Dosarele judecărilor învinuiţi de implicare în spălarea a 20 de miliarde de USD – de la Judecătoria Chişinău, la Curtea Constituţională

Mai multe dosare în care 14 foşti sau actuali judecători sunt învinuiţi de pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri ilegale, prin care au fost spălaţi aproximativ 20 de miliarde USD, au ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea Constituţională. Astfel, prin încheieri judecătoreşti, examinarea dosarelor în instanţe a fost suspendată. Dosarele magistraţilor se examinează în prima instanţă de aproape doi ani, fără a fi pronunţate sentinţe.

ZdG a identificat cel puţin 11 sesizări depuse de avocaţii judecătorilor vizaţi în cele 14 dosare aflate pe rolul Judecătoriei Chişinău. Sesizările sunt practic trase la indigo, invocând constituţionalitatea sintagmei „soldată cu urmări grave” care se conţine în articolul 307 din Codul Penal al R. Moldova, articol în baza căruia sunt judecaţi cei 14 magistraţi.

Argumentele avocaţilor: Sintagma „nu corespunde principiului clarităţii şi previzibilităţii legii penale”

Avocaţii judecătorilor scriu în sesizările depuse la Curtea Constituţională în perioada octombrie-decembrie 2018 că magistraţii, acum clienţii lor, sunt învinuiţi de pronunţarea cu bună-ştiinţă a unor hotărâri contrare legii, „soldată cu urmări grave” şi că „urmările grave” au fost apreciate de procuror ca „acţiuni care au subminat autoritatea şi prestigiul justiţiei, discreditând înalta funcţie de judecător, generând o imagine negativă a sistemului judecătoresc al R. Moldova pe plan internaţional şi pierderea încrederii în instanţele de judecată la nivel naţional”. Avocaţii au ridicat excepţia de neconstituţionalitate pe motiv că „sintagma „soldată cu urmări grave” este neclară şi imprevizibilă şi contravine Constituţiei”.

Totodată, avocaţii consideră că această sintagmă „nu corespunde principiului clarităţii şi previzibilităţii legii penale”, garantat de Constituţie. „Codul Penal nu stabileşte înţelesul expresiei „soldată cu urmări grave” afirmă apărătorii. „Circumstanţa agravantă „soldată cu urmări grave” are o natură estimativă şi aprecierea existenţei sau inexistenţei „urmărilor grave” a fost lăsată de legiuitor la discreţia procurorilor şi instanţelor judecătoreşti să o facă în fiecare caz în parte”, remarcă avocaţii, care cer să fie declarată neconstituţională sintagma „soldată cu urmări grave” din Codul Penal al R. Moldova.

„Care este gradul de severitate a acestor „urmări” pentru a fi catalogate „grave” şi care sunt criteriile obiective de evaluare a lor? „Urmările grave trebuie să fie formale sau materiale? În raport cu cine urmează a fi apreciate urmările grave? În raport cu partea vătămată, în raport cu alţi participanţi la proces sau în raport cu terţa persoană?”, se întreabă în una din sesizări avocata Livia Mitrofan. Înainte ca dosarele celor 14 judecători să ajungă la Curtea Constituţională, au existat încheieri judecătoreşti prin care examinarea dosarelor penale în instanţa de judecată a fost suspendată.

Dosarele pe numele celor 14 magistraţi ar putea fi încetate?

Solicitat de ZdG, avocatul Gheorghe Ulianovschi, care reprezintă doi dintre cei 14 magistraţi judecaţi, a precizat că sesizarea la Curtea Constituţională a fost coordonată de mai mulţi avocaţi şi că aceasta are la bază o hotărâre recentă a Curţii, prin care a fost declarat neconstituţional aliniatul din articolul 328 Cod Penal care, la fel, conţine sintagma „urmări grave”.

Atunci, Curtea a constatat că legea nu stabileşte vreun criteriu material care să cuantifice gravitatea urmării prejudiciabil şi că, astfel, există riscul ca o urmare să fie catalogată drept gravă în baza unor criterii arbitrare şi discreţionare de către cei care au competenţa aplicării legii penale. Avocaţii care au depus sesizările la CC precizează că, în cazul în care Curtea va considera neconstituţională prevederea la care au făcut referire, dosarele penale în care sunt vizaţi cei 14 actuali sau foşti judecători ar putea fi încetate.

Dosarele judecătorilor, examinate în instanţă de 2 ani, fără sentinţe

Pe 22 şi 23 septembrie 2016, 16 foşti şi actuali magistraţi primeau mandate de arestare pentru 30 de zile în dosarul spălării a aproximativ 20 de miliarde USD prin intermediul instanţelor de judecată din R. Moldova. Iniţial, în dosar figurau 17 judecători. În martie 2016, a decedat Ion Gancear, cel care semna, în iunie 2013, o ordonanţă care viza 710 milioane USD. La scurt timp după reţinerea în acest dosar, a decedat şi judecătorul Iurie Ţurcan, care emitea o ordonanţă similară, de încasare a 700 de milioane USD. În consecinţă, dosarul pe numele său a fost clasat. Un alt judecător vizat în ancheta procurorilor, în privinţa căruia Consiliul Superior al Magistraturii şi-a dat acordul de a fi investigat, Victor Orândaş, a reuşit să plece din R. Moldova, nefiind găsit nici astăzi. Celelalte 14 dosare au fost trimise în judecată la începutul lunii februarie 2017 şi de atunci se examinează, fără sentinţe, la Judecătoria Chişinău.

Lista foştilor şi actualilor magistraţi judecaţi în dosarul „Laundromat”

  • Serghei Gubenco – judecător, preşedinte la Curtea de Apel Comrat. Este suspendat din funcţie prin hotărârea CSM din 20 septembrie 2016.
  • Iurie Hârbu – judecător, Judecătoria Teleneşti. Este suspendat din funcţie prin hotărârea CSM din 20 septembrie 2016. Prin hotărârea CSM din 6 martie 2018, Hârbu a fost transferat de la sediul Central la sediul Teleneşti al Judecătoriei Orhei.
  • Garri Bivol – judecător, Judecătoria Chişinău. Este suspendat din funcţie prin hotărârea CSM din 20 septembrie 2016.
  • Serghei Popovici – judecător, Judecătoria Comrat. Este suspendat din funcţie prin hotărârea CSM din 20 septembrie 2016.
  • Sergiu Lebediuc – judecător, Judecătoria Chişinău. Este suspendat din funcţie prin hotărârea CSM din 20 septembrie 2016.
  • Ghenadie Bârnaz – ex-judecător, Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău. La 20 martie 2018, în timpul examinării dosarului penal, acesta şi-a dat demisia onorabilă din sistemul judecătoresc. Preşedintele Igor Dodon a semnat decretul la începutul lunii aprilie.
  • Ştefan Niţă – ex-judecător, CA Chişinău. Şi-a dat demisia onorabilă din sistemul judecătoresc în luna mai 2018, chiar în timpul examinării dosarului penal.
  • Valeriu Gâscă – ex-judecător, Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău. Şi-a dat demisia onorabilă din sistem în decembrie 2012. În septembrie 2013 a obţinut licenţă de avocat.
  • Igor Vornicescu – ex-judecător, Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău. Şi-a dat demisia onorabilă din sistemul judecătoresc în august 2012. În luna noiembrie 2012 a obţinut licenţă de avocat.
  • Gheorghe Gorun – ex-judecător Judecătoria Râşcani. Şi-a dat demisia din funcţie în luna martie 2014.
  • Aurica Us – ex-judecătoare la Judecătoria Comercială de Circumscripţie. Şi-a dat demisia din funcţie în iulie 2013.
  • Liliana Andriaş – ex-judecătoare la Judecătoria Comercială de Circumscripţie. A plecat din sistemul judecătoresc în ianuarie 2014. Astăzi profesează avocatura.
  • Mihai Moraru – ex-judecător, Judecătoria Ungheni. Şi-a dat demisia din funcţie în noiembrie 2015.
  • Gheorghe Marchitan – ex-judecător, Judecătoria Căuşeni. Şi-a dat demisia onorabilă din sistem în decembrie 2011.
Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *