R. Moldova este în aşteptarea celui de-al doilea raport de progres al Comisiei Europene privind Liberalizarea Regimului de Vize

Succesul demersului de liberalizare a regimului de vize cu UE depinde de efortul autorităţilor, care sunt direct responsabile de elaborarea politicilor, legislaţiei şi implementarea efectivă a reformelor prevăzute de Planul de Acţiuni.

Implementarea Planului de Acţiuni RM-UE privind liberalizarea regimului de vize are la bază două hotărîri de Guvern : Programul Naţional de Implementare a Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize (martie 2011) şi Măsurile Adiţionale ale Programului Naţional de implementare a Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize (februarie 2012). Grupul de lucru privind coordonarea procesului de liberalizare a regimului de vize cu Uniunea Europeană se reuneşte frecvent, iar discuţiile vizează în mod special reforma cadrului instituţional. În aceste condiţii, Şefa Direcţiei Cooperare Politică cu UE a MAEIE, Daniela Morari, consideră că cele 11 monitorizări ale gradului de îndeplinire a Planului de Acţiuni desfăşurate de către Comisia Europeană în vederea pregătirii unui raport de progres pentru Republica Moldova au fost extrem de complexe şi vor permite o evaluare obiectivă a felului în care Moldova îşi îndeplineşte angajamentele în cadrul Dialogului privind Liberalizarea regimului de vize în luna iunie 2013.

Eugen Revenco, expert al Asociaţiei pentru Politică Externă a recomandat ca aceste discuţii să se poarte şi într-un cadru informal mai extins. În acelaşi timp, el consideră că politicienii şi experţii moldoveni se axează prea mult pe dată şi mai puţin pe proces care de fapt este mai important. În viziunea expertului APE, vizita lui José Manuel Barroso a fost un moment în care s-a putut vedea unde ne aflăm în cadrul acestor negocieri. În acelaşi timp, Eugen Revenco remarcă şi existenţa anumitor întîrzieri din partea Uniunii Europene, în special cele legate de acordarea ajutorului instituţional care uneori vine atunci cînd reforma instituţiei este practic finalizată.

„Procesul de liberalizare a regimului de vize va avea un impact asupra procesului de negocieri şi acest impact va trebui să fie luat în calcul. În acelaşi timp, liberalizarea regimului de vize nu poate să nu-i afecteze pe cetăţenii ruşi sau uncraineni din Transnistria ” a declarat Vladimir Iastrebceak, expert independent din Transnistria, fost Negociator Şef din partea malului stîng al Nistrului. În opinia expertului, procesul de negocieri dintre Chişinău şi Tiraspol ar avea de cîştigat de pe urma liberalizării regimului de vize, dar procesul comportă şi anumite riscuri în cazul în care Chişinăul va încerca să tragă o frontieră între cele două maluri.

Prezent la eveniment, Csaba Toro, cercetător în cadrul Institutului pentru Afaceri Internaţionale din Ungaria, a specificat că ”liberalizarea regimului de vize este primul pas în calea circulaţiei libere, după care vin un alt set de cerinţe pe care trebuie să le îndeplinim.” Expertul consideră că din partea Republicii Moldova se aşteaptă respectarea unui set de cerinţe mai stricte decît în cazul statelor integrate anterior în UE. Toate realizările Moldovei, precum cele din sistemul legislativ sau administrativ sunt foarte importante şi Uniunea Europeană a recunoscut că aceste reforme au fost realizate cu succes. „Faptul că sunteţi în a doua fază demonstrează că aceste îmbunătăţiri nu sunt doar pe foaie” consideră expertul ungar.

Acestea sunt principalele concluzii ale Grupului de lucru pe Vize, Frontiere, Transnistria al Convenţiei Naţionale pentru Integrarea Europeană. Propunerile au fost prezentate luni, 25 martie, în cadrul unei mese rotunde desfăşurate cu participarea reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, experţi independenţi, reprezentanţi din Transnistria.

Pe lângă grupul de lucru pe vize, frontiere, Transnistria, Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană mai include altele trei: agricultură; dezvoltare regională, comerţ, servicii, concurenţă. Mecanismul de adoptare a deciziilor este similar şi şi-a demonstrat deja eficienţa în Republica Slovacă, Serbia şi Macedonia. Un asemenea proiect este desfăşurat şi în Ucraina.

Activitatea are loc în cadrul Proiectelor “Construirea încrederii între ambele maluri ale râului Nistru – pregătirea profesională a experţilor în politici publice” şi „Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană”, implementat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Asociaţia pentru Politică Externă şi Centrul Analitic Independent Expert-Grup, cu susţinerea financiară a Fondului Visegrad şi Fundaţiei Hanns Seidel, în parteneriat cu Common Home. Scopul iniţiativei este de a stimula dezbateri ample şi de a formula recomandări pentru structurile guvernamentale, cu participarea societăţii civile, în vederea adoptării şi implementării acquis-ului comunitar în Republica Moldova.

Sursa: IDIS Viitorul