Declaraţie de presă cu privire la starea jurnalismului de investigaţie din R.Moldova

De trei ani, echipa de reporteri a Asociaţiei Telejurnaliştilor Independenţi, în cooperare cu Ziarul de Garda, realizează un proiect de investigaţii jurnalistice în format TV şi Radio, care sunt difuzate la postul public Moldova 1 şi la Radio Moldova, dar şi la posturi private TV naţionale şi locale, precum şi în spaţiul on-line, în special pe pagina web www.reporterdegarda.md.

În această perioadă, reporterii au realizat zeci de emisiuni săptămânale TV şi radio cu durata de 20-30 de minute despre corupţie şi încălcarea drepturilor omului. Aceste programe au fost apreciate de telespectatori, redacţia primind scrisori şi apeluri de la cetăţeni, pentru a realiza noi subiecte, pentru a aborda noi probleme. Pentru aceste activităţi, reporterii au primit premii de la organizaţii naţionale şi internaţionale, iar filmele au fost invitate la festivaluri media naţionale şi internaţionale, unde de asemenea au fost premiate.

Jurnalismul de investigaţie în format radio şi TV rămâne unul dintre cele mai influente şi necesare genuri de presă. Cu toate acestea, anchetele reportericeşti sunt şi cele mai costisitoare şi mai dificile activităţi din mass-media. În aceşti ani, reporterii au făcut faţă unor numeroase provocări. Experianţa acumulată ne-a demonstart că este nevoie de implicarea comunităţii media naţionale, a ONG-urilor de presă, a autorităţilor publice pentru a soluţiona problemele cu care se confruntă jurnaliştii de investigaţie, probleme care, deseori, descurajează activitatea reporterilor.

1.Limitarea şi descurajarea atacurilor asupra presei.

În ultimul timp, după apariţia unor investigaţii sau semnale de corupţie în presă, care implică activitatea politicienilor, miniştrilor, judecătorilor, membrilor CNI şi CNA, au existat mai multe atacuri publice asupra reporterilor din partea unor persoane publice, fiind lansate acuzaţii de la tribuna Parlamentului sau comunicate acuzatoare pe paginile web ale CSM şi a altor instituţii publice.

De asemenea, reporterii sunt deseori ţinta unor procese judiciare lansate de politicieni care cer sume exorbitante pentru pretiunse daune morale şi deteriorarea demnităţii şi onoarei.

Dar cel mai grav e că reporterii de investigaţii rămân ţinta unor atacuri anonime, directe, telefonice, sau electronice, în faţa cărora reporterii se simt neportejaţi.

2.Acces adecvat la informaţii în cazul unor bănuieli de corupţie, spălare de bani, crimă organizată

În ultimii ani, echipa reporterilor de investigaţie de la ATvJI şi ZdG a lansat un şir de investigaţii privind proprietăţile şi interesele demnitarilor. În acest context, au fost descoperite zeci de cazuri în care demnitarii publici ascund venituri şi interese, ceea ce prejudiciază statul. Chiar dacă reporterii au operat în interes public, pentru a informa cetăţenii, mai multe instituţii publice le-au pus piedici, au lansat ameninţări, sau au camuflat informaţia solicitată de jurnalişti. În unele cazuri, reporterilor li s-a cerut să plătească sume de bani instituţiilor publice pentru acces la informaţie.

Solicităm organele de stat să prevadă scutirea de taxe pentru acces la informaţie a reporterilor de investigaţii, în special ne referim la datele de la Cadastru şi cele legate de înregistrarea întreprinderilor, afacerilor, automobilelor sau a altor bunuri.

Cerem ca solicitările de informaţii din partea presei, în special cele cu plată, să fie examinate în regim optim, şi nu neapărat în termeni maximi, prevăzuţi de regulamentele existente.

De asemenea, cerem să fie expuse în reţelele on-line datele cu privire la venituri, averi, interese ale demnitarilor, precum şi datele cu privire la tendere, concursuri care vizează banii publici.

3.Autosesizarea instituţiilor de control în baza materiralelor reporterilor de investigaţie

În ultimul timp, tot mai multe scrisori şi apeluri ale cetăţenilor dovedesc că aceştia ar avea mai mută încredere în eforturile anti-corupţie ale reporterilor de investigaţie, decât în proaspăt createle sau repormatele structuri de stat cum ar fi CNI, CNA, Procuratura Anticorupţie, etc. Tot mai mulţi oameni ne solicită ajutorul în monitorizarea permanentă a unor anchete de corupţie, menţionând că au încrederea că doar presa poate contribui la finalizarea adecvată a unor asemenea cazuri.

Totodată, constatăm cu regret că reacţia instituţiilor publice la semnalele de corupţie şi anchetele reportericeşti, lansate de presă, este foarte redusă. Cerem autorităţilor publice să ia în vedere efortul jurnaliştilor de investigaţie în interes public şi să răspundă prin acţiuni legale la cazurile de fraudă, luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, semnalate în presă.

4.Politici şi bani publici pentru sustinerea jurnalismului de investigaţie

Actualmente, jurnalismul de investigaţie rămâne cel mai costisitor gen de presă şi cel mai dificil de realizat din cauza provocărilor, limitărilor şi constrângerilor. Proiectul Asociaţiei Telejurnaliştilor de Independenţi şi al Ziarului de Gardă a fost lansat şi dezvoltat practic din granturi şi donaţii externe. Un stat care pretinde să îmbrăţişeze valorile europene, transparenţa şi combaterea corupţiei, trebuie să evalueze şi să aprecieze efortul presei de investigaţie şi să creeze condiţii pentru dezvoltarea acestuia.

Cunoaştem că finanţarea directă a redacţiilor nu poate fi un demers independent din partea autorităţilor de stat, dar crearea unui fond, utilizat prin concurs, cu participarea ONG-urilor de media, ar putea fi un pas pentru susţinerea jurnalismului de investigaţie în numele combaterii corupţiei.

Asociaţia Telejurnaliştilor Independenţi şi Ziarul de Gardă remarcă sprijinul finanţatoirlor, al partenerilor şi societăţii civile în lansarea programului TV şi Radio Reporter de Gardă şi apreciază participarea cetăţenilor în dezvăluirile despre corupţie şi încălcarea drepturilor omului.

Lansarea proiectului „Reporter de Gardă” a fost posibilă graţie ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul Programului Consolidarea Societăţii Civile în Moldova (MCSSP), implementat de FHI 360. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID, Guvernului SUA sau FHI 360.