapoartele financiare ale PSRM şi PL: „Cel puţin 460 de mii de lei, în opinia noastră, nu au fost raportaţi. În cazul PL, am identificat 10 mii, iar în cazul PSRM – 450 de mii”.

Deşi Promo-Lex a constatat mai multe încălcări în perioada desfăşurării referendumului, sintetizate ulterior în rapoartele instituţiei, specialistul principal în comunicare al Comisiei Electorale Centrale (CEC), Corneliu Pasat, anunţă că CEC – instituţie abilitată să asigure buna organizare şi desfăşurare a alegerilor – poate interveni doar în cazul în care cineva depune o contestare.

„Dacă se depistează încălcări din partea concurentului, oricine poate depune o contestaţie în termen de 3 zile de la data comiterii acţiunii, care urmează să fie examinată. Dar, pentru a fi examinată, trebuie să fie însoţită de material probator”, spune Pasat, menţionând că după examinare contestările pot fi depuse în instanţa de judecată.

Referendumul local privind demiterea primarului general, Dorin Chirtoacă, a eşuat în urma prezenţei insuficiente la vot. Pentru a fi validat, la referendumul din 19 noiembrie ar fi trebuit să participe minimum o treime din numărul total al chişinăuienilor cu drept de vot incluşi în listele electorale sau aproximativ 210 mii de cetăţeni. La urne au ieşit doar 110 512 alegători sau 17,54% din alegătorii incluşi în liste. Respectiv, Dorin Chirtoacă continuă să rămână primarul suspendat din funcţie al capitalei, PSRM a ratat ocazia de a obţine alegeri anticipate, iar un pensionar a scos din buzunar 300 de lei pentru a achita o amendă.