Proiectele diasporei acasă, tot mai nedorite

Cum alocă BRD granturi pentru diasporă? Cei care au fost declarați câștigători în acest an, la sigur își vor revedea dorința de a mai realiza proiecte acasă.

Deși, în martie 2018, BRD a publicat pe pagina oficială că: în rezultatul desfășurării concursului de evaluare… Comisia de evaluare și selectare a proiectelor a desemnat 18 proiecte câștigătoare din cele 26 dosare depuse în perioada 07 decembrie 2017 – 15 martie 2018, pentru trei subprograme: Parteneriate tematice regionale, Abilitarea femeilor din diasporă și Reîntoarcerea profesională a diasporei (detalii pe brd.gov.md).

Ulterior, potrivit unor date, nu toate cele 18 proiecte declarate câștigătoare de Comisia de evaluare și selectare a proiectelor au fost finanțate de BRD. Mai mult ca atât, acei reprezentanți ai diasporei care totuși au obținut finanțare nu mai vor să audă de asemenea „Oportunități” de finanțare din partea statului, din simplu motiv că proiectele depuse în majoritatea cazurilor au fost modificate, contractele de finanțare au fost semnate cu mare întârziere și, în majoritatea cazurilor, deja după realizarea proiectelor. Modul în care s-a comunicat și solicitările venite de la Cancelarie au fost cel mai des aberante, lipsite de sens, sub fațeta „transparenței și corectitudinii” membrii diasporei au fost forțați să semneze contracte pe proiecte care nu erau scrise de ei, cu modificări esențiale la conținutul, fie să aducă tot felul de justificări, ștampile, acte, inutile, fie să renunțe la proiect. În consecință, din cele 18 proiecte declarate câștigătoare au fost semnate doar 12 contracte, 6 proiecte fiind ignorate în totalitate.

BRD nici măcar nu s-a obosit să informeze aplicanții că proiectul lor nu va fi finanțat. Și asta la nivel de Guvern! Facem PR la Guvern declarând 18 proiecte câștigătoare, scriem numele proiectelor și câștigătorii acestora, apoi ne răzgândim să mai alocăm finanțare, pentru că nu ne plac aplicanții sau pentru că, pur și simplu, avem alte oportunități. Impunem diaspora să schimbe proiectul de vreo 10 ori, după care nu le mai comunicăm nimic, și peste 5 luni anunțăm o nouă rundă de granturi. Unde unii pot aplica alții nu, culmea, unii câștigă de 2 ori la același subprogram.

Regulile nu mai sunt reguli! Doar excepții!

2017: Astfel, în cadrul subprogramului Reîntoarcerea Profesională a Diasporei au fost selectate două proiecte pentru a primi câte 2.000 de franci elvețieni fiecare: „Produs de Hâncești” al lui Igor Rotaru din România și „Cursul Conservarea patrimoniului cultural la Universitatea Pedagogică Ion Creangă” al lui Alexandru Popa din Germania.

2018: Reîntoarcerea Profesională a Diasporei

1. Alexandru Popa, Germania – „Cercetări arheometrice interdisciplinare în zona Orheiului Vechi”.

De amintit că BRD că mai mulți reprezentanți ai diasporei au câștigat 2 sau chiar 3 granturi la diferite subprograme! Asta era regula: Câștigătorii subprogramelor din faza I nu pot aplica repetat la același subprogram! Necunoașterea nu eliberează de responsabilitate, cineva acolo în BRD să informeze noua șefă că reprezentanții diasporei pot aplica la diferite subprograme, iar nu la acelaș la care deja au fost declarați câștigători.

Ion Plop

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *